4,870 matches
-
sărbătoresc prin victorii, prin roade îmbelșugate libertatea prin care au renăscut ca țări; Republica Populară Chineză, China cea adevărată, a milioanelor de oameni puternici și liberi, intră în al doilea deceniu al vieții sale noi, plină de forță și de elan, ridicând pe tot întinsul ei construcțiile păcii, din ce în ce mai multe. Dragostea și gândurile noastre o urmăresc pas cu pas.“ („Un deceniu“, Gazeta literară, 1 octombrie 1959) Despre Lucia Demetrius și despre ritmul ei de supușenie (nota V. I.) „În pragul marii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
De aici și gândul, și glasul care-l exprimă în vibranta bucurie a marii sărbători: Ceaușescu-România!“ (România literară, 18 august 1977) „Reunind în spirit mândria tuturor generațiilor pentru demnitatea cinstirii României socialiste pe toate meridianele, a României străbătând cu sporit elan epoca ce-i poartă numele, tovarășul Nicolae Ceaușescu e întâmpinat astăzi, cu prilejul împlinirii a peste 50 de ani de activitate revoluționară și a zilei sale de naștere, de unanimă urare «Întru mulți ani!». Strălucit arc peste timp pe care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care implică o imagine plenară a vieții, gândirii și acțiunii constructorului socialismului contemporan.“ (Cronica, 2 decembrie 1977) „Întinerită la căldura sentimentului marilor împliniri social-politice ale epocii socialiste, poezia lirică celebrează astfel solemn virtuțile eroice ale omului contemporan, ce construiește cu elan societatea, în care și-a dobândit libertatea și de a trăi în epoca încununării marilor aspirații din trecut, cu nelimitată încredere în viitorul fericit al țării.“ („La ritmul istoriei“, Luceafărul, 26 decembrie 1987) MANDRIC Eugen „ Iar a dialoga în această
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Informația Bucureștiului, 30 decembrie 1958) MĂRGĂRIT G. Țara n-a luat cunoștință (nota V. I.) „Țara a luat cunoștință de forța capacității ei productive călăuzite înțelept. Mândriei de a fi realizat victorii însemnate îi aparține și sentimentul acesta firesc. Dar elanul mereu înnoitor și spornic al muncii libere, însoțit de zborul cel mare al imnului și al cântecului, purtat de oameni de la o zi la alta, ne îndreptățesc să întrezărim mereu alte biruințe ale poporului nostru senin și harnic.“ („Țara a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
spirit de răspundere, Petru Groza în momentele istorice hotărâtoare ale luptei duse de poporul muncitor, sub conducerea Partidului Comunist, pentru o Românie liberă și prosperă și-a împlinit destinul propriu cu destinul poporului, căruia i s-a dăruit cu tot elanul puternicei sale personalități.“ (Scînteia, 11 ianuarie 1958) STORIN Aurel „Lângă Olt Țară s-a născut Fiul tău Pe care l ai crescut Și i-ai dat În anii de furtuni Visu-naripat Moștenit de la străbuni; L-ai condus așa Până-n fruntea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a putut înălța și se desăvârșește astăzi, de aceea, conștiința clasei muncitoare a devenit conștiința întregului popor. Conștiință ce poartă un nume: Partidul Comunist Român.“ (Contemporanul, 22 octombrie 1976) VANCEA Zeno „Nu ne rămâne decât să continuăm cu mai mult elan, cu mai multă clarviziune proiectele noastre, izvorâte din marile sarcini ce revin artei, așa cum au fost ele exprimate în documentele de partid, în expunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu.“ (Scînteia, 30 decembrie 1971) VEREA Lisette „Voi veni mai des în România. Vreau
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
obiectivă, cu luciditate și respect, vom putea să aducem o contribuție pozitivă la rezolvarea problemelor țării noastre.“ (Europa și neamul românesc, Roma, august-septembrie 1973) ALEXANDRU Liana, compozitoare „Model de îmbinare a abnegației cu forța morală, a clarviziunii cu un romantic elan creator, a inovației fundamentale proiectată către universalitate cu sentimentul de adâncă responsabilitate față de necesitățile contemporane, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu ne este tuturor o măreață pildă de dăruire pentru progresul și prosperitatea omenirii, pentru o viață demnă închinată aproapelui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
trebuie îndeplinite în fiecare compartiment, a modalităților practice de activitate menite să asigure materializarea lor efectivă. Tocmai de aceea Programul este apreciat drept carta fundamentală, ideologică, teoretică și politică a partidului. Înfăptuirii Programului partidului îi consacră poporul nostru întregul său elan revoluționar, întreaga sa energie și capacitate creatoare, cu convingerea că în felul acesta va înfăptui pe pământul României cea mai înaintată și mai dreaptă societate, își va asigura viitorul de aur la care aspiră și pe care îl merită.“ (Scînteia
