6,230 matches
-
de care dispun, mărindu-li-se astfel independența, constiinta și autoîncrederea. Toate activitățile practice antrenează personalitatea, motivația existențiala a micului școlar și lărgesc zonele învățării. De asemenea, activitățile desfășurate oferă posibilitatea elevului de a-și dezvolta imaginația și le stimulează fantezia creatoare. Multiplele probleme ale organizării și desfășurării orelor de abilități practice fac din aceste activități didactice o muncă complexă, de mare răspundere. Pe lângă faptul că aceste ore pot și trebuie să fie un mijloc important de formare al unor priceperi
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
și procedee specifice de dezvoltare a creativității. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele de gândire în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor modificări, construcții presupunând un minimum de inovații. Programele școlare, conținutul învățământului
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
În aceste acțiuni se pot desfășura activități libere și se pot folosi diferite metode de stimulare a imaginației. Formarea independenței în gândire și exprimare implică legătura cu familia, descoperirea factorilor de natură să împiedice dezvoltarea intelectului, a gândirii și a fanteziei, factorii esențiali în dobândirea viitoare a unei autentice competențe profesionale. Rolul școlii în dezvoltarea creativității este unul primordial, deoarece prin activitatea instructiv - educativă copilul își poate însuși atât competențe de bază, dar își dezvoltă mai ales gândirea, intelectul, creativitatea, care
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ca formațiune de personalitate. Prin cercetările lui Getzels și ale altora s-a dovedit că nu există proporționalitate între nivelul inteligenței și cel al creativității. S-a constatat că, producțiile creative presupun mai degrabă gândirea divergentă (Guillford) și mai ales fantezie (Barron). Considerându-se stricta dependență a activităților și orientărilor imaginativ - creatoare de motivație, s-a ajuns la relevarea rolului central în creație a motivelor și atitudinilor creative (Maslow). În aceste condiții, după teoria lui Paul Popescu Neveanu, creativitatea poate fi
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
poate întrevedea de la cea mai fragedă vârstă. Detaliind aceste însușiri putem distinge, pe de o parte, cele care se referă la intelectul copilului (procese de cunoaștere, aptitudini, tehnici intelectuale etc.), iar pe de altă parte, cele ce se referă la fantezia sau imaginația sa (gândire intuitivă, sensibilitate față de nou, spontaneitate, etc.). cele două categorii de însușiri nu evoluează în mod liniar și în același ritm. O intensă dezvoltare a gândirii convergente, întemeiată pe raționament și spirit critic, poate înăbuși exprimarea spontaneității
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
poate înăbuși exprimarea spontaneității și intuiției imaginative. Relațiile tensionale dintre ele se restructurează pe măsura dezvoltării ontogenetice a copilului în funcție de factorii externi care intervin. Unii cercetători sunt de părere că pe măsura trecerii de la un stadiu la altul spontaneitatea și fantezia sunt inhibate și subordonate instanțelor raționale. De aici concluzia unei stagnări sau chiar regresii în exprimarea creativității copiilor. Asemenea fenomene sunt puse pe seama contextului psihosocial și al organizării procesului instructiv - educativ. Elevul trebuie să știe că i se cere să
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și nu partener al propriei formări; climatul nefavorabil, determinant al blocajelor culturale și emotive; - înăbușirea inițiativei și a participării active a elevilor; - neimplicarea familiei în activitățile instructiv - educative (pentru conștientizarea factorilor care împiedică dezvoltarea intelectului, manifestarea independentă a gândirii și fanteziei); - neîncurajarea de către educator a spontaneității, sensibilității și curiozității individuale; - insuficienta stimulare și valorificare a imaginației creative; - recompensarea preponderentă a rezultatelor activității în defavoarea conținutului, calității și originalității procesului învățării; lipsa unei activări, încurajări și prețuiri corespunzătoare a motivației intrinseci; - cultivarea unui
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
la școală presupune noi solicitări și condiții față de funcția imaginativă, comparativ cu grădinița, în sensul că școlarul prin primele două clase este dominat de rigorile regulilor a căror încălcare este sancționată prin calificative. Cu toate că în clasele de debut școlarul manifestă fantezie mai redusă în executarea unor desene, imaginația sa se află în plin progres, atât sub raportul conținutului, cât și a formei. Comparativ cu vârsta preșcolară ea devine mai critică, pentru că școlarul își evaluează mai sever propriile produse din punct de
