9,274 matches
-
Transparentă în piesa scrisă și publicată înainte de plecarea din țară, polemica este ulterior directă și necruțătoare. A. tratează fără menajamente fapte și evenimente politice de notorietate, dezvăluind, sub bunele intenții ce le animă, contradicțiile, până la paradox, care le subminează. În Domnișoara Helsinka, aparența de onorabilitate a „pensiunii de familie” pariziene, unde „nimeni nu deranjează pe nimeni și toată lumea încurcă pe toată lumea”, ascunde intoleranță și xenofobie. Plină de atenții față de Domnișoara Helsinka, „orfelina de drepturile omului” care va sucomba melodramatic, „patroana” ignoră
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
intenții ce le animă, contradicțiile, până la paradox, care le subminează. În Domnișoara Helsinka, aparența de onorabilitate a „pensiunii de familie” pariziene, unde „nimeni nu deranjează pe nimeni și toată lumea încurcă pe toată lumea”, ascunde intoleranță și xenofobie. Plină de atenții față de Domnișoara Helsinka, „orfelina de drepturile omului” care va sucomba melodramatic, „patroana” ignoră la nesfârșit prezența „clientului” nedorit, venit de undeva din Est, acuzându-l în cele din urmă de moartea Domnișoarei. Tripticul dramatic Amprenta exilului (Sarea exilului, Caviar, vodkă și bye
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
pe toată lumea”, ascunde intoleranță și xenofobie. Plină de atenții față de Domnișoara Helsinka, „orfelina de drepturile omului” care va sucomba melodramatic, „patroana” ignoră la nesfârșit prezența „clientului” nedorit, venit de undeva din Est, acuzându-l în cele din urmă de moartea Domnișoarei. Tripticul dramatic Amprenta exilului (Sarea exilului, Caviar, vodkă și bye bye, Întoarcerea la matcă), scris la Paris în 1995 și tradus în limba română de autor, este o temă cu variațiuni, construită pe eșafodajul dezbaterii asupra condiției exilatului. Traversând epoci
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
, Maria (21.VIII.1860, Brașov - 24.VI.1941, Brașov), poetă. Este fiica Elenei și a lui Bartolomeiu Baiulescu, protopop. Face primele clase în urbea natală, la Școala română, la un liceu german, precum și la Institutul francez de domnișoare, continuând să se pregătească în particular. Președintă, din 1906, a Reuniunii Femeilor Române din Brașov, B. - pe atunci directoare a Școlii industriale - nu-și cruță eforturile pentru crearea Uniunii Femeilor Române din Ardeal, a cărei lideră este până în 1935, iar
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
București, 1983; Cavalerul cu mâna pe piept, București, 1984. Traduceri: César Vallejo, Heralzii negri, pref. trad., București, 1979; Omar Lara, Insule plutitoare, București, 1980; Mario Vargas Llosa, Războiul sfârșitului lumii, București, 1986, Conversație la Catedrala, București, 1988, Istoria lui Mayta. Domnișoara din Tacna, București, 1991, Cine l-a ucis pe Palomino Molero, București, 1991, Lituma în Anzi, București, 1997, Pantaleon și vizitatoarele, București, 1998, Scrisori către un tânăr romancier, București, 2003; Fernando Pessoa, Poemele lui Alberto Caeiro. Păstorul de turme, îngr
CANTUNIARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
în 1940, îl obligă să se refugieze la Sibiu, unde rămâne până în 1945 și unde este sărbătorit, în 1942, la împlinirea vârstei de șaizeci de ani. Îi apar în această perioadă Amintirile (1940), Jandarmul și De vorbă cu Ilarie (1941), Domnișoara Ana, În pragul vieții și Rana deschisă (1942), Vremuri și oameni. Lume nouă (1943), Vâltoarea (1945), precum și culegeri de articole pe teme religioase (Fața de lumină a creștinismului fiind cea mai însemnată). Alte romane, precum Acasă și Pe drumuri, sunt
