4,906 matches
-
în ziua de 18 iunie 1999, a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -In memoriam DR. ING. VASILE RUSANOVSCHI (19291999), „Cercetări agronomice în Moldova”, Iași, an 32, vol. 3 - 4, 1999, p. 216-217CAIA, DIDINA, Un pios omagiu distinsului cercetător dr. ing. Vasile Rusanovschi, „Cercetări agronomice în Moldova”, Iași, an 32, vol. 3 - 4, 1999, p. 21 SAVIUC, VICTOR (1929-1999) INGINER ELECTROTEHNIC Pasionat cercetător și distins cadru didactic, prof. univ. dr. ing. Victor Saviuc și-a desfășurat activitatea științifică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Iași, an 32, vol. 3 - 4, 1999, p. 216-217CAIA, DIDINA, Un pios omagiu distinsului cercetător dr. ing. Vasile Rusanovschi, „Cercetări agronomice în Moldova”, Iași, an 32, vol. 3 - 4, 1999, p. 21 SAVIUC, VICTOR (1929-1999) INGINER ELECTROTEHNIC Pasionat cercetător și distins cadru didactic, prof. univ. dr. ing. Victor Saviuc și-a desfășurat activitatea științifică și didactică, atât în orașul tinereții sale, unde s-a format, la Institutul Politehnic Iași, cât și la Craiova. S-a născut la 15 noiembrie 1929, în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -SAVIUC, EUGENIA, Prof.univ.dr.ing. Saviuc Victor (19291999), Iași, 2003, 4p. mss (în arhiva autorului) -OSTAP, CONSTANTIN, In memoriam Prof.univ.dr.ing. Saviuc Victor (19291999), Iași, 2003, 4p. mss (în arhiva autorului) SELMICIU, IOSIF (1909-1972) FARMACIST Renumit cercetător și distins dascăl, prof. univ. dr. doc. Iosif Selmiciu a fost un creator de școală de Chimie Farmaceutică. S-a născut la 1 martie 1909, la Timișoara. A absolvit cursurile școlii primare și liceul din localitatea natală. În anul 1929 s-a înscris
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
II, IMF (1948-1979) Iași, I.M.F., 1979, p. 115, 165, 166, 190, 21 ARTICOLE: -PROF. DR. DOC. SELMICIU Iosif (1909-1972), „Revista Medico-Chirurgicală”, nr. 2, aprilie-iunie 1972, p. 23-24 SFICLEA, VICTOR (1921-2001) GEOGRAF și CARTOGRAF Nume de seamă al școlii ieșene de geografie, distins cadru didactic și pasionat cercetător, prof. univ. dr. Victor Sficlea a slujit timp de aproape patru decenii Universitatea A.I.Cuza Iași. S-a născut la 27 martie 1921, în Iași. A urmat Școala primară și gimnaziul, precum și Liceul Samuil Vulcan
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
mss (în arhiva autorului).SĂRĂCEANU, ELISABETA, Prof. dr. doc. Maria Sibi (18961991), Iași, aprilie 2003, 1p. mss (în arhiva autorului). -CORLĂȚAN, MIRELA, Ieșeni cu sânge albastru, Ziarul de Iași, nr. 172 (3676), 28 iulie 2003, p. 4A SIMIONESCU, ROMAN (1892-1963) PROFESOR Distins profesor al Academiei de Belle - Arte din Iași, Roman Simionescu a fost și conducătorul acestei instituții în etapa premergătoare ultimului război mondial. Ieșean, născut în 22 martie 1892, din părinți ieșeni, își va face pregătirea în orașul natal. După cursul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
an II, nr.16 - 18, iunie 2002, p.9 -TONITZA, N.N., Corespondența, București, Meridiane, 1978, p. 99, 107 -Catalog, Salonul oficial al Moldovei, 1941, prefață Eugen Pahonțu -Catalog, Salonul oficial al Moldovei, 1943, prefață Cezar Petrescu. TACU, GHEORGHE (1929-2002) FIZICIAN Distins cadru didactic, conf.univ.dr. Gheorghe Tacu a onorat timp de peste patru decenii activitatea didactică și cercetarea științifică de la Universitatea Tehnică Gh. Asachi din Iași. S-a născut la 10 septembrie 1929, în comuna Borzești, județul Botoșani. A urmat școala primară în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și a elaborat programele școlare ale secției de Stomatologie. A scris și a colaborat la redactarea a numeroase comunicări în țară și străinătate, dar momentul de înflorire și de notorietate profesională a fost legat de Iași și de colaborarea cu distinșii profesori de la Facultatea de Medicină. Învățământul interbelic ieșean i-a favorizat nu doar o specializare temeinică, dar și o deschidere culturală clasic umanistă. Avea numeroși prieteni în rândul intelectualității ieșene din acele timpuri precum: Corneliu Baba, George Lesnea, Petru Hârtopenu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
neființă în ziua de 3 mai 1965, dr. Ioan Urmă a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -In memoriam Doctor Ioan Urmă (19081965), „Medicina Stomatologică”, vol.I nr.3, mai-iunie 1997, p. 74-75. VEXLER, LEONARD (1922-1996) MEDIC Distins cadru didactic al Institutului de Medicină și Farmacie din Iași, fost șef al Clinicii a IV-a Chirurgie a Spitalului C.F.R. din Iași, conf. univ. dr. Leonard Vexler a fost o personalitate a vieții medicale. S-a născut la 5
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
