5,763 matches
-
1 septembrie 1924, când e mutat la "Academia de Teologie din Oradea". În 7 ianuarie 1915 a fost hirotonit preot, iar în 1923 a fost numit protopop, iar în 1928 arhidiacon și în 1938 canonic onorar. A fost un iscusit dirijor. Știa să fie stăpân pe ansamblu și se impunea cu mare autoritate în fața coriștilor săi. Profesorul Ioan Georgescu îl caracterizează astfel: „Parcă era un zeu al vânturilor, un alt Eol, care, cu magica lui baghetă, era în stare să dezlănțuiască
Francisc Hubic () [Corola-website/Science/312642_a_313971]
-
formele amorțite și anemice vechi și prin variațiuni marcante”. Francisc Hubic, prin valoarea operelor sale și-a înscris numele definitiv în Panthenonul artei românești, pe lângă compozitorii Dumitru Georgescu-Kiriac, Muzicescu, Porumbescu, Ion Vidu, Gheorghe Dima și alții. Preotului profesor, compozitor și dirijor "Francisc Hubic" la dumnezeiască judecată universală i se va spune: „Bine mi-ai cântat! Condu cu iscusință și cu râvnă, de atâtea ori dovedite, unul din nenumăratele coruri cerești. Fericit ești, căci ai fost ales și privit. În curțile casei
Francisc Hubic () [Corola-website/Science/312642_a_313971]
-
(n. 22 septembrie 1931, Adria, Italia) este un dirijor italian. Deseori i se spune "Papă Sânți" de către colegii săi, ca semn al respectului profund pe care i-l poartă. Sânți s-a născut în Adria (Veneto), Italia. A studiat compoziția la liceul de muzică din Padua unde a încercat
Nello Santi () [Corola-website/Science/312658_a_313987]
-
muzică din Padua unde a încercat să cânte la cât mai multe instrumente. A avut și o formație de jazz denumită "Sextetul Dixieland". "La trei ani și jumătate mama m-a dus la Rigoletto. M-am decis să mă fac dirijor" spunea Sânți într-un interviu. În anul 1951 a debutat că dirijor în Padua dirijând... Rigoletto la Teatro Verdi. Are în spatele său o foarte lungă carieră dirijorala desfășurată în lumea întreagă, în special în Germania, Elveția și Statele Unite, țări unde
Nello Santi () [Corola-website/Science/312658_a_313987]
-
instrumente. A avut și o formație de jazz denumită "Sextetul Dixieland". "La trei ani și jumătate mama m-a dus la Rigoletto. M-am decis să mă fac dirijor" spunea Sânți într-un interviu. În anul 1951 a debutat că dirijor în Padua dirijând... Rigoletto la Teatro Verdi. Are în spatele său o foarte lungă carieră dirijorala desfășurată în lumea întreagă, în special în Germania, Elveția și Statele Unite, țări unde este considerat un cunoscător profund și un interpret rafinat al repertoriului italian
Nello Santi () [Corola-website/Science/312658_a_313987]
-
Milano, în anul 1971, operă Madama Butterfly cu Gabriela Tucci în rolul principal și Luciano Saldari în cel al lui Pinkerton. La cei peste șaptezeci de ani dirijează din memorie orice titlu din repertoriul de operă sau simfonic. "Un adevărat dirijor de orchestră trebuie să știe să facă totul: dacă reușește bine în doar un singur gen, sau își pune limite istorice sau stilistice, e un talent incomplet sau este un efect al dezechilibrului formării, poate al caracterului" spunea maestrul. Muzica
Nello Santi () [Corola-website/Science/312658_a_313987]
-
doar un singur gen, sau își pune limite istorice sau stilistice, e un talent incomplet sau este un efect al dezechilibrului formării, poate al caracterului" spunea maestrul. Muzica lui Sânți nu are corespondent, adică este profund diferită de a celorlalți dirijori din generația să și în special a celor de după el. Între Sânți și Claudio Abbado sunt doar doi ani diferența iar între Sânți și Riccardo Muți sunt doar zece ani diferența însă Sânți aparține parcă unei cu totul alte generații
Nello Santi () [Corola-website/Science/312658_a_313987]
-
special a celor de după el. Între Sânți și Claudio Abbado sunt doar doi ani diferența iar între Sânți și Riccardo Muți sunt doar zece ani diferența însă Sânți aparține parcă unei cu totul alte generații. "Eu sunt cel mai tânăr dirijor dintre bătrâni, nu cel mai bătrân dintre tineri" îi plăcea să spună lui Sânți în 1987. Există voci" spunea Sânți "însă lipsesc maeștrii de canto și dirijorii de orchestră. Dirijorii de astăzi nu iubesc cantul și nu înțeleg teatrul. Am
Nello Santi () [Corola-website/Science/312658_a_313987]
-