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
mod obișnuit cenușii, rar luminoase, bântuite de duhuri (Vedenia, Jandarmul). În ele se intră anevoie și cu neplăcere, impresii pe care A. le accentuează prin așezarea descrierilor unor astfel de case în chiar debutul câtorva povestiri și romane (Arhanghelii, Biruința, Domnișoara Ana). Pătrunderea în satul „Arhanghelilor” are aparență de descensus ad inferos și se face cu ochiul rece al unui observator implacabil, decis să se oprească doar asupra detaliului demoniac, lăsându-le în umbră pe celelalte. Personajele sunt înconjurate de obiecte
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
dintre toate, în 1913 (și în volum în 1914). În 1915 scrie Legea minții (Povestea altei vieți), pe care îl tipărește abia în 1927. Urmează Biruința, Răbojul lui Sf. Petre, Sectarii, Pustnicul și ucenicul său, Licean... odinioară, În pragul vieții, Domnișoara Ana, Vremuri și oameni. Lume nouă, Vâltoarea. Romanul Strigoiul, încheiat în vara lui 1944, apare abia în 1969, iar Faraonii se tipărește în 1961. Unele povestiri ample (Popa Man, Păscălierul, Dolor, Stana, Prăpastia) pot fi considerate romane de dimensiuni reduse
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Stana, Prăpastia) pot fi considerate romane de dimensiuni reduse. De povestiri, romanele se deosebesc în principal prin caracterul exemplar al personajelor și prin cel pilduitor al situațiilor, fiind, sub unele aspecte, discret moralizatoare. Construcții ample, chiar stufoase în unele cazuri (Domnișoara Ana, Sectarii, În pragul vieții), ele vădesc o bogată fantezie a situațiilor banale, abia detașate de clișeu. Alcătuite după o arhitectură supravegheată, urmează canoanele tradiționale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Ca și povestirile
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
însă chinuitoare, victoria va fi dobândită trudnic, după tribulații asupra cărora naratorul insistă pe îndelete. „Fericirea” deznodământului este expediată în câteva rânduri, de parcă naratorul, rușinat de ea, o enunță doar în virtutea unor obligații etice. Personajele principale ale unor romane (Biruința, Domnișoara Ana) sunt temperamente oarecum bovarice, aspirând la altceva decât le oferă condiția modestă de slujbaș incert ori de tânăr abia intrat în viață. A. sondează sufletele în formare, nesigure, de adolescenți sau oameni timizi. Ion Florea (Legea trupului), Vasile Grecu
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
temperamente oarecum bovarice, aspirând la altceva decât le oferă condiția modestă de slujbaș incert ori de tânăr abia intrat în viață. A. sondează sufletele în formare, nesigure, de adolescenți sau oameni timizi. Ion Florea (Legea trupului), Vasile Grecu (Biruința), Ana (Domnișoara Ana), Vasile Murășanu (Arhanghelii), Andrei Pascu (Legea minții), Gheorghe Mărginean (Strigoiul) dezvoltă pe larg o antiteză predilectă, aceea dintre „legea minții” și „legea trupului”, antiteză nu neapărat de aspect erotic, deși acesta precumpănește. Amplificând o preferință a povestirilor, romancierul are
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
1938; Licean... odinioară, București, 1939; ed. îngr. și pref. Aurel Sasu, Cluj, Dacia, 1972; ed. îngr. Marian Barbu, Craiova, 1994; Amintirile, București, 1940; ed. îngr. și introd. Sanda Cordoș, Cluj-Napoca, 1998; Jandarmul, București, 1941; De vorbă cu Ilarie, Sibiu, 1941; Domnișoara Ana, București, 1942; În pragul vieții, București, 1942; Rana deschisă, Sibiu, 1942; Preotul și familia preoțească, Sibiu, 1942; Amintiri, București, 1943; Moștenirea lui Gheorghiță, București, 1943; Fața de lumină a creștinismului, Blaj, 1943; Vremuri și oameni. Lume nouă, București, 1943