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nivelele acesteia.“ (Ramuri, 15 mai 1973) POP Rodica, conf. dr., rectorul Conservatorului de Muzică „George Dima“ „Prestigioasele realizări repurtate de România socialistă în ultimele decenii pe tărâm economic și social politic se leagă nemijlocit de munca neobosită și plină de elan patriotic desfășurată de omul de omenie desăvârșită, cel mai iubit și devotat fiu al poporului român, tovarășul Nicolae Ceaușescu. La împlinirea celor 60 de ani de viață și 45 de ani de neîntreruptă activitate revoluționară, gândurile noastre, ale cadrelor didactice
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sale. Avem mândria că în fruntea țării și a partidului se află un bărbat înțelept, harnic și neobosit, care, cu inima și gândul, cu fapta și cutezanța, este mereu între noi.“ (Arta, 11/1977) SPOIALĂ Vasile „Astfel, muncind cu un elan sporit pentru obținerea unor cât mai mari succese în dezvoltarea economiei naționale și înflorirea continuă a societății noastre socialiste, oamenii muncii din țara noastră înțeleg să-și aducă contribuția lor concretă, activă la sprijinirea luptei clasei muncitoare de pretutindeni, la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și educative. Comentatorii și teoriticienii teatrului sunt chemați să contribuie, din unghiul lor specific, la conceperea, din ce în ce mai puternică, a fenomenului cultural ca pe un act cu finalitate precisă și bine atinsă: dezvoltarea conștiinței socialiste și formarea unei societăți superioare: amplificarea elanului creator al celor ce muncesc, a spiritului lor de abnegație în înfăptuirea sarcinilor construcției socialiste.“ (Teatru, noiembrie 1977) STĂTESCU Ștefan „Și ca pe-o torță, crezu-ntr-o mai dreaptă Orânduire. Și ne-am definit: Republica e noua țării treaptă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în Brave New World, nu lăsată la voia simpatiilor și antipatiilor aleatorii. Femeia cochetă era un produs al capitalismului decadent și o femeie supusă... ochiului masculin. Femeia comunistă trebuia să fie tractoristă, mecanic auto, cu mâinile bătătorite și plină de elan revoluționar, nu preocupată de fleacuri cosmetizante. Nu că nu aș fi de acord că imaginea femeii se degradează cu fiecare zi ce trece și nu pentru că nu mă înspăimântă transformarea ei într-un jalnic obiect sexual, în societatea noastră avidă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mișelește pe marele nostru domnitor, Mihai Vodă cel Viteaz, prim întregitor al tuturor teritoriilor în care românii erau majoritari. O primă informație pe care o găsim noi despre această familie de opresori e cea pe care ne-o oferă Revista-Magazin ELANURI nr 3/1969, culeasă de elevii Liceului Teoretic din Orașul Victoria din manualul lor de Istoria Românilor, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1972, la pag. 143, din care aflăm că «la 14 aprilie 1685, la Cârțișoara s-a încheiat o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cuvinte și care-l muștruluia de fiecare dată și-i explica din ce în ce mai enervată că atunci cînd zici despre cineva că „s-a dus“ înseamnă că a murit. Doamne ferește ! De cum ajungeau la gară, confruntat cu toată forfoteala de oameni și bagaje, elanul lui Dănuț începea să scadă, pentru a se spulbera definitiv în fața puhoiului de nestăvilit de la urcarea în tren. Înăuntru, după ce bagajele erau ridicate cu opinteli la locul lor, copiii erau întinși imediat pe genunchii celor mari și puși să doarmă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
a încetat de a mai fi un cadru, un mediu, un oraș, pentru a deveni o ființă vie, care m-a iubit, m-a ocrotit și m-a ținut aproape de sânul său, care mi-a inspirat și influențat mai toate elanurile și care a determinat cele mai de seamă acte ale mele. În felul acesta am înțeles că singura formă care putea conveni în totul narațiunilor și evocărilor mele era numai cea subiectivă; pentru că chiar dacă, din cauza ei, unii dintre cititori îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
percepând intuitiv, pentru prima oară, sensul dureros al cuvintelor pe care le auzea câteodată în ora de Istorie sau de Latină: vae victis! Victoria aceasta însă a făcut din mine un învins. Căci conferința profesorilor, care n-a văzut în elanul și în expansiunea mea decât un act de indisciplină și care n-a luat în considerație bătrânețea și fragilitatea sobei, fiindcă profesorul de Istorie n-a crezut de cuviință să intervie în privința aceasta, m-a dat afară din școală pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a exercita vreo influență asupra-i, fără trecut, deci fără regrete. Durata sa e mai mult așteptare decât activitate, mai mult contemplațiune decât neastâmpăr; privirea sa urmărește mai mult viitorul decât prezentul și ambianța. De aceea, fără a avea încă elanul în îndrăzneala tinereței nici puterea ei de sacrificiu nici tendințele ei imperialiste nici nerăbdarea, intoleranța și uneori scepticizmul acesteia, ferită deci de toate contradicțiile și zigzagurile ei, adolescența se caracterizează totuși prin tot ce tinerețea a avut întotdeauna mai frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