Sânți aparține parcă unei cu totul alte generații. "Eu sunt cel mai tânăr dirijor dintre bătrâni, nu cel mai bătrân dintre tineri" îi plăcea să spună lui Sânți în 1987. Există voci" spunea Sânți "însă lipsesc maeștrii de canto și dirijorii de orchestră. Dirijorii de astăzi nu iubesc cantul și nu înțeleg teatrul. Am ajuns timpul când cântatul este redus la solfegiu și noi am devenit specialiști în marșuri militare." Corriere della seră din decembrie 2000 spunea: "Să asculți Verdi dirijat
Nello Santi () [Corola-website/Science/312658_a_313987]
-
unei cu totul alte generații. "Eu sunt cel mai tânăr dirijor dintre bătrâni, nu cel mai bătrân dintre tineri" îi plăcea să spună lui Sânți în 1987. Există voci" spunea Sânți "însă lipsesc maeștrii de canto și dirijorii de orchestră. Dirijorii de astăzi nu iubesc cantul și nu înțeleg teatrul. Am ajuns timpul când cântatul este redus la solfegiu și noi am devenit specialiști în marșuri militare." Corriere della seră din decembrie 2000 spunea: "Să asculți Verdi dirijat de Nello Sânți
Nello Santi () [Corola-website/Science/312658_a_313987]
-
(n. 24 februarie 1912, Sibiu, Austro-Ungaria - d. 28 februarie 1978, Brașov, România) a fost un dirijor, compozitor și profesor de muzică sas din Transilvania. A început studiile superioare de filologie la București și Viena. Apoi, la 25 de ani, a început studiul muzicii la București. Între 1942 și 1944 a fost dirijor secund al "Societății Filarmonice
Norbert Petri () [Corola-website/Science/312677_a_314006]
-
România) a fost un dirijor, compozitor și profesor de muzică sas din Transilvania. A început studiile superioare de filologie la București și Viena. Apoi, la 25 de ani, a început studiul muzicii la București. Între 1942 și 1944 a fost dirijor secund al "Societății Filarmonice" din Brașov, cântând ocazional și la orgă. Ca membru al "„Kronstädter deutscher Liederkranz“" (Cercul brașovean de cântece germane) a compus primele sale „Singspiele”: "„Rotkäppchen“" (Scufița roșie), "„Ein Bauer muss es sein“" (Trebuie să fie un țăran
Norbert Petri () [Corola-website/Science/312677_a_314006]
-
reușita interpretării, cei doi cântăreți au fost distinși cu Premiul I pentru soliști de cor". La 20 decembrie 1961 i s-a reprezentat în premieră la Teatrul Muzical din Brașov opera "„Trandafirii Doftanei”", pe libretul lui Daniel Drăgan, sub bagheta dirijorului Dinu Niculescu. În 1974, Corul bărbătesc din Codlea ("Zeidner Männerchor") a obținut medalia de argint în faza finală a celei de-a XI-a ediții a Concursului național al formațiilor de amatori, cu piesa "„Kantate der Blumenstadt“" (Cantata orașului florilor
Norbert Petri () [Corola-website/Science/312677_a_314006]
-
(n. 24 noiembrie 1900, Chișinău, Basarabia, Imperiul Rus — d. 30 mai 1951, Chișinău, RSS Moldovenească, URSS) a fost un compozitor, pianist și dirijor moldovean, membru de onoare al Academiei RSS Moldovenești din 1943. La 18 ani a terminat cu distincție școala muzicală din Chișinău. El a absolvit-o, având concepții progresiste despre arta muzicală. În preajma absolvirii școlii muzicale St. Neaga s-a întâlnit
Ștefan Neaga () [Corola-website/Science/312699_a_314028]
-
de 26 decembrie 1970 la Teatrul de Stat de Operetă din București actualmente Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian. Producția s-a bucurat de colaborarea celor mai mari personalități ale genului de operetă ale timpului. Regizor: Nicușor Constantinescu, Dirijor: Constantin Rădulescu, Coregrafia: Elena Penescu-Liciu, Șcenografia: Elena Agapie Stancu. La premieră, rolurile principale au fost interpretate de Ion Dacian (Edmond Kean), Adriana Codreanu (Floria), Cleopatra Melidoneanu (Anna Damby), Valli Niculescu (Sibyl), George Hazgan (Pistol), Bimbo Mărculescu (Solomon), Gabriel Gheorghiu (Bob
Soarele Londrei () [Corola-website/Science/312720_a_314049]
-
o orchestră simfonică. Dar, dacă se duce analogia mai departe, existența orchestrei nu este în sine o condiție suficientă pentru a produce o simfonie; în plus, este necesar ca toate instrumentele să fie perfect acordate și să existe un singur dirijor care să cunoască partitura și care să conducă orchestra. Rămâne astfel de văzut dacă generațiile viitoare vor ști să valorifice moștenirea pe care le-a lăsat-o Paul Solacolu. Oricât de importante ar fi realizările sale din bazinul Argeșului, Paul
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
Pământ, însă Jackson rămâne pe Abydos pentru a-și trăi viața alături de soția sa. Lansată de casa de discuri Varese Sarabande, coloana sonoră a fost compusă de David Arnold și interpretată de orchestra The Sinfonia Of London, în colaborare cu dirijorul Nicholas Dodd.
