5,717 matches
-
rangul de mare dragoman și pașă cu două tuiuri, domnii foarte scurte, sistemul licitării domniilor, principalele atribuții ale domnitorului sunt cele fiscale. Sfatul Domnesc Este alcătuit din marii boieri și apoi din boieri cu dregătorii. Dregătorii: vornicul - este șeful curții domnești, logofătul - șeful cancelariei domnești, vistiernicul - șeful finanțelor, spătarul - purtătorul spadei, ținea locul domnului În luptă, postelnicul - coordona activitatea diplomatică, cele mai importante funcții Ban al Craiovei și Portar al Sucevei,, Atribuții: rol consultativ și atribuții juridice, participa la Încheierea tratatelor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și pașă cu două tuiuri, domnii foarte scurte, sistemul licitării domniilor, principalele atribuții ale domnitorului sunt cele fiscale. Sfatul Domnesc Este alcătuit din marii boieri și apoi din boieri cu dregătorii. Dregătorii: vornicul - este șeful curții domnești, logofătul - șeful cancelariei domnești, vistiernicul - șeful finanțelor, spătarul - purtătorul spadei, ținea locul domnului În luptă, postelnicul - coordona activitatea diplomatică, cele mai importante funcții Ban al Craiovei și Portar al Sucevei,, Atribuții: rol consultativ și atribuții juridice, participa la Încheierea tratatelor, Își dă acordul asupra
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
lui Cuza se contura o monstruoasă coaliție formată din liberalii radicali I.C. Brătianu și C. A. Rosetti și conservatori. Aceștia au organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866. Domnitorul a fost obligat să abdice. S-a format o locotenență domnească, compusă din Lascăr Catargiu, gen. Nicolae Golescu și colonelul Nicolae Haralambie. Cuza a semnat actul de abdicare și a plecat În străinătate, unde a murit În mai 1873. Consolidarea statului modern român Încă din programul Partidei naționale din 1802, fusese
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Mușatin. Însă acesta moare otrăvit de chiar Doamna sa, înțeleasă cu boierii."19 Discordia dintre boieri a produs necurmate lupte pentru tron, meteahnă care va fi moștenită în pseudodemocrația din secolul al XIX-lea și din cele următoare. Lipsind legitimismul domnesc în stare să mențină echilibrul între antitezele din sânul aristocrației, discordia a produs un gol etnic pe care s-au grăbit totdeauna să-l umple străinii. Boieri ambițioși veneau să cucerească tronul cu ajutor străin, meteahnă exploatată magistral de Imperiul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
creștinii o cunosc. Unii o păstrează în minte, chiar și atunci când au pierdut de mult timp contactul cu Biserica sau cu o comunitate eclezială. Este rugăciunea pe care însuși Isus ne-a învățat-o. De aceea, este numită și rugăciunea domnească. Este „rugăciunea cea mai desăvârșită” (Toma D’Aquino) și „rezumatul întregii evanghelii” (Tertulian). Isus se roagă și ne învață să ne rugăm Ucenicii l-au văzut mereu pe Isus în rugăciune. Ei observau că dialogul cu Tatăl reprezenta centrul vieții
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
gresie și mărginite de trotuare; toate sunt în pantă, astfel încât apele pluviale întrețin orașul într-o stare de curățenie rară în această țară; e de la sine înțeles că nu vorbim despre mahalale. Regretăm că focul a distrus în 1783 Curtea Domnească, monument atribuit lui Traian. Fostul palat aparține are stil frumos: metropola, arsă în 1827, a fost reconstruită în gustul Renașterii, dar atât de prost, încât se năruie și va fi demolată înainte de a fi fost acoperită. Mai remarcăm biserica celor
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
completeze sesiunea. E rău, e foarte rău! Domnilor judecători, trebuie să fiți cei dintâi care să dea exemplul legalității, al disciplinei, al respectului legilor... Dl ministru al justiției îmi va prezenta un raport despre această neorânduială în scurtă vreme!" Intenția domnească e cu siguranță lăudabilă; dar la ce servește acest paliativ, atunci când e nevoie de un leac eroic? Nu pe oameni trebuie să-i învinuiești, ci lucrurile trebuie îndreptate. Până atunci, societatea românească e suferindă. Orice luptă judiciară a celui mic
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
nu avea nicio lege stabilă, niciun regulament fix, care să fie elaborate pe baze determinate; includem aici și regulamentul publicat de către ruși în 1833, document căzut în desuetudine, de altfel. Nimic nu se regla deci decât prin tradiție, conform poruncilor domnești și ordinelor ministeriale sau în funcție de capriciul șefilor de corpuri de armată. Pe scurt, administrația era sinonimă cu arbitrarul. Am spus în altă parte cum dispuneau miniștrii de fondurile bugetare; șefii de corp de armată făceau la fel. La fiecare patru