undeva adunate în mine, deoarece am prea puțin timp să «procesez» informația în mod conștient - următoarea aventură, nu am nici un dubiu, mă așteaptă deja...”. Ajuns la capătul lecturii, mă despart de textul unui jurnal deosebit și rămân cu gândul la distinsa intelectuală care a jucat rolul de personaj principal într-o aventură excepțională. Deși nu am cunoscut-o personal, o admir pentru toate dimensiunile spirituale pe care și le-a trădat. În special curajul. Nu m-a convins de utilitatea tuturor
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Ionescu). Ian e un rol de compoziție pentru Ionescu, care prin datele lui naturale se situează mult mai aproape de ideea de Ion (de altfel, a și debutat cu rolul lui Ion din Ion), și compoziția lui constă în : a) bărbuță distinsă ; b) eșarfă purtată pe sub cămașă ; c) pahar de coniac ; d) fața lui obișnuită. Rezultatul e un porno intelectual perfect adică un partener potrivit pentru porno scriitoarea Milena, care pare să-și desfășoare o bună parte din activitățile literare (cum ar
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe Barbara este tocmai acel ceva : 1. Jurnalul unui scandal, Editura Polirom, 2007, traducere de Luminița Marcu. obsedații au nevoie de un gol (sau, în fine, de posibilitatea unui gol) pe care să-l umple cu fanteziile lor ; asta făcea distinsa precursoare literară a Barbarei, Olive Chancellor din Bostonienii lui Henry James, cu victima ei, Verena Tarrant, asta face și ea cu Sheba. Sheba nu e un monstru, ci o victimă, dar, ca și personajul interpretat de Julia Roberts în Closer
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la locuința fiicei mele... Din ziua următoare, însoțit de ghidul meu drag, încep să cunosc Parisul cu minunatele și neasemuitele frumuseți! În jurul meu văd o altă lume, o lume eliberată de griji mărunte și probleme, o lume deschisă, destinsă și distinsă. E o deosebire enormă, justificată de spațiul de siguranță în care trăiește această lume, în care, fără să vrei, constați că viața e frumoasă și merită s-o trăiești din plin!... Și câte n-ar mai fi de spus, dar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
tufișurile dinspre pădurea de vis-a-vis de livada de meri. Acum s-au sprijinit de foișor și luminați de soare par o adunare de oameni înțelepți care se întreabă cum s-ar putea rezolva problema țânțarilor ce-ar putea deranja liniștea distinșilor și înalților oaspeți. Și măgarul Ionel, de origine turcă, rage în depărtare și se întreabă: „Oare cum îmi vor închide gura ca să nu rag când va veni măria sa ACELA?”. Și vântul suflă, și pictorii pictează și mai e un pic
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
străduindu-se, în limita "indicațiilor" și a opreliștilor de tot felul, să ne învețe o istorie cât mai aproape de realitatea științifică. Fie-le țărâna ușoară blândului domn Cihodaru, urmașului său, academicianul Platon, minunatului Nicolae Gostar, spiritualului și rafinatului Ilie Grămadă, distinsului profesor și decan Berlescu... La "Masa umbrelor", ca niște tineri puși pe șotii, am început să ne amintim de lucrurile care fac sarea și piperul oricărui student. Am avut marele noroc de a fi coleg de grupă cu trei vestiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
anul IV, consacrat relațiilor dintre daci și romani, Ilie s-a prezentat luni la examen venind direct de la o nuntă, încă "nerefăcut". Căzându-i să interpreteze o scenă de pe Columna lui Traian, ce ilustra capturarea surorii lui Decebal de către romani, distinsul profesor Gostar, bun prieten cu noi, cei din bănci, dându-și seama de starea colegului, l-a întrebat: "de ce credeți că sora lui Decebal, așa cum apare pe Columnă, poartă o rochie cu două șlițuri laterale profunde?" Amicul, după câteva minute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bune", cu dormitul pe o platforma de scânduri, fără saltea, sculatul la 5 dimineața, șmotru la curățat w.c.-urile, măturat prin curtea cazărmii etc. Cum am luat viața întotdeauna cu umor și optimism, cele trei zile, petrecute în compania unui "distins" coleg, au trecut repede, lăsând în urmă încrustat cu un cui pe teracota sobei din celulă un text ce mi-ar putea servi la CV-ul de dizident: "Deținut V.M., octombrie 1962. Trăiască libertatea!" Nu mai spun de spaima trasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
