5,090 matches
-
fiind totodată și un discurs autoreferențial: vorbea unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai acestui grup. Atitudinea socială, politică și culturală a lui Vulcănescu nu lasă nicio urmă de îndoială. Analizele sale asupra tendințelor tinerei generații 51 ne dezvăluie un gînditor sincer interesat de fenomenul românesc, un Vulcănescu situat dincolo de teza statului tare, dincolo de "activismul prin disperare" sau "istorismul prin resemnare" (cele două stări diagnosticate de el la generația tînără), un Vulcănescu ferm orientat spre interior, spre autohton, spre o formă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
evaluare, n-am putea scăpa deopotrivă nici de interogația: cît de lungi trebuie să fie aceste interstiții ca ele să treacă drept relevante? S-a scurs mai mult de un sfert de secol de la moartea ultimului mare filosof, Constantin Noica, gînditor cu a cărui construcție originală, alături de alte două-trei nume, ne legitimăm identitatea metafizică în spațiul axiologic european. Așa încît e firesc să ne întrebăm, am mai făcut-o pînă acum, ce înseamnă azi siajul, urma filosofiei nicasiene, dacă am depășit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de valoare asupra operei). Nimeni nu se poate îndoi de faptul că biografia unui filosof dezvăluie atitudini ale căror semnificații pot avea o încărcătură insolită sau, alteori, nu depășesc ceea ce am numi o banalitate descumpănitoare. Dar nu numai viața unui gînditor ne poate marca, ci și moartea sa, cu nedeslușitele ei mistere. Cel puțin de la Socrate încoace, întrebarea: cum mor filosofii? n-a încetat să-i tulbure pe cei ce au vrut să înțeleagă necunoscutul ce învăluie plecarea marilor spirite din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
posibilă metafizică a morții, mi-a apărut tot mai necesar un op despre cum au murit filosofii români. Desigur că nu mă refer la acel gen de povești picante și cu suspans, cum au început să apară chiar despre marii gînditori ai lumii, ci la o scriitură aparte, la un demers dezvoltat în cheia subtilității și a sobrietății, a consistenței și a profunzimii. Mă gîndesc, bunăoară, la felul în care a scris Gabriel Liiceanu despre moartea lui Noica, cum a făcut
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
izbînda construirii unei ontologii a limbii române, a rostirii filosofice specifice spațiului nostru cultural. Nu atît extensia unui lexic necesar filosofării l-a interesat pe autor, cît descoperirea acelor zăcăminte de sensuri ascunse în cuvintele noastre fundamentale. În descendența unor gînditori ca Dimitrie Cantemir, Lazăr-Leon Asachi, M. Eminescu, Noica era atras de substanța și adîncimea metafizică a limbii sale materne 54. Contemporan cu el, și Lucian Blaga trăia de altfel în orizontul unei similare seducții generate de limba cu ale cărei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
bănuiai, sau un creștin mai bun decît o arăți, sau poate un erou; și în orice caz doarme un om adevărat pur și simplu. Vezi, nu-l lăsa să doarmă prea mult"89. Timp, istorie și cădere Criza fundamentelor Ca gînditor privat în spațiul ideatic al fragmentului, Cioran n-a avut nicicînd o viziune sistemică și sistematică asupra timpului. "Timpul îmi este inaccesibil. Neputînd să-i urmez cadența, mă agăț de el sau îl contemplu, dar nu mă aflu niciodată în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în seamă trăsăturile sale dubioase, jocul dublu și ipocrizia sa fundamentală, mai exact spus: confuzia pe care o induce în el între ființă și neființă 94. În încercarea noastră de analiză a modului în care Cioran s-a raportat, ca gînditor, la categoria filosofică de timp, nu trebuie să eludăm contextul academic al formării sale, atmosfera filosofică a deceniilor trei și patru ale secolului trecut. Filosoful care exprimase spiritul vremii și care continua să fie la modă era Henri Bergson (premiul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care o vor face în anii facultății dar și după Cioran și toți cei ce alcătuiau generația lui Mircea Eliade. Deloc întîmplător, studentul Cioran alege ca subiect pentru teza sa de licență Intuiționismul contemporan (susținută în octombrie 1931)95, filosofia gînditorului francez fiind de altfel pretext și pentru temele unor seminarii. În fond, de aici își începe Cioran șirul (și: tirul) interminabil al criticii pe care o va dezvolta față de varii sisteme și autori, de aici începe să îngroașe și exalte
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
justificînd în fond caracterul de laborator ale unor atare încercări. Reflecțiile tînărului student, inclusiv accentele puse asupra timpului, vor fi marcate începînd de acum de trăsăturile unei uverturi a tragicului, cel din urmă fiind poate sigiliul cel mai propriu pentru gînditorul Cioran. Existența umană îi apărea încă de atunci întocmai cum va recunoaște, mai tîrziu, în raționamentele despre Nae Ionescu o cădere, ceva de care nimeni nu-l putea convinge că nu este un declin, o autotortură, o voluptate satanică 109
