13,637 matches
-
Power in British society, Cambridge University Press, Cambridge. Steiner, Kurt, 1972, Politics in Austria, Little Brown, Boston. Suleiman, Ezra N., 1979, Les Elites en France. Grands corps et grandes écoles, trad. fr., Seuil, Paris (ediția I: 1978). Svalastoga, Kaare, 1969, „Elite and Social System”, Acta Sociologica, vol. 12, nr. 1, pp. 13-19. Szelenyi, Ivan; Szelenyi, Szonja, 1995, „Circulation or Reproduction of Elites during the Postcommunist Transformation of Eastern Europe”, Theory and Society, vol. 24, pp. 615-638. Thompson, Kenneth, 1993, „French Sociology
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1899). Vladimirov, Jelio, 1996, „L’éthos démocratique dans la Bulgarie postcommuniste”, în Jean-Pierre Gern (ed.), La Bulgarie: une transition menacée, EDES, Neuchâtel. Voslensky, Michael, 1980, La Nomenklatura. Les privilégiés en URSS, trad. fr., Belfond, Paris. Windolf, Paul, 1998, „Privatization and Elite Reproduction in Eastern Europe”, Archives européennes de sociologie, vol. XXXIX, nr. 2, pp. 335-376. Énarques (fr.) =, fost elev al „École Nationale d’Administration” (n. tr.). FILENAME \p D:\microsoft\worduri\soc elit auto date.doc PAGE 98
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
definitiv, bineînțeles. Practica gnostică este sectară, în sensul prim al termenului: ea presupune secta, adică o comunitate electivă, aleasă prin cooptare. Există o mulțime de motive care justifică această poziție secretă sau discretă, printre care sentimentul de a aparține unei elite, frica de a fi deconspirat în caz de persecuții și logica intrinsecă a sectei care obligă la supunere față de șef, de cel inițiat, de cel mai mare în grad. Acestea sunt trei motivații atunci când ne referim la gnostici. Asemenea francmasonilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să ne gândim la alte perioade ale istoriei... Inventator al unor noi posibilități de existență, creator al unor noi virtuți, propagator al unor idei novatoare, revoluționând filosofia, gândirea, coborând pe pământ și pentru toți o practică oficială altădată confiscată de elite, sintetizând curentele subversive și alternative - atomismul abderitan, hedonismul cirenaic, asceza cinică, antiplatonismul militant -, Epicur nu putea decât să displacă. încă din timpul vieții, el a avut de înfruntat o proastă reputație teribilă: Timon este primul care-l asociază cu un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
numai un proces de deliberare, ci și un proces de negociere, în care actorii sociali cu putere mai mare contribuie mai mult la definirea direcțiilor de acțiune. În astfel de situații apar riscuri precum paternalismul sau confiscarea beneficiilor programului de către elite. Riscul paternalismului apare atunci când autoritățile publice sau specialiștii implicați în program definesc interesele comunității-țintă discordant față de preferințele declarate ale membrilor comunității. Confiscarea beneficiilor de către elite reprezintă o distribuție neechilibrată a bunurilor și serviciilor generate de program, în favoarea elitelor comunității - distribuție
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de acțiune. În astfel de situații apar riscuri precum paternalismul sau confiscarea beneficiilor programului de către elite. Riscul paternalismului apare atunci când autoritățile publice sau specialiștii implicați în program definesc interesele comunității-țintă discordant față de preferințele declarate ale membrilor comunității. Confiscarea beneficiilor de către elite reprezintă o distribuție neechilibrată a bunurilor și serviciilor generate de program, în favoarea elitelor comunității - distribuție datorată unei diferențe semnificative de implicare în luarea deciziilor între elite și restul comunității. Cunoașterea și reprezentarea intereselor celorlalți În ce măsură poate o persoană să înțeleagă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
programului de către elite. Riscul paternalismului apare atunci când autoritățile publice sau specialiștii implicați în program definesc interesele comunității-țintă discordant față de preferințele declarate ale membrilor comunității. Confiscarea beneficiilor de către elite reprezintă o distribuție neechilibrată a bunurilor și serviciilor generate de program, în favoarea elitelor comunității - distribuție datorată unei diferențe semnificative de implicare în luarea deciziilor între elite și restul comunității. Cunoașterea și reprezentarea intereselor celorlalți În ce măsură poate o persoană să înțeleagă și să reprezinte interesele unei alte persoane? Întrebarea este esențială atât pentru funcționarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
program definesc interesele comunității-țintă discordant față de preferințele declarate ale membrilor comunității. Confiscarea beneficiilor de către elite reprezintă o distribuție neechilibrată a bunurilor și serviciilor generate de program, în favoarea elitelor comunității - distribuție datorată unei diferențe semnificative de implicare în luarea deciziilor între elite și restul comunității. Cunoașterea și reprezentarea intereselor celorlalți În ce măsură poate o persoană să înțeleagă și să reprezinte interesele unei alte persoane? Întrebarea este esențială atât pentru funcționarea democrațiilor reprezentative, cât și pentru proiectele de dezvoltare inițiate în exteriorul comunității-țintă. Există
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
