5,533 matches
-
acea Înverșunare cu care Îți disputai un trup sau o idee era singura fericire posibilă pe această lume) ...am văzut cînd m-a iertat Dumnezeu, că m-am pus pe plîns o vară Întreagă, că mi-am zis că asta ie moartea a mică după care vine moartea adevărată. Că vezi și o mușcată, cît Îi ea de roșie și de mîndră, de zici că are viață și dragoste În ea ca și o femeie tînără, dă boboci cît dă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
În ea ca și o femeie tînără, dă boboci cît dă și pă urmă cînd i să gată vlaga numa ce-o vezi că să gălbejește și moare. Io zic că d-asta să duce și floarea că nu mai ie de nici o trebuință pă lumea asta — Știi, doamnă Oprișan că și eu m-am gîndit ca oamenii poate nici n-ar Îmbătrîni și nu s-ar urîți așa de repede, dacă ar simți În privirile celorlalți că mai sînt doriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ce s-a mai Întîmplat? — Păi, am vorbit și cu comitetul de bloc, că uite acuș vine 1 Mai, da io, să-ți spui drept, mă gîndii mai mult la Sfintele Paști, ca să cumpărăm niște perdele roz de nailon că ie tare frumoase și am văzut că așa se poartă acu și să punem și faianță roz pe peretele de la lift cu ghirlănzi de trandafiri, are aci la ferometalu de la poștă ța venit să-mi ceară bani ca să Împopoțoneze blocul după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu puradeii după ea or una de ține ochii Închiși și zice că-i oarbă numa ce-i vezi că scoate pieptul ardelenesc și-i dă sau un ciolan afumat, de ce agonisește tot omu, Își rupe de la gură c-așa ie românu milos, da ia să-i ceri bani să trăiască și iel mai civilizat, aș, nici nu vrea să auză, nu văzuși că n-a dat nici să ne puie antenă pentru bulgari. — Ce să zic, doamna Oprișan, or fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să vînză un teren, cum să se descurce singur În balamucu ăsta! M-a rugat să merg cu el, mai ales că ăl mic ie la mă-sa, la Brașov, zice să mai stea și la ea zece zile că ie În concediu și p-ormă pleacă la mare și vrea să fie liberă să mai petreacă și ea cît Îi tînără că — Parcă spuneați că ați fost la Sfînta Vineri, am crezut că — Păi da, c-am luat tramvaiul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cum e? — Deh, ce să zic, frumos. DÎmbovița Îi Înc-o dată pe cît ierea de lată și toată podită cu beton. Numa că nu-i apă neam. Niște băltoace colo pe fund și lucrează oamenii dă zor. Pasămite că mai ie multă treabă pîn i-or da drumu. Da rău ce-mi pare de iarba aia dă pă maluri și de sălciile alea pletoase că tare-mi plăcea să vin pă jos pă chei cu răposatu bărbatu-miu cînd ne-ntorceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
am Învelit cu tunica, nașă, nașă Și nu ți-am făcut nimica, nașă draga mea Te-am Învelit cu mantaua, nașă, nașă Și mi-am căpătat beleaua, nașă draga mea și femeile Îi răspund cu glasuri gîdilate, gîfÎite Nașule, nu ie păcat I-auzi, i-auzi, i-auzi, i-auzi ia Să te culci cu fina-n pat I-auzi, i-auzi, i-auzi, i-auzi ia CÎțiva vlăjgani În maiouri marinărești o scot pe nașă din salonul unde vocea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cei pe care de fapt nici nu-i socotesc superiori doar deosebiți) ...pînă și p-un cîine tăiat de tramvai Îl iei din mijlocu drumului și-l tîrăști la umbră pe iarbă să moară mai dulce ... eh, da de unde nu ie, nici Dumnezeu nu cere. țîncasez violența ei Îmi face bine Îmi reduce din handicap cu cît e mai aspră pedeapsa vina mea Își găsește justificare pierde din gravitate las-o să fie puternică să ne putem continua lupta) ... păi știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
RÎndul a ajuns pînă la capătul blocului nostru. Un rînd zgomotos, optimist, plin de vitalitate. — Oare o să se ajungă pînă la noi? — Păi, cum altfel? A adus căcălău, trei tone și dă trei pachete. Fă și mneata socoteala, Acilea nu ie mai mulți dă 300 sute dă oameni, eh? — De, ar trebui să ajungă, dar — Mai s-atașează, n-ai grijă, că vin alea borțoasele și țiganii cu toată liota și schilozii ăia În cîrje și LÎngă perete o față galbenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