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
o atitudine mai circumspectă, de autocontrol. Se poate spune că are loc o suprimare a spontaneității, A. Gessell numind vârsta de șapte ani „vârsta radierii”, adică a sesizării greșelilor și a dorințelor de a le îndrepta. Totuși, la această vârstă fantezia își găsește noi domenii de afirmare. După 8-9 ani, se formează capacitatea de a compune, crește capacitatea de a povesti și de a crea povestiri, de a crea intriga de acțiune, culoarea locală și abilitatea de a folosi elemente descriptive
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de teme. Se evidențiază acum tehnica redării elementare a perspectivei și a desenării suprapuse a obiectelor din desen. De asemenea, serbările școlare, cercurile de creație de diferite tipuri devin preocupări de actualitate. La școlarul mic, jocul încorporează forme noi de fantezie și incită la activitatea instrumentală pentru joc. Pe parcursul micii școlarități, în strânsă legătură cu imaginația retrospectivă se dezvoltă și imaginația creatoare. Astfel, școlarul poate introduce modificări în subiectul unei povestiri, poate generaliza și comprima aspectul imaginilor, datorită influențelor proceselor gândirii
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
este cea mai vitregită, cuvintele fiind împopoțonate cu referenți după bunul plac, referentul limbii de lemn fiind, de obicei, limba de lemn. Funcția poetică aproape că nu există deoarece nu prea există invenție personală, producția verbală reluând frenetic și agonizant “fantezia verbală” a “Părinților Fondatori”. Funcția expresivă este compromisă de absența autorului individual. Este reabilitată funcția fatică, dar contactul are doar rolul de a asigura circulația continuă a doctrinei și nici decum de a pune în legătură două sau mai multe
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ei o atitudine paranoidă. Crezând că este ținta permanentă a atacurilor celorlalți, încearcă să le prevină atacând el mai întâi, căutând să se simtă în siguranță prin conduite agresive. Se simte inferior altora, de aceea încearcă să se revalorizeze prin fantezii compensatorii. Are sentimentul că nu aparține nimănui și nu are nici o valoare. Nu consideră că existența sa poate prezenta importanță în ochii altora. Viitorul nu există pentru el, iar trecutul este neplăcut și întunecat. Ei se mai caracterizează prin instabilitate
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
creativității. Inteligența asigură rezolvarea de probleme prin respectarea regulilor gândirii logice, în timp ce creativitatea oferă rezolvarea de probleme gândind “pe alături”, ignorând demersurile și rezultatele corecte. * Procesele emoțional imaginative sunt esențiale în creație și foarte puțin în inteligență. Creativitatea înseamnă imagine, fantezie liberă, dincolo de rigiditatea unei gândiri disciplinate. Creativitatea presupune, în plus față de inteligență, și sensibilitate la probleme, adica o atitudine și o abilitate intelectuală specifică față de lumea înconjurătoare, reprezentată prin depistarea de probleme acolo unde pentru alții ele nu există. Cercetările
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
Blocajele emoționale menționate de autor sunt: Teama asumării riscului, teama de greșeală; Dorința de ordine și respingerea ambiguității; Accentul pe evaluarea ideilor; Incapacitatea de a incuba, de a se relaxa gândind la problemă; Imposibilitatea de a distinge între realitate și fantezie, de a-și controla imaginația. Blocajele intelectuale și expresive sunt considerate ca strâns asociate, deci trebuiesc tratate împreună. Blocajele intelectuale duc la alegerea ineficientă a tacticilor cognitive sau la stocarea neproductivă a informațiilor. Blocajele expresive inhibă capacitatea de a comunica
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
imediat înconjurător și care acționează prin supunerea individului la acest set de modele culturale, ajungându-se în final la internalizarea lor. Ele sunt: Tabu-urile, ca interdicții ale unor acte care ar putea provoca neplăceri unor membri ai societății; Considerarea fanteziei și reflecției ca acte de lene, pirdere de timp, chiar nebunie; Joaca este numai pentru copii, iar visarea este un simptom al persoanei leneșe; Rezolvarea problemelor este o activitate serioasă, unde umorul nu are ce căuta; Rațiunea, logica, cifrele, utilitatea
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de mișcare prin care acționează jucătorii. Tehnica badmintonului este una din cele mai spectaculoase, datorită bogăției de elemente și procedee, cu mișcări executate în condiții foarte variate. Aceasta reprezintă o îmbinare a îndemânării și vitezei, exteriorizând mișcări aciclice a căror fantezie și execuție mărește nota spectaculară. Există o corelație între factorii jocului în badminton. Tehnica este acel factor care creează unitatea cu ceilalți factori, reprezentând materializarea concepției sau gândirii tactice. Tehnica badmintonului are o serie de particularități care o diferențiază de
