5,266 matches
-
mersese Împiedicîndu-se printre rîndul de scaune și ieșise repede În hol și apoi În stradă. De atunci nu se oprise din mers. Ajunsese În Oxford Street, apoi o luase spre Rathbone Place și Bloomsbury - agitată și căutînd Întruna, exact așa cum ghicise domnul Leonard. Se gîndise să se Întoarcă la barca lui Mickey, ajunsese pînă la Paddington, chiar, Înainte să renunțe la această idee. Ce rost avea? Intrase Într-o cîrciumă și băuse cîteva pahare de whisky. Cumpărase băutura de la o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
teatru, după un spectacol - da, dintre toate, tocmai Blithe Spirit. Julia apăruse În toată frumusețea și farmecul ei, oarecum Înspăimîntătoare și distantă. Helen se uitase În treacăt la ea, remarcase felul ușor nervos cu care Kay i-o prezentase și ghicise totul. Mai tîrziu, În seara aceea, o Întrebase pe Kay: — Ce-a fost Între tine și Julia? Iar Kay devenise brusc stînjenită. — Nimic, zisese ea. — Nimic? Un fel de nepotrivire afectivă, atîta tot. Cu secole În urmă. — Ai iubit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Brewster a pus mîna pe niște ouă; roag-o pe ea. — Așa o să fac, spuse Viv, schițînd un zîmbet. Mulțumesc, Caroline. O, și dacă Gibson Întreabă ce mi s-a Întîmplat, nu-i spune că mi s-a făcut rău. O să ghicească... cred, chestia asta cu mahmureala. Caroline rîse. Făcu un balonaș cenușiu din gumă și-l sparse. Nu-ți face griji. O să fiu extrem de feminină și misterioasă, și-o să creadă că-i vorba despre pacostea lunară. Așa merge? Viv dădu aprobator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Dar e aici, spuse Julia. Strînsoarea alunecă de la cotul la mîna lui Helen. Îi strînse degetele și o conduse pe o potecă În pantă și, apoi, puțin mai departe, făcu o haltă. Balansă raza lanternei și, În curba descrisă, Helen ghici forma unui turn: era Înalt, elegant, cu o fleșă suplă și ascuțită, sprijinită de arce sau contraforți - sau poate bombardată prin interior, pentru că Întreg corpul bisericii din care se Înălța părea lipsit de acoperiș, golit, practic distrus. — St Dunstan-in-the-East, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mi-e frică. Ai putea să mă urăști. Cred că - ei bine, cred c-am făcut-o din curiozitate, presupun. — Curiozitate? — Doream să - să-mi dau seama cum ești, ceva de genul ăsta. RÎse scurt, jenată. Credeam că probabil ai ghicit. Helen nu răspunse. Acum Își amintea felul acela ciudat, viclean, În care o privise Julia cînd vorbiseră despre Kay; se gîndea la ce simțise atunci, la faptul că Julia o testa, o cîntărea. În cele din urmă, vorbi rar: Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
răspunse. Acum Își amintea felul acela ciudat, viclean, În care o privise Julia cînd vorbiseră despre Kay; se gîndea la ce simțise atunci, la faptul că Julia o testa, o cîntărea. În cele din urmă, vorbi rar: Cred că am ghicit. Doreai să-ți dai seama dacă poți vedea ce vede Kay În mine, nu-i așa? — Am făcut o chestie urîtă, spuse Julia, mișcîndu-se. Acum regret. — N-are importanță, zise Helen. Pe bune, n-are. La urma urmelor... Sentimentele Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