eram eu acolo În banca Întîi chiar În fața catedrei auzi cavalerul tristei figuri și ei nu știau habar nu aveau ce meditații vesele făceam eu cu profesoara după ore mă credeau cumintele tocilarul atuul meu) — S-a terminat. Nu mai ie decît trei navete, stați de pomană! țo mie zece mii un bombardament de cuvinte pe hîrtie toată istoria Încărcătura de Întîmplări ca o ocluzie intestinală colectivă aș scoate o carte pe cinste care nu minte niciodată și toți nenorociții ăștia ieșiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fac cu ochiu, unii beau cafea din căni de tablă, stau pe vine sau pe cîte-un bolovan. I-aruncă, băi, un ochi, vezi n-a mai venit șefu? Unu tuciuriu se zgîiește pe o fereastră spartă. — Țs, bag seama că ie groasă. Mă depărtez. Nu vreau să creadă că trag cu urechea. Mă Îndrept spre ieșirea din spate, intru În ghereta scundă de lîngă rampa de descărcare, unde se vînd alimente pentru muncitori. Mă fac că vreau să cumpăr ceva. Întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
murit așa de barbari de fasciști hitleriști. Asta când el studia în palatul său din Grecia. Și cum el studia a intrat un soldat și a zis "dămio". Și a zis Arhimede ca nu es. Așa a zis hitleristu nu eși și a băgat baioneta în el. Dar multe principi de fizică a rămas de la Arhimede printre care principiul lui Arhimede. - Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă fiind jefuit de niște oameni invidioși. - Sahara
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de gheață. Abia după ce se uită bine-bine, jur-împrejur, a descoperit ghiocelul. — Tu erai? Tu ți-ai găsit să mi te împotrivești? Dacă îmi pun mintea cu tine o să te îngheț la noapte. — Nu vă mâniați, Babă Iarnă și moș Omăt, Ie a spus ghiocelul. Mie soarele mi-a trimis veste printr-o rază jucaușă cerându-mi să mă arăt lumii. M-am frecat la ochi și iacată-mă s! Și peste noapte, Baba larna și moș Omăt au chemat gerul într-ajutor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
apoi se pomeni într-un fel de ascensor, printre săculeți pe care scria săruri minerale și butoiașe care conțineau apă. Ascensorul urca lin, fără oprire. Glasuri nevăzute șopteau din răstimp în răstimp: Rădăcina a trimis materiile prime... Laboratorul din frunze Ie-a primit... Preluați serele... Pe lângă ascensorul care urca, Ionel văzu altul care cobora. Deodată, ascensorul se opri și băiatul se pomeni într o încăpere minunată, cu pereți verzi, transparenți, luminați puternic, în care o mulțime de ființe mititele, cu tichii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nerăbdare. Comoara cea mai de preț: munca omului. lată: eu, pâinea, din boabe de grâu m-am ivit... coapte în soare, pe-ntinse ogoare, lucrate de sute de mâini muncitoare și sute de iscusite mașini pe care tot munca omului Ie-a făurit. Boabele grâului, secerate și treierate, oamenii le-au pus în silozuri înalte, să ierneze fără vânt și umezeală. Și într-o zi boabele s-au pomenit 5. Povestiți textul. mai ușoare. Oamenii le-au dus într-o moară
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
din gură au devenit insuportabile, mi-am adunat energia ca să mă duc în bucătărie să-mi iau un pahar cu apă; după care, m-aș putea bucura în sfârșit de puțin somn, pentru că se spărsese cercul. ...Un seul verre d’eau éclair le monde. Deux fois... Aveam un ceas deșteptător fixat la ora nouă, dar mă trezeam invariabil înainte de a suna. Câznindu-mă să revin la realitate, primul zgomot pe care-l recunoșteam nu era uruitul traficului sau al avioanelor care treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