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în bolgiile biologicului transfigurat, argumentat sau exacerbat, după cum e cazul, de o nestăpînită erezie subversivă. Viul, sau Viața, este cel ce domină. Prin vinele silogismelor sale pulsează, ca și prin spiritul autorului, globulele Asiei, și nu claritatea și ispita latină. Gînditorul însuși se simte, ne-o spune în Lettre à un ami de lointain, ca și cum ar fi un "ultim mongol, un suflet turanic însoțit de trufia și prestigiul jafului". Ceea ce justifică și spaima lui Cioran, ivită "nu dintr-o viziune a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
devianța, id est: disidența, avea să constituie celălalt braț al balanței (totdeauna dezechilibrate), cel ce va produce, pînă la urmă alături de efectul de dinamită produs de mesajele Gulagului sucombarea ideologiei totalitare. Edgar Morin surprinde aici un fenomen subtil: prestația unor gînditori, oricît de abstractă le-ar fi opera, poate să ne dezvăluie o anume formă de complicitate cu politicul (lucrul acesta, să ne amintim, s-a întîmplat și în cazul Heidegger - sociologul francez precizînd că de grands philosophes peuvent être politiquement
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
rînd, pînă la Renaștere, dezghiocarea (prin varii reprezentări și obsesii) și folosirea trupului, conștientizarea sinelui sub forma identității și a individului, cu avatarurile acestuia din urmă în sferele singurătății și intimității. E aici un decupaj al istoriei în care un gînditor ca Michel Foucault a reperat/investigat o arhivă atît de semnificativă pentru biografia politică a corpului. Iar după secolul al XIV-lea, cu intensități diferite, se va resimți rolul jucat de stat și de justiție în viața comunității și, îndeosebi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
tot timpul în background-ul comentariilor din Repere teoretice în biopolitică este, cum sugeram deja, opera lui Michel Foucault (se face un tur elevat al modului în care poate funcționa binomul atașare\detașare atunci cînd e vorba de exegeza autentică). Gînditorul francez este mereu referentul din umbră spre care arată autoarea, conceptele și raționamentele sale sînt chei de control și radare de supraveghere ideatic-discursivă, chiar cînd reflecțiile filosofului devin radicale și insolite. Astfel îl descoperim, de pildă, atunci cînd este descrisă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
necesară însă în absența originalului), mă gîndesc cu bucurie la figura acelui spiritus rector al colocviilor de critică organizate de Revista Transilvania, acolo unde avea roluri aparte într-un fermecător joc secund sau al ielelor, ideile cu care scriitorul și gînditorul conviețuia. Romul Munteanu face parte dintre autorii pe care i-am citit deopotrivă cu plăcere și interes. Cărțile sale monografice, eseurile pe varii teme au fost pentru mine dintre cele mai instructive acte de lectură, cum însuși obișnuia să le
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Vulcănescu, atitudinea lui N. Bagdasar din Istoria filosofiei românești (Societatea Română de Filosofie, 1940), unde nu aflăm niciun cuvînt despre gîndirea acestui autor: nici în capitolul "Tendințe, teorii, sisteme", nici în "Filosofia istoriei" sau "Filosofia culturii", nici măcar în paragraful "Alți gînditori"; Vulcănescu pare să fie alungat în perimetrul acelor formulări din penultima pagină a volumului, între atîția "cercetători umili" din revistele de specialitate sau, probabil, între "o seamă de alți gînditori, care de asemenea lucrează asiduu în diferitele domenii ale filosofiei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în "Filosofia istoriei" sau "Filosofia culturii", nici măcar în paragraful "Alți gînditori"; Vulcănescu pare să fie alungat în perimetrul acelor formulări din penultima pagină a volumului, între atîția "cercetători umili" din revistele de specialitate sau, probabil, între "o seamă de alți gînditori, care de asemenea lucrează asiduu în diferitele domenii ale filosofiei" (v. p. 435). 23 v. Mircea Florian, "Prefața", la Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, Editura Eminescu, București, 1983, pp. 41-44. 24 v. Constantin Noica, "Amintiri despre Mircea Vulcănescu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
soluție pentru dificultatea empiriștilor cu privire la judecățile logicii și matematicii este inacceptabilă" (Ayer 1987: 99). 56 Viziunea lui Mill a fost clasificată de foarte mulți filosofi ca naivă și "a atras probabil mai multă batjocură și dispreț decât poziția oricărui alt gânditor din istoria filosofiei matematicii" (Kitcher 1998: 57). 57 După Helmholtz, la baza acceptării noastre a postulatelor euclidiene stau experiențele noastre legate de mișcarea corpurilor rigide și de traiectoriile razelor de lumină, deoarece aceste postulate afirmă posibilitatea unor anumite construcții în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