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
exersând primirea Ralucăi) Puișorii: Moțatule, învață-ne și pe noi o melodie pentru întâmpinarea lui Raluca. Ana spunea câ-i place rockul. Miki: De- abia au ieșit din găoacele unui ou și vor rock?! Și fandosita de Raluca este rockeriță! Îi domnișoară: brățări, medalioane, inele?! Lupul: Mâța asta sclifosită de viță nobilă și Moțatu’ ăsta care mi-a scăpat de câteva ori din ghiare, de fapt l-a salvat Grivei, se crede privighetoarea pădurii. Ia uite cum se împăunează...(cocoșul își desface
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
tăiere de porc era. Cu toată duhoarea, chipurile femeilor arătau vesele iar pliscul nu le tăcea o clipă. - A înnebunit lumea asta, ferească-mă Dumnezeu, exclamă Soltana. Știți, oameni buni, cum îi zic la școală Pachiței mele ? Gâsculeasa hohoti gros : - Domnișoara Pak, fa ! - Ptiu, bătu-i-ar ! făcu cu obidă Soltana „Dar asta cine ți-a scornit-o, fa ?” zic. - Nu, mamă, zice, c-așa se spune acu”. De l-aș prinde eu pe- acela, să-i arăt eu cum se
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fina Gâscă care, la toate nunțile din sat, e bucătăreasă și scornește zicături. - Așa, fină, o îndeamnă gazda înveselită, zi, s-audă toată lumea. - Pui... se pregăti Gâsca trăgând din ulcică o dușcă. După ce făcu efect, chiui ascuțit : „La noi, între domnișoare, Este-o fudulie mare. Dau fața cu vaselină Să se facă pielea fină. Să nu credeți că- i minciună, Am să spun adevărat Și cu care cremă-au dat : «Maria», de nouă lei, Să le placă la flăcăi !” - Just ! aprobă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
socrii cei mici. Nunta ieșise în uliță și bucătăresele aduseră cozonacii. Rupându-i bucăți, îi azvârliră în mulțime iar tinerii săreau să-i prindă din zbor. La ultima îmbucătură întrebau : - Cu asta ce facem, o mâncăm ? însoțită de nași și domnișoarele de onoare, mireasa aduse de la fântână o găleată cu apă pe care o vărsă mirelui în pantofi. Se făcu hora și după asta plecară la biserică. Seara tineretul se adunase în casa nouă unde ușile deschise lăsau un culoar lung
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
apoi se așezară pe gheață să tragă un pui de somn, încălzindu-se reciproc. În vis, erau la o nuntă mare, la care participară toți urșii de la Polul Nord, aveau nași o pereche de urși mai în vârstă, aveau domnișori și domnișoare de onoare cu coșuri pline de pești, rozătoare și insecte. Toți nuntașii erau îmbrăcați în alb, ca și mirii de fapt, iar când începuse muzica de sirene dinspre ocean, ursul și ursoaica polară se ridicaseră în două labe și se
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
revedere, doamnă dragă! Și-ți mulțumim din suflet! - strigă pe limba lor cele trei veverițe. Pictorița În fiecare săptămână, regele mergea călare la vânătoare. Trecând prin pădure, ieșea pe o câmpie frumoasa inundată de razele de lumini, acolo zărea o domnișoară frumoasă stând pe iarbă, cu o broderie în față. Cosea crengile copacilor în mai multe nuanțe de verde, apoi pârâul cu peștișori zglobii, galbeni, roșii cu picățele negre, rămânând loc în goblen și pentru păsările cerului, cu aripile întinse. Îi
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