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Dezbaterile care urmară după acest incident nu mai avură decât o foarte mică importanță. Sesiunea trebuia să se încheie pe 2 martie; nu se votase niciun buget; adunarea se aștepta să fie prorogată și ceru această prorogare. Dar un mesaj domnesc anunță închiderea pentru acea zi chiar. Lecția era aspră, pentru niște legiuitori care vorbeau atât de arogant. Înainte de a pleca, ei proclamară un ultim vot de neîncredere și declarară violator al legilor pe oricine ar ordona sau executa perceperea impozitelor
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
firele de iarbă-încovoiate miroseau de-a valma toate- toate. Pluteau suflete printre pomi și suflete se desprindeau din iarbă și din vânt, și căderea frunzelor dezmierda mâhniri fără de frunte și sfâșieri fără de mâini. Monica se tupilase după trunchiul unui măr domnesc. Deasupra ei, merele pline încovoiau crenguțele, împovărându-le ca cerceii cu prea multe nestemate. ̋ (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Scrie câte un cuvânt cu înțeles opus (antonime) pentru termenii : amărui , deslușite
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
Construiește patru enunțuri, în care substantivul arome să fie, pe rând, părți de propoziție diferite. 5. Extrage, din text, un substantiv, un pronume, un verb și un adjectiv. 6. Alcătuiește schema propoziției. ̋Monica se tupilase după trunchiul unui măr domnesc. ̋ Vei preciza partea de vorbire și partea de propoziție pentru fiecare cuvânt. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să-ți imaginezi o continuare a întâmplării care se petrece în cadrul de natură descris în textul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
mai multe genuri: Colindele (Calendae): cântece de Crăciun și de Anul Nou. Baladele (cântece bătrânești): amintiri ale unor fapte istorice de vitejie și ale haiducilor răzvrotiți împotriva ciocoilor și fanarioților; epopeea luptei frâncilor (occidentali) împotriva turcilor; vânători cu șoimi; nunți domnești; balade mitice în care vechiul fond oriental a fost impregnat de dogma creștină. Doina, melancolică sau războinică, mod cu adevărat național al lirismului popular: "Doină, doină, cântec dulce! Când te-aud nu m-aș mai duce! Doină, doină, vers cu
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
greu o femeie de lume poate rămâne numai femeia bărbatului său. Prostia se înfige în rândul întâi, pentru a fi văzută; inteligența se așează mai departe, pentru a vedea. Contrazicerile însuflețesc o conversație; iată de ce e atâta plictiseală la curțile domnești. Nu există decât o singură fericire: Datoria. Nu există decât o singură mângâiere: Munca. Nu există decât o singură bucurie: Frumosul"*. Regina, sfătuită de prieteni, i-a trimis cartea secretarului permanent al Academiei Franceze, Camille Doucet, un spirit fin și
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
planuri și direcții, vizând conținutul propriuzis, înființarea de societăți, organizarea de manifestări, inițiative și susțineri legislative, publicații. Astfel, începuturile gimnasticii în școlile românești datează din timpul domniei lui Alexandru Ipsilante Vodă, în anul 1776, când aceasta se preda în școala domnească de la Sf. Sava. Începând din secolul al XIX-lea, s-a observat o preocupare tot mai mare pentru practicarea exercițiilor fizice în diferite școli particulare, exerciții ce erau predate de profesori străini, care au deschis școli de gimnastică, scrimă, muzică
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
în locul soțului ei plecat la Stambul după confirmare (cronicarul nu uită nici să consemneze moartea învățatei soții a lui Matei Basarab: „Iar când au fost la august murit-au și doamna Elena. Și cu mare cinste fu îngropată în biserica domnească, în Târgoviște”), ori energica Doamna Chiajna - „Și iar au venit doamna Chiajna cu fie-său Pătru vodă în București” -, veritabilă deținătoare a autorității lângă un fiu minor; femei ce au binemeritat elogii pentru actele lor de generozitate în favoarea Eclesiei („Făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Reiau aci acele pagini transcriind, după Iorga (învățatul voia să descopere niște „criterii” folosind unghiul de vedere oferit de alegerea soției, a Doamnei), strategiile adoptate pentru alcătuirea cuplurilor, adică pentru rezolvarea unei chestiuni fundamentale a complexului reprezentat de funcționarea instituțiilor domnești. „Voievodul trebuia să fie căsătorit” - afirmam atunci (deși el putea domni și neînsurat, dar absența Doamnei era privită ca o situație temporară) - cu excepția cazurilor în care o senectute indiscutabilă excludea proiectele matrimoniale, nucleul acesta de bază interesând - poate în primul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
