5,623 matches
-
pe anii 2010-2015, slaba promovare a stațiunii, identificând izvoarele și turismul balnear de la Monteoru ca oportunități de dezvoltare a turismului în județ. Sărata-Monteoru este cea mai importantă stațiune balneoclimaterică a județului Buzău. Sursele de apă minerală sunt reprezentate de 3 foraje hidrogeologice, un puț minier și 19 izvoare (cele mai multe neamenajate) - care produc o apă de tip zăcământ. Principalele izvoare se găsesc în dreptul stațiunii pe versantul stâng al pârâului Sărății. Aici se află atât cele 2 izvoare care au fost sursa băilor
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
7 g/l). Debitul acestor izvoare este în general mic, iar pe dreapta pârâului gradul de mineralizare este foarte redus și debitele sunt minore. Datorită debitelor mici și mineralizării cu gard mare de variație, exploatarea economică a surselor a necesitat foraje și puțuri (în perioada interbelică se utiliza „Puțul lui Duică” - debit peste 3 l/s și 120 m adâncime). În 1961 Institutul de Balneologie din București a executat pe versantul din stânga al văii foraje la 125-180 m adâncime, din care
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
exploatarea economică a surselor a necesitat foraje și puțuri (în perioada interbelică se utiliza „Puțul lui Duică” - debit peste 3 l/s și 120 m adâncime). În 1961 Institutul de Balneologie din București a executat pe versantul din stânga al văii foraje la 125-180 m adâncime, din care s-au obținut debite mai mari (5,5 l/s). Baza de tratament existentă aici oferă facilități pentru hidrotermoterapie prin balneație cu ape minerale fie încălzite fie în aer liber, terapie fizicală, aero-helio-terapie, crenoterapie
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Gloria este prima platformă marină românească construită la șantierele navale Galați. La 9 noiembrie 1975 a fost lansată la apă, prima platformă românească de foraj marin, Gloria. Platforma de foraj marin Gloria este o platformă de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular. Platforma a fost concepută cu utilaje și instalații realizate la Galați, București, Reșița, Timișoara, Bârlad, Câmpina, Oradea, Roman, Cluj-Napoca
Platforma marină Gloria () [Corola-website/Science/324597_a_325926]
-
Gloria este prima platformă marină românească construită la șantierele navale Galați. La 9 noiembrie 1975 a fost lansată la apă, prima platformă românească de foraj marin, Gloria. Platforma de foraj marin Gloria este o platformă de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular. Platforma a fost concepută cu utilaje și instalații realizate la Galați, București, Reșița, Timișoara, Bârlad, Câmpina, Oradea, Roman, Cluj-Napoca, Ploiești și Arad și a
Platforma marină Gloria () [Corola-website/Science/324597_a_325926]
-
o platformă de tip autoridicătoare cu patru picioare cu zăbrele din material tubular. Platforma a fost concepută cu utilaje și instalații realizate la Galați, București, Reșița, Timișoara, Bârlad, Câmpina, Oradea, Roman, Cluj-Napoca, Ploiești și Arad și a început activitatea de foraj la 16 septembrie 1976, la o distanță de 72 Mm în largul Mării Negre, la o adâncime maximă a apei de 90 m. În prezent "Gloria" aparține de Petrom.