modul de gândire astfel încât devine tot mai diferit de cei care l-au ales. Acest proces inevitabil de distanțare și alienare a liderilor de electorat poate fi însă ținut sub control, observă Michels, prin diferite metode, cum ar fi circulația elitelor. Criterii pentru evaluarea politicilor publice din perspectiva interesului public Evaluarea politicilor publice poate ține cont de multiple criterii, precum: - procedurile prin care au fost elaborate: gradul de consultare publică, respectarea legislației naționale și internaționale, utilizarea corectă a resurselor publice, reprezentarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
foarte slab organizate, fiind, spre deosebire de acestea, operațiuni de durată și, adeseori, foarte sofisticate ca organizare. Acțiunile lor urmăresc redistribuirea anumitor drepturi sociale - materiale, politice sau simbolice - într-un conflict mai mult sau mai puțin deschis cu puterea politică sau cu elita socială, în care uzează, de obicei, de tactici din afara politicii convenționale. Unul dintre teoreticienii domeniului, Ch. Tilly, a definit, de altfel, m.s. ca fiind „o formă a politicii, dar cu alte mijloace” (2004). Formulările vagi din definiții atenționează asupra dificultăților
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al., 1975). Abordările ulterioare au respins asocierea m.s. cu iraționalitatea sau devianța punând în loc o paradigmă raționalistă potrivit căreia m.s. nu reprezintă altceva decât „politică cu alte mijloace”, adeseori singurele mijloace la îndemâna celor marginalizați, pentru a contesta regulile și autoritatea elitei puterii. În asemenea condiții, a înțelege apariția m.s. înseamnă a explica depășirea dilemei acțiunii colective teoretizată prima oară de Olson (1965): costurile participării, comparate cu beneficiile scontate, nu justifică participarea din punct de vedere individual la o acțiune de care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
stângist al ecologiștilor europeni prin folosirea unor concepte și formulări specifice neoliberalismului hegemonic românesc și invocarea unor teme autohtone sau specifice regiunii - ceea ce a contribuit la extinderea bazei de recrutare a mișcărilor, la stabilirea facilă de alianțe cu elemente ale elitei politice și administrative și la difuzarea, la costuri mici, a mesajului lor în mass-media convențională; 2. apelul la argumente cu mare rezonanță afectivă, precum necesitatea conservării vestigiilor cu valoare arheologică din regiune și a bogățiilor naturale. Aprecierea măsurii în care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
formelor fără fond. Modelul formelor fără fond Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar, filosof, om politic, și-a legat numele de cea mai cunoscută și mai virulentă critică a împrumutului de instituții, principii, reforme occidentale în întârziata societate românească de către o elită superficială și nepregătită, conceptualizată drept teoria formelor fără fond. Junimismul, fondat de el, a fost curentul cultural ce a depășit cadrele societății „Junimea”, care a reacționat cu armele ideilor la introducerea ideilor pașoptiste liberale și a instituțiilor avansate din occident
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
legic, obiectiv al împrumutului de instituții și capital străin, în virtutea legii orbitării societăților întârziate în sfera de influență a celor dezvoltate. La Dobrogeanu-Gherea starea societății românești nu mai este concepută în termeni psihosociali, ca o excepție nefericită produsă de o elită necoaptă și incompetentă, cum credeau maiorescienii, ci ca o expresie a unei evoluții legice a capitalismului european. Modelul neoiobăgiei a adus câteva inovații teoretice și metodologice în cercetarea procesului de modernizare a societăți românești: Prin identificarea regimului neoiobag ca invariant
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
evoluție normală, de jos în sus, de la prefacerile economice, care au asigurat condițiile sociale corespunzătoare, la principii și instituții moderne. La polul opus, tabăra conservatoare susținea ideea evoluției anormale a societății românești, de sus în jos, prin asumarea de către o elită guvernantă imorală și incompetentă de idei, principii, instituții avansate din occident fără acoperire în elementele economiei burgheze, adică forme fără fond. Opțiunea lui Șt. Zeletin este formulată fără echivoc; el preciza faptul că deși principiile burgheziei apusene de libertate și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Profilul „participantului” în rezolvarea prin cooperare a problemelor comune din România este cel al bărbaților adulți (45-55 de ani), ocupați, cu studii medii, din orașele mari. Contactarea frecventă a oficialilor este un rol pe care și-l asumă cu precădere elita masculină educată din mediul rural. Impactul participării asupra dezvoltării devine clar la analiza corelațiilor dintre participare și indicatori de la nivelul comunității. Aceeași autori constată că gospodăriile sărace din comunitățile în care activismul civic este mai intens primesc mai mult ajutor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