global al culturii, dar se și implică În civilizația țării sale, e creator de valori, temperament productiv, de care cultura românească are cea mai mare nevoie. Astfel, Într-un splendid consens cu intelectualii de frunte ai epocii, C. Rădulescu-Motru, un gânditor angajat, adânc preocupat de destinele societății românești (admițând că „realitatea fiecărui popor stă În ceea ce leagă În mod permanent viața poporului cu viața Întregii omeniri, stă În consolidarea originalității poporului În domeniul eternului spiritual al culturii”), arbora steagul aceluiași ideal
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
Ele nu-l exclud pe Dumnezeu dar nici nu-i oferă un loc printre ele. Occidentul este cu precădere o lume a civilizației iar Orientul una a naturii, al tradiției. Întâlnirea dintre Orient și Occident a fost tematizată de mulți gânditori și puțini au fost cei care au văzut această întâlnire ca o completare. Unii au descris-o în termeni de ciocnire a civilizațiilor. Orientul lui Pearl Buck, China, este o oază unde modernitatea, deși există, nu destituie sacralitatea. Locul lui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
apare, nu ceea ce este. Jocul sofisticat al luminii dirijate profesionist pe secvențe alese cu grijă, induce în mase iluzii optice care hrănesc vanități și creează mituri. Societatea postmodernă nu este deci eliberată de vrajă deși se vrea rațională. Efortul multor gânditori tocmai spre dezvrăjirea lumii converge deși tot intelectualilor li se reproșează, firește de alți intelectuali, tendința de a construi mituri ideologizante care duc omenirea în prăpastie. Alt zeu căruia modernul i se închină cu râvnă este încrederea în sine, în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ieșirea în larg, nu stagnarea, nu încremenirea, nu contemplația leneșă ci reflexivitatea alertă. 3. „DIAVOLUL ESTE POLITIC CORECT” SAVATIE BAȘTOVOI Omenirea poate aluneca oricând pe coridoare nebănuite. Nu doar pe cel propus de Saramago în Eseu despre orbire... Politicieni și gânditori pot propune lumii o cale spre extincție și asta în numele unui mai bine, în numele raiului pe pământ. Gulagul, pogromul, holocaustul, sunt doar câteva din experiențele dramatice ale omenirii conduse pe calea pieirii de idei aplicate de politicieni. Scriitorul are darul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
CĂLIN ZAROJANU SFÂRȘITUL LUMII - Omul este singura făptură care știe că moare. Omul este o ființă care-și conștientizează limitele, și de aici suita de complicații și superbii care survine în viața lui.. Conștiința de sine, aveau s-o spună gânditorii în toată istoria culturii, este marele atu al omului dar și marea sa nevralgie. Măreție și vulnerabilitate, asta țâșnește din conștiința de sine a omului. Că istoria culturii aduce noi forme de exprimare, e cert, însă natura umană rămâne cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o poziție, o acțiune împotriva unui anumit curs al unor evenimente, acte, desfășurări de idei, etc. Reacțiunea, în acest sens, de abia acum devine într-adevăr și esențial negativă, contra. Negăm, de pildă, existența progresului (cum au făcut-o atâția gânditori); 3) O atitudine de conservare, apărare etc. a ordinii existente împotriva a tot ce o atacă, într-o direcție sau alta, de la dreapta sau de la stânga și, în sfârșit, 4. O atitudine declarat și manifest represivă, violent de dreapta, agresiv
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
valoare. Critica ideilor literare încearcă, cel puțin, o creație de idei, o formulă de modelizare a ideilor literare considerate ca sisteme. Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980) este și ea, în felul său, o creație, prima sinteză despre opera sa de gânditor, apărută nu numai în România, dar și în Franța. Tot o premieră este și Etiemble ou le comparatisme militant (1982), premieră absolută tot în Franța. Această primă carte despre un autor francez a fost scrisă de un român. Ea s-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pretinse adevăruri definitive, indiscutabile. E.M. Cioran poate cădea, adesea, sub această critică. La fel, Constantin Noica, la care se poate pune în evidență și imprecizia semantică (a reținut cineva și câte sensuri are, de fapt, noțiunea de ființă la acest gânditor, cu meritele sale, nimic de spus?). De asemenea, tonul inițiatic, nebulos, confidențial, de mari revelații șoptite misterios în medii izolate și în cerc închis. Climat favorabil mai curând revelațiilor mistice și carismelor, de calitate inevitabil inegală (și care pot duce
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]