Platforma marină Gloria () [Corola-website/Science/324597_a_325926]
-
active de surpare (mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Ciciri", mina "Ferdinand"), fie lacuri sărate (lacul mina Mare). În prezent mai este în funcțiune numai mina "Transilvania". Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
(n. 24 iunie 1902, Focșani - d. 15 decembrie 1980, București), inginer și inventator român. Este celebru pentru invenția sa, forajul cu aplicația sonicității, și pentru descoperirea efectului care-i poartă numele, „efectul Basgan”. S-a născut pe 24 iunie 1902, la Focșani. Este fiul preotului ortodox Ștefan Basgan si al Măriei, casnică care provenea dintr-o familie veche de păstori
Ion Șt. Basgan () [Corola-website/Science/308126_a_309455]
-
5) din Austria. În anul 1935 Academia Română îi acorda premiul dr. Cornel Nicoară, pentru lucrarea "Politica petrolului in funcție de situația exploatărilor si problema combustibilului". A încetat din viață la București pe 15 decembrie 1980. Cercetările lui Ion Basgan în domeniul forajului petrolier prin combinarea sonicității cu „efectul Basgan” au început încă din 1932. Primele brevete n-au întârziat să apară. Dintre cele mai importante sunt de aminitit: „Metodă pentru îmbunătățirea randamentului și perfecționarea forajului rotativ, prin rotație percutantă și prin amortizarea
Ion Șt. Basgan () [Corola-website/Science/308126_a_309455]
-
1980. Cercetările lui Ion Basgan în domeniul forajului petrolier prin combinarea sonicității cu „efectul Basgan” au început încă din 1932. Primele brevete n-au întârziat să apară. Dintre cele mai importante sunt de aminitit: „Metodă pentru îmbunătățirea randamentului și perfecționarea forajului rotativ, prin rotație percutantă și prin amortizarea presiunilor hidromecanice”, brevetată în România (brevet nr. 22789/1934) și mai apoi în SUA; „Rotary Well Drilling Apparatus”, brevetat în SUA (brevet nr. 2103137/1937) și perfecționat mai târziu în România: „Forajul prin
Ion Șt. Basgan () [Corola-website/Science/308126_a_309455]
-
perfecționarea forajului rotativ, prin rotație percutantă și prin amortizarea presiunilor hidromecanice”, brevetată în România (brevet nr. 22789/1934) și mai apoi în SUA; „Rotary Well Drilling Apparatus”, brevetat în SUA (brevet nr. 2103137/1937) și perfecționat mai târziu în România: „Forajul prin ciocan Rotary” (brevet nr. 37743/1945). Aceste invenții au revoluționat în epocă tehnica forajului. Inițial, aceste invenții au fost folosite în țară. Începand cu anul 1937, ele au fost aplicate și în SUA, de către marile companii petroliere. Pe durata
Ion Șt. Basgan () [Corola-website/Science/308126_a_309455]
-
nr. 22789/1934) și mai apoi în SUA; „Rotary Well Drilling Apparatus”, brevetat în SUA (brevet nr. 2103137/1937) și perfecționat mai târziu în România: „Forajul prin ciocan Rotary” (brevet nr. 37743/1945). Aceste invenții au revoluționat în epocă tehnica forajului. Inițial, aceste invenții au fost folosite în țară. Începand cu anul 1937, ele au fost aplicate și în SUA, de către marile companii petroliere. Pe durata celui de-Al Doilea Război Mondial, invențiile inginerului român au fost sechestrate, fiind deblocate abia
Ion Șt. Basgan () [Corola-website/Science/308126_a_309455]
-
cuvenite ca urmare a utilizării descoperirilor și invențiilor sale. Acestea au fost evaluate de o comisie de experți germani la cca. 8,4 miliarde de dolari. În 1967, Basgan a brevetat în Franța, SUA, Portugalia și Emiratele Arabe Unite invenția „Sistem de foraj rotativ și percutant cu frecvențe sonice, limitarea efectului presiunii arhimedice, precum și instalația și aparatura respectivă”, prin care era depășită bariera critică de 8000 m adâncime. De-a lungul vieții, Ion Basgan a publicat peste 60 de lucrări, constituite din articole
Ion Șt. Basgan () [Corola-website/Science/308126_a_309455]
-
presiunii arhimedice, precum și instalația și aparatura respectivă”, prin care era depășită bariera critică de 8000 m adâncime. De-a lungul vieții, Ion Basgan a publicat peste 60 de lucrări, constituite din articole, teme dezbătute în conferințe și tratate despre tehnica forajului.
