4,529 matches
-
o bună calibrare a termometrului s-au desfășurat pe parcursul a două ierni. Repetând experimentul de multe ori, el a descoperit că gheața se topește întotdeauna la același punct de calibrare marcat pe termometru. El a descoperit un punct similar la fierberea apei (punctul de evaporare a apei), deși când această determinare se face cu o precizie ridicată se observă o variație a acestui punct în funcție de presiunea atmosferică. În momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
se observă o variație a acestui punct în funcție de presiunea atmosferică. În momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest fenomen se poate explica prin răcirea și contractarea rapidă a sticlei. Presiunea aerului influențează punctul de fierbere al apei. Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur la fierberea apei este proporțional cu înălțimea barometrului. Când Celsius a decis să folosească propria scară de temperatură, el a ales punctul de fierbere al apei pure la 0 °C și
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
momentul în care se îndepărta termometrul de vapori, nivelul mercurului creștea puțin. Acest fenomen se poate explica prin răcirea și contractarea rapidă a sticlei. Presiunea aerului influențează punctul de fierbere al apei. Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur la fierberea apei este proporțional cu înălțimea barometrului. Când Celsius a decis să folosească propria scară de temperatură, el a ales punctul de fierbere al apei pure la 0 °C și punctul de topire al gheții la 100 °C, invers decît le
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
a sticlei. Presiunea aerului influențează punctul de fierbere al apei. Celsius susținea că nivelul coloanei de mercur la fierberea apei este proporțional cu înălțimea barometrului. Când Celsius a decis să folosească propria scară de temperatură, el a ales punctul de fierbere al apei pure la 0 °C și punctul de topire al gheții la 100 °C, invers decît le alegem astăzi. Un an mai târziu fizicianul francez Jean-Pierre Cristin a propus versiunea inversată a scării, cu punctul de îngheț la 0
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
0 °C și punctul de topire al gheții la 100 °C, invers decît le alegem astăzi. Un an mai târziu fizicianul francez Jean-Pierre Cristin a propus versiunea inversată a scării, cu punctul de îngheț la 0 °C și punctul de fierbere la 100 °C, denumind-o "scară centigradă". În final, Celsius a propus o metodă de calibrare a termometrelor: Aceste puncte sunt suficiente pentru o calibrare aproximativă, dar ambele puncte variază cu presiunea atmosferică. În prezent este folosit în schimb punctul
Termometru din sticlă cu mercur () [Corola-website/Science/299957_a_301286]
-
servire a ceaiului. Cuvântul gaiwan denumește micul bol de protelan așezat pe o farfurioara și acoperit cu un capac din care se bea ceaiul. Pașii ce trebuie urmați sunt: - pentru ceaiul verde: temperatura apei trebuie să fie sub punctul de fierbere; cu cat temperatura este mai scăzută (60, chiar 50 de grade Celsius), cu atat timpul de infuzare poate fi mai lung și aroma va fi mai puternică, fără a deveni și amară; - ceaiul oolong se recomandă a fi infuzat 3
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
japoneză Chanoyu, ceremonia japoneză a ceaiului, este o tradiție influențată de budismul Zen. Estetică ceremoniei presupune rafinament, simplitate, suavitate. La prepararea ceaiului se folosesc chadōgu (unelte de ceai) și matcha (ceai verde sub formă de pudra). Pașii ceremoniei: curățarea bolurilor, fierberea apei, servirea musafirilor cu dulciuri apoi prepararea ceaiului și servirea ceaiului: - în chawan (recipientul în care se servește ceaiul) se pune pulberea de ceai (matcha); - peste matcha se toarnă apă fiebinte și se amestecă bine folosind un pămătuf de bambus
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
a atomilor cu particulele nucleare, de asemenea ca neutronii, electronii, protonii, și particulele alfa, folosind particule acceleratorii. Separarea izotopică se bazează pe diferențele proprietăților fizico-chimice ale izotopilor aceluiași element (efectul izotopic). Efectul izotopic poate consta în diferențe ale punctului de fierbere sau de înghet, presiunii de vapori la o anumită temperatură, căldurii de vaporizare, vâscozității, tensiunii superficiale sau spectrelor optice de emisie . Separarea izotopilor de hidrogen, deuteriul (hidrogen-2) și hidrogenul obișnuit (hidrogen-1), primul separat în cantități apreciabile, este atribuită chimistului american
Izotop () [Corola-website/Science/297817_a_299146]
-