Stargate (film) () [Corola-website/Science/312058_a_313387]
-
(n. 13 septembrie 1924, Lyon, Franța - d. 29 martie 2009, Los Angeles, Statele Unite ale Americii) a fost un compozitor și dirijor francez. Deși a compus câteva lucrări pentru sala de concert, este cunoscut pentru coloanele sale sonore, în special cele pentru filmele "Lawrence of Arabia" (1962), "Doctor Zhivago" (1965) și "A Passage to India" (1984). Pentru toate trei a câștigat premiul
Maurice Jarre () [Corola-website/Science/312068_a_313397]
-
de către casă de discuri Trans Global Media și compune 6 piese pentru acest material, “Un Joc Nebun”, Vis De Noapte”, Nu-I Treaba Mea”, “Nu Vreau Să Stau Cu Voi” și “N-am Curaj Să Pierd”, orchestrațiile fiind realizate de dirijorul și compozitorul Ionel Tudor. Albumul se numește “Vis De Noapte”. În 1996 realizează prima emisiune radio din România dedicată lui Elvis Presley, “Elvis - O Necunoscută?”, sub îndrumarea doamnei Vernonica Zbârcea, realizator emisiuni radio, la Radio România. Între 1992 și 1997
The Teachers Orchestra () [Corola-website/Science/312191_a_313520]
-
totuși „Cântecul fusului”, o melodie de mare circulație. A mai fost solistă a restaurantelor "Kiseleff", "Cafe-Royal", "Princiar" din București (1937-1949) și a mai colaborat cu Orchestra „Barbu Lăutaru” și cu ansamblurile „Ciocârlia” și „Perinița” (1959-1961), evoluând sub bagheta unor mari dirijori precum Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Ionel Banu, Costică Dinicu, Ion Mărgean sau Nicolae Băluță. A fost și angajată a Teatrului Regional București în perioada 1961-1970. Rodica Bujor a fost membră a juriului Festivalului de romanțe „Crizantema de Aur
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
național al școlilor de muzică, unde a câștigat premiul întâi. I s-a dedicat atunci un articol în revista „Flacăra”. Este chemat apoi să imprime la Radio România șase piese pe care le-a învățat cu profesorul său, Fănică Luca. Dirijorul Victor Predescu nu i-a avizat înregistrările tocmai pentru că piesele făceau parte din repertoriul lui Fănică Luca. Acest incident l-a ambiționat atât de mult încât a plecat în căutarea pieselor, care mai târziu aveau să îi aducă aprecierea. Acesta
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
încredințează niște piese. În timp acesta și-a făcut repertoriul în care se regăseau și piesele vechi precum "Spune, spune, moș bătrân" sau "De la primărie-n sus". Apoi, după aproape doi ani de studiu, acesta ajunge iar să înregistreze cu dirijorul Victor Predescu. Atunci acesta îi mai dă o șansă și este uimit de interpretarea lui Radu Simion. Făcând practică, la Restaurantul Ciocârlia îl descoperă marele dirijor Ionel Budișteanu care venise să mănânce acolo într-o zi. Când l-a auzit
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
sus". Apoi, după aproape doi ani de studiu, acesta ajunge iar să înregistreze cu dirijorul Victor Predescu. Atunci acesta îi mai dă o șansă și este uimit de interpretarea lui Radu Simion. Făcând practică, la Restaurantul Ciocârlia îl descoperă marele dirijor Ionel Budișteanu care venise să mănânce acolo într-o zi. Când l-a auzit cântând i-a spus că ar avea nevoie de un naist in Ansamblul Perinița. Atunci, Radu Simion a fost angajat la ansamblu cu un salariu de
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
este una din cele patru "Opere naționale" din România, fiind cel mai mare teatru liric al țării. Denumirea de „Opera Română” fusese utilizată cu mult timp înaintea unei clădiri special destinate teatrului liric din capitala României. Compozitorul, dirijorul, cântărețul și profesorul român George Stephănescu a fost cel care a luptat mereu pentru fondarea acestei instituții artistice, pe care a întemeiat-o sub denumirea de "Compania Opera Română". Trupa lirică bucureșteană s-a lansat sub nume propriu la la
Opera Națională București () [Corola-website/Science/312239_a_313568]
-
Foaierul Galben, care are o capacitate de maxim 200 locuri. a adoptat un însemn heraldic, creat de heraldistul Tudor-Radu Tiron, și un logo în care înseamnă "artă pentru artă" sau, cuvânt cu cuvânt, "arta este recompensa artei". Baritoni: Bași: Balet: Dirijori: Mezzosoprane: Soprane: Irina Iordăchescu Soliști balet: Ovidiu Matei Iancu Tenori:
Opera Națională București () [Corola-website/Science/312239_a_313568]