Ion Șt. Basgan () [Corola-website/Science/308126_a_309455]
-
de 4 căruțași care își aveau locașul în scaune atașate de câte un braț al tamburului. Acest obiect a funcționat la salina Praid între anii 1762-1950. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se execută un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasă preferențial la aceeasi cota cu primul său
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
flora și fauna în zonele sale ale Oceanului Pacific, descoperind fosa Marianelor la adâncimea de 11 022 m. În 1962, a participat la o expediție și savantul român Eugen Pora. Între anii 1968-1983 nava americană "Glomar Challanger", prima navă specializată în forajul oceanic la mare adâncime, a efectuat mai multe campanii de cercetare și foraj a fundului marin, care au pus în evidență expansiunea fundului oceanic. Nava a desfășurat 96 de campanii în care a parcurs 375 000 mile și a forat
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
de 11 022 m. În 1962, a participat la o expediție și savantul român Eugen Pora. Între anii 1968-1983 nava americană "Glomar Challanger", prima navă specializată în forajul oceanic la mare adâncime, a efectuat mai multe campanii de cercetare și foraj a fundului marin, care au pus în evidență expansiunea fundului oceanic. Nava a desfășurat 96 de campanii în care a parcurs 375 000 mile și a forat 1092 de sonde în 624 de locații, de unde au fost luate mai mult
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
între 11 și 35 milioane galoane SUA (42.000 și 130 de mii m³) de țiței peste 1.100 de mile (1.600 km) de coastă. Astăzi, lupta dintre filozofiile de dezvoltare și conservare este văzută în dezbaterea atacabila asupra forajului de petrol în regiunea arctică Arctic Național Wildlife Refuge. Familiile din Paleolitic s-au mutat în nord-vestul Americii de Nord cândva între anii 16.000 și 10.000 î.Hr. peste podul Bering din Alaska de vest. Alaska a devenit populată de inuiți
Istoria statului Alaska () [Corola-website/Science/322139_a_323468]
-
la care se adaugă o suplimentare de $ 100 milioane de euro pentru daune descoperite recent, împotriva lui Exxon, un juriu a acordat taxe pentru daune în vaoloare de 5 miliarde de dolari. Astăzi, tensiunea dintre conservare și dezvoltare(controverse de foraj (ANWR)) este văzută în Arctic Național Wildlife Refuge. Fiecare președinte a fost pus în dilemă datorită acceptului sau refuzului de a se putea extrage petrol din ANWR până când Jimmy Carter a devenit președinte.Studiile efectuate de UȘ Geological Survey au
Istoria statului Alaska () [Corola-website/Science/322139_a_323468]
-
devenit președinte.Studiile efectuate de UȘ Geological Survey au arătat că "zonă 1002 " din ANWR, situată la est de Prudhoe Bay, conține mari depozite de țiței. În mod tradițional, locuitorii din Alaska, sindicatele și persoanele interesate de afaceri au sprijinit forajul în refugiu, în timp ce grupurile ecologiste și multe din cadrul Partidului Democrat, s-au opus. Triburilor native din Alaska l-i s-a acordat un sprijin. În anii 1990, primul deceniu al secolului 21, voturile cu privire la statutul de refugiu a avut loc
Istoria statului Alaska () [Corola-website/Science/322139_a_323468]
-
prezervare - chinezii, fie ei comuniști sau democrați, nu au permis continuarea excavărilor în zona mormântului propriu-zis, ci doar în ariile adiacente. Pentru a demonstra veridicitatea legendei conform căreia harta imperiului are hidrografia reprezentată din mercur, cercetătorii au prelevat carote de foraj din pământul colinei care acoperă mormântul și au descoperit în acestea o mare concentrație de mercur care, mai mult, are chiar dispunerea fluviilor și a mărilor Chinei pe planul sitului. În ciuda genialității sale, Qin Shi Huangdi era susceptibil față de numeroase
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
a țării. Abia după naționalizare, când se trece la o nouă organizare a exploatărilor și în special după 1952, când în extracție se introduce sistemul de forare cu turbină, producția de petrol în bazinul Trotușului crește simțitor. În prezent, prin intermediul forajelor de mare adâncime, au reintrat în exploatare perimetrele vechi din Depresiunea Dărmănești și Subcarpații Moldovei și-au extins cele existente în neogenul subcarpatic și paleogenul carpatic. Regiunea se numără printre cele mai importante sub raportul rezervelor și producției, iar cele
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
lui František Pošepný (1871) mina era demult închisă și abandonată. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]