înfrunta orice probleme, îmi închipui că, mai mult sau mai puțin, fiecare din noi se credea în drept să aspire la gloria florentinului Pico della Mirandola. Cu toate acestea nu eram mândri, nu eram prea mândri. Și nu arareori, peste elanul nostru curat și generos trecea câte o undă de îndoială și de tristețe. În orice caz, nimănui dintre noi nu i-a trecut vreun moment prin minte că misiunea noastră de a schimba fața lumei (misiune în care am crezut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
tot ce ele încântă ochiul și sufletul nostru, toate bisericile aceste, care nu mai au nici strălucirea bizantină și nici grandoarea gotică, nu ne apar ca produsul unei arte originale și nu formează astfel "stilul" epocei și al mediului, din elanul cărora s-au înălțat spre lumină. * Una din cele mai vechi influențe străine e fără îndoială cea pe care cultura polonă a exercitat-o asupra Moldovei, prin secolul al XVII-lea. Una din cele mai vechi, dar și din cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
întocmai a tuturor elementelor sale, rămâne o imposibilitate. "Fenomenul Iași" n-a fost dar decât un efect local, iar grandioasa epopee a neamului, o rază care a iluminat un timp mișcarea vieții... Deci credința că trecutul ar putea reînvia, cu elanul lui, cu gloria lui, sau că viitorul s-ar putea organiza pe modelul trecutului, e greșită. Cu aceasta nu vreau să spun că misiunea istorică a Iașului e terminată; că existența acestui oraș a atins limita extremă. Ajutate de alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
al "Diafanelor" și al "Statuilor"; Virgil Cișman, cald poet liric, astăzi uitat, cu dreptate poate, căci chiar expatriindu-se, nu era justificat să rupă orice legături cu literele române; Rodion-Steuerman, suflet delicat, neliniștit și senzibil, care a cultivat cu același elan poezia socială ca și pe cea lirică; Botez-Gordon, fratele comedianului Penel, poet ca și ceilalți, rămas însă necunoscut; Napoleon Borelli, tatăl marei artiste Lidya Borelli, mare artist el însuși, și care, după ultimul turneu în Europa cu Rossi, acceptase direcția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ale Iașului au și ele partea lor în formațiunea sufletului acestui oraș. Că adică, dacă locuitorii fostei capi-tale a Moldovei au dovedit în trecut unele calități frumoase și rare, de pildă vioiciunea de spirit, înclinațiile artistice, oarecare distincțiune sufletească, oarecare elan în toate, e că s-au putut bucura de acest dar al lui Dumnezeu, pe care nu știu ce francez l-a numit "du soleil en bouteilles" (comparație care se potrivește de minune untdelemnului de Cotnari); despre care, nu rareori, se spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și literatură". Revista noastră. Cu apariția acestei publicații, realizam (vai, pentru așa scurt timp, însă...) o veche dorință, o veche și nobilă ambiție a noastră. Ce a însemnat dorința aceasta, ce a exprimat sau ce a vrut să exprime, ca elan și ca țintă, se poate întrezări în această scurtă introducere apărută în fruntea primului număr: "Suntem la o răspântie a istoriei noastre sociale. Opera regeneratorilor a trecut culmea și începe a coborî. Idealul "marei generații" cum a fost numită, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
are un aer vetust, o notă banal romantică, poate chiar o falsă grandilocvență... Dar tocmai pentru a aceasta am scos-o la lumină ca pe un document al trecutului, ca pe o probă despre lucruri, despre un spirit, despre un elan, care au fost, cândva, de demult.... Ca spirit, ca tendință, ca poziție în fața vieții, "Epigonii" se deosebea senzibil, atât de publicațiunile de până atunci cât și de cele care i-au urmat. Deviza "pentru frumos și adevăr" arată, în mod
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
camarad de școală Adrian Verea, care în ciuda vârstei și a circumstanțelor și-a păstrat intactă marea-i putere de a visa și de a crede? Iată-l pe nefericitul Ioan Adam, inimă prodigioasă, fantezie luxuriantă, suflet straniu însă, format din elanuri nobile și ambițiuni nepotolite. Iată-l pe delicatul Ioan N. Roman, către care m-am simțit atras înainte chiar de a-l fi cunoscut, din cauza strânsei amiciții care-l lega de Virgil Cișman și cu care de altfel n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]