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
și pretențioase privind execuția lor în condiții de joc. Realizarea lor are la bază în primul rând îndemânarea, calitate motrică cu cea mai mare pondere în tehnica jocului. varietatea mare a procedeelor dă posibilitate jucătorului să găsească execuții pline de fantezie și de mare spectaculozitate. O altă caracteristică a badmintonului, mai ales a celui modern, este viteza mare în care se execută procedeele tehnice, atât viteza de deplasare, dar mai ales viteza de execuție. Acest lucru mărește considerabil dificultățile de execuție
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
și de dezvoltare economică. Tailandezii erau mai mândrii de victoriile lor financiare, în comparație cu vecinii lor singaporezi, simțind că banii le oferă respectul comunității, fiind și o reflecție a inteligenței, abilităților și efortului. De asemenea ei erau mai obsedați și aveau fantezii legate de bani, având ferma convingere că banii sunt cel mai important lucru din viața lor. Atunci când cheltuiau bani, acțiunea avea scopul de a impresiona oamenii și de a cumpăra prietenii (Hoon și Lim, 2001). Aceste rezultate sunt congruente cu
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
considerate fondatoare ale epocii moderne, au trăit și au gîndit în perioada Reformei și Contrareformei, a unui puritanism alergic la toate fabuloasele construcții medievale ale imaginarului, la științele oculte și chiar la “magia naturală”. Inamicul principal al creștinătății reformate era fantezia umană. Protestanții și apoi catolicii, prin inchiziție, își propun să cenzureze radical imaginarul și să înlăture seducția naturii. Intelectualii erau încă protejați de puterea temporală, dar cînd frica le va pătrunde în suflete, vor începe singuri să scrie numai ceea ce
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
materii» să apară conștiința. Conceptul de materie s-a schimbat mult pînă astăzi, comparativ cu modelul ei cartesian, pur geometric ; ideea că gîndirea ar putea fi rezultatul uluitorului sistem neuronal cu miliardele sale de legături, a ieșit demult din domeniul fanteziei. Dar un cartesian ar putea ridica întrebarea: de unde și-a primit această materie care se poate organiza atât de complex și regla atât de fin în structurile ei pînă la a genera conștiința, de unde a primit ea această capacitate ? V.
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a secolului al XIV‑lea, Rusia începe să se reabiliteze, să‑și revină după invazia tătarilor. Această parte a Orientului devine centrul vieții politice și culturale. Se reînnoiesc raporturile cu Bizanțul care își recâș‑ tigase
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
că au fost mai puțin originali, au extins moștenirea greacă creând o tradiție de îmbinare durabilă a artelor greco‑romane de o mare importanță istorică 15. 1.3. Antichitatea târzie Opera de artă vine pe fundalul unei activități de creație (fantezie, studiu, înfăptuire) și se înfățișează ca un produs spiritual finit. Și de ce finit? Pentru că practic nimic nu i se mai poate adăuga. Spiritualul finit este finit în compo‑ ziție, dar fiind spiritual, este nelimitat în abordări. Viața operei de artă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a sărutat fruntea și fața, așa cum i‑a sărutat mâna14. Ajuns la 72 de ani suferea de piatră la fiere și se simțea torturat față de marea greșeală pe care o făcuse de‑a lungul acestei vieți, exprimată prin cu‑ vintele: Fantezia mea deșartă și ce idol și monarh făceam din artă! Singura slavă care îl mai interesa, era slava lui Dumnezeu, iar opera din ultimii săi douăzeci de ani ai vieții, tinde către același scop: să înalțe temple lui Dumnezeu, iar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
retractare; o mea culpa: sosi pe‑o mare prinsă în furtună, viața mea, cu‑o barcă aproape spartă, în portul ce păcatele nu iartă și nu primește decât fapta bună. Văd bine că gre‑ șit‑am împreună și eu și fantezia mea deșartă, ce idol și monarh făceam din artă și tot ce mintea vrea spre rău nebună. Nu‑mi dă odihnă pensula, nici dalta ci doar Acel ce pentru îmbrățișare spre noi desface brațele pe cruce 16. Pentru Michelangelo nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o seamă de amănunte asupra disputei din jurul sculpturii. Și totuși, opera aceasta mărturisește deja în mare măsură despre acea ex‑ presivitate artistică plină de idei filosofice, care va crește în creația lui Miche‑ langelo depășind tot ceea ce se văzuse înainte. Fantezia sa va aduce lumii noi reflexii artistice ale vieții, cu mult mai puternice prin măreția ideilor și senti‑ mentelor decât realitatea vremii. 2.1. Pietà - variante Pietà lucrată în anul 1497, deși nu poartă cu destulă evidență amprentele personalității artistului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]