special pentru a face teste ordin care a cauzat de anmbele părți ale frontului moartea multor matrozi linia de coastă este foarte neregulată fiind brăzdată de numeroase fiorduri și golfuri alimentele încetinesc absorbția dar nu afectează cantitatea de medicament absorbită fierberea apei este cea mai comună formă de fierbere a unei substanțe prin fierbere ea se transformă în abur publicul își poate alege astfel favoriții un lucru important care demonstrează continuitatea vieții în acese locuri este descoperirea unor fragmente ceramice din
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
cauzat de anmbele părți ale frontului moartea multor matrozi linia de coastă este foarte neregulată fiind brăzdată de numeroase fiorduri și golfuri alimentele încetinesc absorbția dar nu afectează cantitatea de medicament absorbită fierberea apei este cea mai comună formă de fierbere a unei substanțe prin fierbere ea se transformă în abur publicul își poate alege astfel favoriții un lucru important care demonstrează continuitatea vieții în acese locuri este descoperirea unor fragmente ceramice din sec ploile din zonele montane sunt mai abundente
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
frontului moartea multor matrozi linia de coastă este foarte neregulată fiind brăzdată de numeroase fiorduri și golfuri alimentele încetinesc absorbția dar nu afectează cantitatea de medicament absorbită fierberea apei este cea mai comună formă de fierbere a unei substanțe prin fierbere ea se transformă în abur publicul își poate alege astfel favoriții un lucru important care demonstrează continuitatea vieții în acese locuri este descoperirea unor fragmente ceramice din sec ploile din zonele montane sunt mai abundente împerecherea are loc în martie
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Motorul cu abur este un motor termic cu ardere externă, care transformă energia termică a aburului în lucru mecanic. Aburul sub presiune este produs într-un generator de abur prin fierbere și se destinde într-un agregat cu cilindri, în care expansiunea aburului produce lucru mecanic prin deplasarea liniară a unui piston, mișcare care de cele mai multe ori este transformată în mișcare de rotație cu ajutorul unui mecanism bielă-manivelă. Căldura necesară producerii aburului
Motor cu abur () [Corola-website/Science/297959_a_299288]
-
filare umedă) soluția de vâscoză se neutralizează, iar xantogenatul se descompune în celuloză și sulfură de carbon. Pe această cale celuloza se regenerează sub forma unui fir continuu, deși provine din fibre foarte scurte din lemn. Dacă celuloza este supusă fierberii cu un acid mineral (acid clorhidric sau sulfuric) concentrat, ea se descompune într-un produs care se dovedește a fi glucoză. Nitratul de celuloză a fost primul material plastic realizat cu succes în 1869 prin transformarea celulozei în nitrat. Este
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
care a ajuns constituie, desigur, unul din cele mai mari progrese realizate în acest domeniu în ultima sută de ani". Tot lui Longinescu i se datorează o relație matematică originală, așa-numita „formula L", care pune în legătură temperaturile de fierbere ale lichidelor organice, densitatea lor și numărul de atomi din moleculă, relație ce permite calcularea gradului de asociere al masei moleculare a lichidelor pure. Tot el și-a înscris numele în știința prin stabilirea unei constante pentru determinarea masei moleculare
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
de înghețare depinde de concentrație: la 93% acesta este de -32 °C, la 78% este -38 °C și la 65% este de -64 ° C. Acidul sulfuric tehnic poate avea adesea o culoare maronie datorată impurităților organice. Încălzit deasupra punctului de fierbere de 279,6 °C, acidul sulfuric se vaporizează, iar în forma acesta de vapori există trioxid de sulf în exces. La o temperatură de 338 °C, vaporii au un conținut de 98,3% acid și corespund unui amestec azeotropic de
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
12601 și greutatea unui litru de 1,6394 g. Gazul fumegă la aer cu formare de picături hidratate de HCl. Răcit la 10 °C și la o presiune de 40 atm se condensează sub forma unui lichid incolor. Punctul de fierbere este de -83,7 °C, iar cel de topire este de -112 °C. În stare solidă se prezintă ca o masă albă cristalină. Cristalizează într-o rețea cubică moleculară. Temperatura și presiunea critică au valorile 51,46 °C și, respectiv
Acid clorhidric () [Corola-website/Science/307993_a_309322]
-
după o tratare pirolitică (încălzire), are un caracter anizotropic accentuat (de ex. radiația solară este izotropă (uniformă în cele 3 dimensiuni), laserul este anizotrop) și este un bun conductor electric. - coeficientul de dilatare liniara pe °C - 7.86 - punct de fierbere °C - 4200 - căldura latentă de topire Kcal/Kg - ≈4000 - căldura specifică Kcal/Kg x °C - 1,170 - conductivitatea termică la 20 °C Kcalx 0,001/°C x cm x s - 0,012 - căldura de combustie Kcal/Kg ≈7800 Etimologia termenului