-i dă vigoare, este mai timid, nu se avântă atât de hotărât, mai pe gânduri, mai în acțiune, crește cumpătat peste noapte, pe ascuns, neavând un nivel de aspirație atât de sus. Dansatoare fragile par salatele verzi cu rochițe de domnișoare, cu luciul primilor stropi de ploaie. Morcovul pornește niște firicele verzi la vedere ca și mustățile răsărite ale unui flăcău, care așteaptă cu nerăbdare să devină remarcate, iar el luat în seamă. Costumele de dame în care s-au îmbrăcat
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
de vocea cristalină și sinceră a tinerei, i-a îndeplinit dorința. - Fiți binevenit pe pământul nostru, care vă așteaptă. - Vă ofer acest buchet de flori ca pe o chezășie a bunelor mele intenții. Aș dori să vă reîntâlnesc la Varșovia, domnișoară. Ajuns la Varșovia, Napoleon a dat ordin să fie identificată fata care îi urase bun venit în Polonia. Lucrul nu a fost tocmai greu de înfăptuit. Tânăra țărancă nu era alta decât contesa Maria Walewska, soția contelui Athanase Colonna Walewski
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
din medii diferite, aveam țeluri diferite, așa că după un sărut timid, la despărțire, s-a rupt firul unui scurt și frumos vis de iubire. Cornelia Trecând în clasa a X-a, pe măsură ce mă maturizam iar colegele mele de clasă deveneau domnișoare în toată regula, din ce în ce mai atrăgătoare, am început să le analizez cu mai mult interes. Mi-a atras atenția Cornelia, fapt pentru care am încercat să-i câștig prietenia. Cornelia era colega de bancă cu Anișoara, o fostă colegă de-a
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
urmă postul fusese obținut de părintele Gregorios, un alt proaspăt preot născut pe alte meleaguri. Mătușa Zo, care nu rata nici o ocazie de a se lamenta despre căsnicia ei, spusese la cină cu vocea ei de comediantă: ― Soțul meu. Veșnic domnișoară de onoare niciodată mireasă. Când lăudase slujba, intenția lui Tessie nu fusese să-l laude pe părintele Greg. Situația era cu atât mai delicată cu cât, mai demult, Tessie și Michael Antoniou fuseseră logodiți. Acum ea era măritată cu Milton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În țara spre care se Îndreptau, America, mistuirea În foc a Smirnei avea să țină prima pagina o zi sau două, Înainte de a fi detronată de cazul crimei Hall-Mills (corpul lui Hall, un pastor protestant, fusese găsit Împreună cu cel al domnișoarei Mills, o membră atrăgătoare a corului) și de deschiderea competiției anuale de baseball. Amiralul Mark Bristol din Marina Statelor Unite, Îngrijorat de prejudiciile aduse relațiilor americano-turce, trimise prin telegraf o declarație de presă În care afirma că „este imposibil de estimat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spre pupa. Îi zâmbi Desdemonei și dădu iar politicos din cap. De data asta Desdemona Îi zâmbi și ea. Alăturându-se din nou grupului său de fumători, Lefty se interesă dacă vreunul dintre ei știa cumva din Întâmplare, numele acelei domnișoare care călătorea neînsoțită. În a patra zi În larg Lefty se opri și se prezentă. ― Până acum vremea a fost bună. ― Sper să rămână așa. ― Călătorești singură? ― Da. ― Și eu. Unde te duci În America? ― În Detroit. ― Ce coincidență! Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
noi orizonturi. În a opta zi pe mare Lefty Stephanides, grandios, stând Într-un genunchi, sub ochii a șase sute șaizeci și trei de pasageri de la clasa a patra, Îi ceru mâna Desdemonei Aristos, care stătea pe un tachet de andocare. Domnișoarele Își ținură respirația. Bărbații Însurați Îi Înghiontiră pe burlaci: ― Priviți și luați aminte. Bunica mea, etalând un fler teatral Înrudit cu ipohondria ei, exprimă prin gesturi emoții complexe: surpriză, bucurie inițială, dubii, o umbră de refuz prudent și apoi, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]