enclavele alogene (dorite, unele, cu insistență - căci dispuneau de toate elementele unei „hipergamii” -, precum arată eforturile lui Bogdan al III-lea de a obține - soli fuseseră marele logofăt Ioan Tăutu și vistiernicul Isac - mâna sorei regelui Poloniei) în seria matrimoniilor domnești sunt ceva mai rare (grecoaicele care s-au măritat cu Iancu Sasul sau cu cei doi frați, Alexandru al II-lea Mircea și Petru Șchiopul - Maria Paleolog, Ecaterina Salvaressi [Salvaresso] și Maria Amirali din Rhodos, unguroaicele [?] căsătorite cu frații Ieremia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prima oară cu Teodosia (Tudosca), fiica marelui vornic Coste Bâcioc (Bucioc), soție care i l-a născut pe Ioan cel slăbănog și bolnăvicios. Tot Tudosca a fost mama fetelor, de ale căror căsătorii Vasile Lupu legase atâtea planuri politice. Familiile domnești vor fi, de acum încolo, integral românești. Gheorghe Ștefan, inamicul lui Vasile Lupu, s-a căsătorit - după o răpire romanțioasă - cu Safta, din neamul Boeștilor. Iorga socotea că prima soție a lui Constantin Șerban, fiul natural al lui Radu Șerban
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
an, dichemvrie 19, pristăvitu-s-au doamna Maria ce era de la Mangop”) și a fost înmormântată în necropola de la Putna (unde, probabil, își celebrase și cununia). Vălul de mormânt de la Putna ne-o arată pe catafalc, îmbrăcată în haine de stofe grele domnești, încărcate de nestemate, cu coroană imperială și botfori având culoarea roșie rezervată bazileilor 18. Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos, domnul țării Românești, se afla la Curtea de la Suceava din 1473. Câteva lupte și mai multe gesturi inamicale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cum a fost cea a lui Constantin Duca, Domn al Moldovei, cu domnița Maria, cu o nuntă povestită de doi „reporteri” de încredere - Radu Greceanu și Ion Neculce -, este exemplar în această privință), căci o căsătorie încheiată cu un vlăstar domnesc, de exemplu, legitima pretenții, legaliza un statut și înscria în paradigmă. Așa a gândit, probabil, acel Joldea (care, ca Domn, intenționa să-și zică Ioan-vodă), sprijinit de Doamna Elena, soția lui Petru Rareș, și de o facțiune boierească (în fruntea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
toate poruncile Bisericii... „Mare netocmeală în deopotriva caselor și a hirelor...” Exemplară pentru ilustrarea meandrelor „sorții nestatornice” este - în Letopisețul lui Miron Costin - remarcabila nuvelă care istorisește „mărirea și decăderea lui Vasile Lupu”, Voievodul cu fire mai mult împărătească decât domnească. Destule dintre acțiunile și intențiile ambițiosului domn stârnesc nemulțumirea cronicarului. Năzuința de a-și întinde stăpânirea asupra țării Românești (unde voia să-l înscăuneze pe fiu-său, Ion, „om slab și deznodat și de mâni și de picioare”) și a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Alep, însoțitor atunci prin țările Române ale patriarhului Macarie al Antiohiei) și nu se sfiește să le scrie în letopiseț. Din Timuș, marele logofăt al Moldovei (care nu refuză un elogiu spectacolului nupțial: „însă câte trebuia la o nuntă domnească nemică n-au lipsit”), vădit indispus de nepotrivita „alianță” încheiată de Vasile Lupu cu Bohdan Hmelnițki pe seama domniței Ruxandra (legătură capabilă să stârnească „îndată prepusuri la turci, pentru urât numele căzacilor la dânșii”): „Mare netocmeală în deopotriva caselor și a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tatăl său, care ar fi profitat - crede Grigore Ureche - și o uneltire pusă la cale de boierii din preajma Aulei voievodale: „Roman vodă, feciorul lui Iliaș vodă, neputând răbda atâta nedumnezeire a unchiu-său, s-au vorovitu cu o samă din curtea domnească și au prinsu pe unchiu-său, pre Ștefan vodă, și i-a tăiat capul și niște apucatu Roman de domnie, leatul 6956 [1448]”. Domnii Moldovei au continuat această „politică” de accedere spre putere - suprimarea adversarului încoronat. Petru Aron, un pretendent (zicea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în aprilie 1457, când îl și detronase), cel ajutat de o oaste ungurească, va porunci să i se taie capul, la 14 decembrie 1470, „de-și răsplăti - socotește cronicarul - moartea tătâne-său, Bogdan vodă”. Au pierit atunci, tot de sabie domnească, și câțiva boieri bănuiți de purtare neconcludentă (voi mai reveni) sau chiar de uneltire. Și Petru Rareș l-a „dat pradă armelor [după o scurtă judecată - n.m.] și ca hrană sabiei, în anul 7049 [1541], luna februarie” (episcopul Macarie, iubitor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nepot al unui fost Voievod valah) cu un bacșiș de 10.000 de galbeni. Suma s-a dovedit insuficientă, doctorul a fost exilat în Rhodos (în 1577), iar cei care se grăbiseră să jure că prin vinele lombardului curge sânge domnesc (Vodă Alexandru le aflase numele, căci Miloș, fratele său, trăitor la Stanbul, făcuse rost de ele de la marele vizir) vor rămâne fără capete la începutul anului 157742. Și Mihnea Turcitul, feciorul lui Alexandru al II-lea Mircea, a fost sâcâit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]