Grafit () [Corola-website/Science/306592_a_307921]
-
ale substanțelor depind mai mult sau mai puțin de temperatură, însă în intervale de temperaturi relativ mici (câteva zeci de kelvini) pot fi considerate constante. La temperaturi relativ mici, efectele cuantice devin importante. În timpul schimbărilor de fază, de exemplu la fierberea apei, deși în sistem se introduce căldură, temperatura nu se schimbă. Căldura introdusă determină transformarea apei în vapori. Căldura necesară pentru transformarea de fază este numită "căldură latentă" și este dată de relația: sau unde "m" este masa inițială, iar
Căldură () [Corola-website/Science/306704_a_308033]
-
depozitare la 700 bar atinge cca 15% din cantitatea de enegie înmagazinată în hidrogen. Pentru cantități mari se utilizează rezervoare de hidrogen lichid. Pentru aceasta este necesară lichefierea hidrogenului (LH) și depozitarea la presiunea atmosferică la temperaturi scăzute (Temperatură de fierbere -252,8 °C, 20,4°K). Ca urmare presiunea nu mai prezintă problemă la fabricarea rezervorului. Este nevoie însă de o investiție mai mare la izolația termică a rezervorului și a conductelor. Constituie avantaj reactivitatea scăzută a hidrogenului la temperatură
Stocarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307832_a_309161]
-
din energia înmagazinată, restul pierderilor ocazionate de transferuri ulterioare (ex. la automobile de la fabrică la mijloace de transport, de aici la stații de alimentare și apoi la consumatori) sunt neglijabile. Recipientele trebuie să fie bine izolate pentru a preveni apariția fierberii. De asemenea se poate forma gheață în jurul rezervorului, care în continuare poate contribui la apariția fenomenului de coroziune dacă se deteriorează izolația. Izolația pentru rezervor este deobicei foarte scumpă și sensibilă. O altă modalitate pentru reducerea presiunii hidrogenului molecular este
Stocarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307832_a_309161]
-
în conformitate cu teoria cinetică a gazelor. În consecință, la gazele rare, masele atomice sunt egale cu cele moleculare. Acestea au fost determinate din densități, prin aplicarea legii lui Avogadro. Gazele rare sunt incolore și inodore. Punctele lor de topire și de fierbere sunt cu atât mai joase, cu cât masa atomică este mai mică. Heliul este, dintre toate gazele, cel mai greu de lichefiat, căci punctul său de fierbere este de numai 4,2 K. Punctul de topire al heliului variază cu
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
Avogadro. Gazele rare sunt incolore și inodore. Punctele lor de topire și de fierbere sunt cu atât mai joase, cu cât masa atomică este mai mică. Heliul este, dintre toate gazele, cel mai greu de lichefiat, căci punctul său de fierbere este de numai 4,2 K. Punctul de topire al heliului variază cu presiunea mult mai mult decât al celorlalte elemente. La 25,3 atm, punctul de topire al heliului este de 1,13 K; la 140 atm, el este
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
și gazele naturale pentru He. Pentru izolarea gazelor rare din atmosferă, pe scară mai mare, se folosește aparatura pentru lichefierea aerului după Linde. Fracținea de aer care rămâe nelichefiată conține heliul și neonul, căci aceste două gaze au puncte de fierbere mai scăzute decât celelalte gaze din aer și, din această cauză, se lichefiază mai greu. Aerul lichid obținut conține argonul și gazele rare mai grele. Prin distilări fracționate repetate, se obține un concentrat în gaze rare. Din acesta, oxigenul și
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
ionică, culoare, etc. Densitatea actiniului este de 10,07 g·cm, fiind al 71-lea element ca densitate. Punctul de topire al actiniului este de 1050°C (sau in celelalte scări de temperatură 1922°F, respectiv 1323 K). Punctul de fierbere al acestui metal este de 3300 °C (sau 3471 K, respectiv 5788°F). Datorită timpului de înjumătățire a emisiilor actiniului și al toriului, în general nu este posibilă determinarea constantei de difuzie prin metodele folosite pentru emisiile radiului. Totuși, valoarea
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
a randamentului intern al turbinelor cu abur. La o anumită presiune ("p"), apa fierbe la "temperatura de saturație" ("t"). Temperatura de saturație a apei în funcție de presiune se poate calcula cu aproximație cu relația: În tehnică se consideră că procesul de fierbere la presiune constantă decurge astfel: absorbind căldură, apa se încălzește până la temperatura de saturație fără să degajeze vapori (aproximație suficient de exactă pentru nevoile practicii), obținându-se "apă la saturație". Absorbind căldură în continuare, apa de transformă treptat în abur
Abur () [Corola-website/Science/302342_a_303671]