întotdeauna m-am simțit atras de necunoscut, perceput ca o provocare. M-am prezentat la concurs, cu 7 candidați pe un loc. Probele erau la istoria României și socialism științific, discipline cu care eram familiarizat "de jure și de facto". Distinșii profesori universitari examinatori au fost satisfăcuți de stilul meu personal de abordare a problemelor, venerabilul istoric V. Maciu aprobând punctul meu de vedere conform căruia participarea României la primul război mondial nu a avut un caracter imperialist, de agresiune, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la distanță, urmând a se clarifica la București. Ajuns la Gara de Nord, am aruncat capitalei precum Rastignac provocarea "și acum între noi doi" și m-am prezentat la sediul Facultății de drept a Universității, unde își avea biroul o frumoasă și distinsă tovarășă prorector, care coordona problemele Cursului postuniversitar de relații internaționale. Aveam să aflu că deocamdată voi fi cazat la Căminele Grozăvești și că fusesem repartizat să mă specializez în limba germană. Ambele informații m-au șocat, mai ales cea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
atenție tuturor acțiunilor de politică externă ale României și evenimentelor internaționale. Ca atare, parcurgeam zilnic știrile din ziare, paginile revistei "Lumea" și urmăream cu atenție comentariile de la posturile de radio, precum și opiniile avizate exprimate într-un context sau altul de distinșii noștri profesori. La unele vizite la nivel înalt la București eram convocați și noi, bineînțeles în rândul "aplaudacilor" de pe traseul delegațiilor, dar aveam uneori senzația că particip și eu la "eveniment" și mai ales mai rețineam câte ceva din "logistica" organizării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe un singur model, trezindu-mă în final cu un "idol păgân", straniu la înfățișare, care încorpora pe toți îndrăgiții și admirații mei de peste ani. Ca june diplomat, m-am oprit totuși ca standard de cunoștințe și înțelepciune la un distins reprezentant al Renașterii, calificat de Voltaire drept "omul care știe tot ce se poate ști și multe lucruri în plus", Pico della Mirandola. Florentinul mi-a fost călăuza și etalon în toată cariera și instrument de măsură pentru toți ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
La plecare pe aeroport ministrul german l-a informat că a pus în cala avionului mai multe cutii cu mostre din fiecare produs, precizând că a făcut acest lucru și la vizitele altor miniștri români și manifestându-și speranța că "distinsul confrate" va da de data aceasta destinația cuvenită mostrelor respective. Din păcate, avea să se înșele o dată în plus! Cu aceeași ocazie, vizitând un spital, demnitarul român a fost impresionat de aparatura de ultimă oră și de medicamentele puse la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
i-a cerut "un pahar de apă". Ospătarul s-a conformat, dar n-a înțeles că dorea nu un pahar cu apă, ci un pahar de apă. I-a adus în final un pahar "de apă", cam de 200 centilitri, distinsa poetă și-a scos din geanta-i încăpătoare o sticlă de votcă, și-a umplut paharul, l-a dat pe gât și apoi m-a anunțat că putem începe conferința de presă. Trebuie să recunosc faptul că s-a descurcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
S-a scris mult despre Nicolae Ceaușescu și cu siguranță se va mai scrie, fiind cel care, pe parcursul a peste două decenii, ne-a marcat destinele și viețile și care, cel puțin în ultima sa perioadă, ne-a făcut, împreună cu "distinsa" sa tovarășă de luptă, să ne gândim zilnic la veridicitatea celor spuse cândva de Murphy: "Zâmbește, mâine va fi mai rău"! Am însoțit mulți ziariști străini la interviuri cu el, am participat la multe conferințe de presă organizate cu prilejul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dar mă simțeam mai bogat, mai împlinit, reușind să câștig aprecierea nu numai a acelora pe care îi însoțeam, dar, ce era mai important, reușind să trec un examen profesional obiectiv și exigent în fața proprie-mi conștiințe. Ziariști străini, majoritatea distinși intelectuali, oameni de cultură, fini și pătrunzători analiști politici, de la care am avut multe de învățat. Buni cunoscători ai realităților românești, urmărind reflectarea acestora cu obiectivitate, admiratori sinceri ai poporului român, atât de încercat, ai istoriei noastre frământate, ai bogatei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am avut privilegiul de a-l însoți pe directorul prestigiosului cotidian francez "Le Monde". Fizic semăna leit cu actorul meu preferat Jean Gabin și nu cu un Jean Gabin oarecare, ci cu cel din "Domnul" o persoană în vârstă, rasată, distinsa, îmbrăcat mereu elegant, în costume închise, cămașă albă și papion. Când l-am întrebat ce ar dori să vadă în provincie mi-a răspuns: "Cetățile dacice și bisericile din lemn din Maramureș". Era un răspuns de om avizat, care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]