apropie de esența managementului privat, având însă drept obiectiv general satisfacerea interesului public. Această viziune recunoaște și acceptă rolul deosebit de important al administrației publice în procesul guvernării. Din păcate, există și în programele de formare a unor manageri publici de elită preocuparea pentru recrutarea unor persoane care au activat numai în domeniul public sau care au prea puțină deschidere spre mediul privat, contribuindu-se astfel la continuarea izolării sistemului de principiile concurențiale și dinamismul din sectorul privat. Tendința generală a administrației
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a reprezentat o perioadă de transformări radicale pentru societatea românească, transformări realizate cu ajutorul capitalurilor și instituțiilor străine. Începutul secoluiui XX reprezintă debutul unui proces de evaluare a rezultatului tuturor acestor transformări accelerate cărora le-a fost supusă societatea românească. Spre deosebire de elitele de la 1848, reprezentanții elitei implicate în procesul de reevaluare și rearticulare a modelului de dezvoltare a țării din prima jumătate a secolului XX, nemaifiind presați de „imperativul ieșirii din barbarie și intrării în lumea civilizată, ca înaintașii lor, erau preocupați
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de transformări radicale pentru societatea românească, transformări realizate cu ajutorul capitalurilor și instituțiilor străine. Începutul secoluiui XX reprezintă debutul unui proces de evaluare a rezultatului tuturor acestor transformări accelerate cărora le-a fost supusă societatea românească. Spre deosebire de elitele de la 1848, reprezentanții elitei implicate în procesul de reevaluare și rearticulare a modelului de dezvoltare a țării din prima jumătate a secolului XX, nemaifiind presați de „imperativul ieșirii din barbarie și intrării în lumea civilizată, ca înaintașii lor, erau preocupați de o evaluare mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se constituie în patternuri de uniformizare culturală, creând premisele pentru formarea unei culturi globale. Chiar dacă accesul minorităților (săraci/cu acces limitat la resurse de putere) la mijloacele de comunicare și informare crește, acestea vor fi întotdeauna cu un pas înapoia elitelor economice și politice în aceasta nouă lume a sistemelor de comunicare mondială, atât din rațiuni economice, cât și ca urmare a limitelor (structurale și individuale) în selectarea și exploatarea informațiilor disponibile. Elitele vor continua să ia deciziile structurale la nivelul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acestea vor fi întotdeauna cu un pas înapoia elitelor economice și politice în aceasta nouă lume a sistemelor de comunicare mondială, atât din rațiuni economice, cât și ca urmare a limitelor (structurale și individuale) în selectarea și exploatarea informațiilor disponibile. Elitele vor continua să ia deciziile structurale la nivelul acestor țări, dar se creează premisele dezvoltării societății civile care poate exercita ample acțiuni de lobby și advocacy. Asemenea acțiuni și alte elemente culturale vor influența practic o formă pe care o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
importante pentru felul în care costurile transformării de sistem au fost distribuite în interiorul societății, pentru reorganizarea instituțională a statului, redefinirea rolului statului în economie și crearea de noi relații de proprietate. Pe de o parte, principiul libertății formale a permis elitelor politice din aceste țări să transfere costurile economice ale schimbării către secțiunile mai vulnerabile ale forței de muncă: pensionari, agricultori, diverse categorii de angajați ai statului, precum educatori sau doctori. O sărăcire rapidă și dramatică a unor secțiuni largi a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
confirmă ideile lui Weber despre autonomia relativă a sferei politice, în care ideile dominante și identitățile actorilor iau în seamă, dar nu pot fi reduse la promovarea intereselor materiale (Bauman, 1994). Cu toate acestea, lipsa de putere economică a noilor elite politice în ECE este evidentă, ceea ce face ca sarcina lor obișnuită, de păstrare a aparențelor de principialitate și dedicație pentru reprezentarea dezinteresată a voinței colective, să fie cu atât mai greu de susținut. Toți politicienii își câștigă existența, într-o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au o poziție economică precară și sunt în postura de a supraveghea, în numele statului, un proces atât de vast de redistribuire a proprietății alimentează suspiciuni de corupție și „capitalism politic”. Există o anumită probabilitate, aproape sistemică, ca anumiți membri ai elitelor politice să își folosească pozițiile în avantaj personal; în orice caz, dependența de veniturile generate de salariu, chiar pentru a supraviețui, ar putea conduce, în cel mai bun caz, la o anumită înclinație de a evita asumarea de riscuri care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
manuale românești, lipsesc sau sunt subdezvoltate și prezentările unor instrumente de monitorizare sau/și evaluare a impactului t.. În literatura internațională pot fi însă regăsite câteva modele în acest sens (Whyte, 2000; O’Neil, 2001). Deturnarea fondurilor destinate dezvoltării de către elitele locale. Riscul nesustenabilității t. formate altfel decât la inițiativa voluntară locală, venită din partea ONG-urilor sau a firmelor locale este, de altfel, observat la modul general în lume (Proenza, 2001). În literatura consultată este vizibilă tendința către consens asupra unui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]