veux aller tout seul, spuse André, agitat, pe tonul lui strident. — N-ai voie să mergi, Îi spuse madam Fontan. Ești prea mic. — Je veux aller tout seul, spuse André cu vocea ascuțită. Je veux să-mpușc șobolanii de l’eau. — Ce-s ăia, șobolani de l’eau? Întrebai. — Nu-i știi? Tre’ să-i știi. Li se mai zice șobolani de mosc. André luase carabina de douăj’doi din bufet și o ținea În mâini. — Ils sont des sauvages, Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe tonul lui strident. — N-ai voie să mergi, Îi spuse madam Fontan. Ești prea mic. — Je veux aller tout seul, spuse André cu vocea ascuțită. Je veux să-mpușc șobolanii de l’eau. — Ce-s ăia, șobolani de l’eau? Întrebai. — Nu-i știi? Tre’ să-i știi. Li se mai zice șobolani de mosc. André luase carabina de douăj’doi din bufet și o ținea În mâini. — Ils sont des sauvages, Îmi explică Fontan. Ils veulent să se-mpuște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
o ținea În mâini. — Ils sont des sauvages, Îmi explică Fontan. Ils veulent să se-mpuște les uns les autres. — Je veux aller tout seul! scârțâi André. Privea disperat de-a lungul țevii. — Je veux să-mpușc șobolanii de l’eau. Je connais beaucoup des șobolani de l’eau. — Dă-mi pușca, spuse Fontan. Sunt niște sălbatici. Trag unul În celălalt, Îmi explică din nou. André ținea arma strâns. — On peut piedică. On ne fait pas de mal. On peut piedică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Îmi explică Fontan. Ils veulent să se-mpuște les uns les autres. — Je veux aller tout seul! scârțâi André. Privea disperat de-a lungul țevii. — Je veux să-mpușc șobolanii de l’eau. Je connais beaucoup des șobolani de l’eau. — Dă-mi pușca, spuse Fontan. Sunt niște sălbatici. Trag unul În celălalt, Îmi explică din nou. André ținea arma strâns. — On peut piedică. On ne fait pas de mal. On peut piedică. — Il est nebun pour tras, spuse madam Fontan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
fi făcut să ne mândrim, simțindu-ne bine cu doi sau mai mulți academicieni români în sală. Nu trebuie să uităm de creația antitotalitară nic i o clipă și să o promovăm cu atât mai mult cu cât e nevo ie s ă profităm de existența încă în viață a ultimilor supraviețuitori ai holocaustului românesc care au fost închisori le c omuniste. Cu ani în urmă, inginerul Cezar Zugravu era o flacără care ardea și dădea viață fabricii de rulmenț i
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care a semnat protocolul cu partea rusă pentru efectuarea transferului, depozitarea și siguranța la Kremlin, omul car e a aplicat sigiliul de siguranță și garanție la predarea tezaurului în depozite la Moscova. Din Consiliul de Administrație al BNR mai făc eau parte: G.G. Danielopol, G. Radovici, inginer Dobrovici, Corneliu Cioranu. Decizia de trimitere a tezaurului românesc la Mos cova a fost luată de Consiliul de Miniștri care era compus din următoarele personalități: Ion I.C. Brătianu, M. Pherekide, Take Ionescu, Barbu Ștefănescu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ʺPăstrează această vi oară și, în viața ta, când vei cânta cu ea, să ți amintești de cele petrecute azi, săți amintești de noi, de ostașii români care au trecut cu gând curat prin aceste locuri. Vioara aceasta să f ie m artorʺ. În emoția pe care am trăit-o în acele clipe mi-a scăpat și mie și ostașului care mă însoțea ideea de a-l întreba cum îl cheamă și de a i nota adresa. Poate că ar fi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
medic într o unitate militară, se vede chem at la cei care o făceau pe înfăptuitorii dreptății, arestat imediat, anchetat într un dosar în care probele de acuzare lipseau, și, sub presiune dă drumul unor declarații de autoacuzare care av eau să constituie baza unei sentințe judecătorești de natură să-i răpească 20 de ani din viață pentru care credea că i aparțin dup ă ce scăpase de la Radna-Păuliș. El, apărătorul Țării, acuzat și condamnat pe motivul închipuit că s-ar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
târziu de Coșbuc și Vlahuță, ultimul, ca și Philippide, Bogdan, N. Petrașcu, Alexandru Lascarov Moldovanu, foști ele vi ai școlilor publice din Bârlad, operă a profesorilor Ion Popescu și Ștefan Neagoe. Paloda lui Ștefan Neagoe, înființată la 5 feb ruar ie 1881 și cu o existență de 21 de ani, - deloc efemeră, a a vut drept crez și program „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Ea a fost permanent o tribună a luptei pentru liberalism și democrație, mereu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]