subțire, gata să se frîngă. Mi se părea că prin faptul că n-ai dorit-o pe Kay, mi-ai dat-o mie, Într-un fel. Acum am făcut ce a făcut ea. — Ce? zise Julia din nou. — N-ai ghicit, o Întrebă Helen. Și eu m-am Îndrăgostit de tine, Julia. PÎnă În acel moment nu știuse c-o să rostească acele cuvinte, dar după ce le spuse, deveniră Însuși adevărul pe care nu-l putea respinge. Julia nu răspunse. Își Întorsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o luară din loc. Își continuară mersul, Împiedicîndu-se uneori de pietrele de pavaj sparte, bîjbîind În căutarea bordurilor care nu erau unde trebuia, căci lumina bruscă a reflectoarelor, apariția și dispariția neașteptată a umbrelor le dezorienta. În cele din urmă, ghiciră treptele albe ale unei biserici. Biserica, Însă, nu era St Clement’s ci alta, St Edmund, rege și martir, scria pe tăbliță. Julia se opri În fața ei, absolut perplexă. — Fără să știm, am ajuns În Lombard Street. Își scoase șapca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
că doi Îndrăgostiți ar putea sta Îmbrățișați În camerele din apropiere. Își duse capul spre clavicula Juliei - dar nu-l puse pe piele ci În aer, la un centimetru deasupra ei. — Ce faci? Întrebă Julia fără să deschidă ochii. — Te ghicesc, spuse Helen. Simt cum ți se ridică toată căldura trupului. Îți simt viața. Îți pot spune unde ai pielea palidă și unde-i mai pămîntie. Îți pot spune unde-i curată și unde ai pistrui. Julia Îi prinse degetele. — Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Unde e Pym’s Yard? — Pym’s Yard? răspunse acesta, dîndu-i mîna la o parte și depărtîndu-se. Ești chiar acolo! Se uită În jos și văzu piatra de asfalt sub bocanci; se uită Încă o dată În jur și Începu să ghicească mici detalii familiare. În cele din urmă Își dădu seama că depozitul Palmer era probabil chiar În fața ei, dar nu chiar În centrul vîltorii, iar motivul pentru care nu putuse desluși forma propriei locuințe era că o latură și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Însoțită de o gardă de corp Înarmată. Stagiarii mă privesc la rândul lor cu admirație. Mă Întreb cum mă văd ei. Păr blond, picioare drăguțe, arăt destul de bine ca să nu-și dea seama că am copii. N-ar putea să ghicească nici că sunt din nord (accent șlefuit când am venit să studiez În sud). S-ar putea să fie chiar puțin speriați de mine. Rich mi-a zis deunăzi că uneori Îl Înspăimânt. Să vedem, sunt sigură că toată lumea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
găsesc pe Candy cocoțată pe caloriferul de sub geam, cu picioarele Întinse, sprijinite de partea de sus a scaunului meu. Poartă o bluză roșu aprins cu bretele, ciorapi din plasă mov și are paiete aurii În păr. —Așa, lasă-mă să ghicesc, spune ea. Te-a făcut de căcat și tu i-ai mulțumit la sfârșit. Dă-mi voie, te rog. O apuc de glezne și-i dau picioarele jos de pe scaun. —De fapt, totul a decurs foarte bine. După părerea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
bâjbâite, deși scopul acestui ceva pare magic de clar. Simt cum fiecare părticică din Ben se relaxează, greutatea sa se distribuie Înăuntrul salopetei ca nisipul până când Îl simt Întins uniform la pieptul meu. Trebuie să apreciezi momentul corect, trebuie să ghicești când s-a făcut trecerea de la moțăială la vis. Mă ridic și mă Îndrept cu grijă spre pătuț, Îi dau drumul din brațe numai În ultima secundă. Așa. Aleluia! Apoi, chiar În momentul În care mi-am zis că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
o dată peste partea În care tu Îmi dai lista cu clienți. Sună telefonul și o clipă nici una din noi nu recunoaște behăitul plângăcios al soneriei. E Rod, cu câteva sugestii de ultim minut. După ce Închid, mă Întorc spre Momo. —OK, ghicește ce mi-a zis. Își Încrețește puțin fruntea și se preface că se gândește Înainte de a răspunde cu accentul cel mai cristalin de la pensionul Lady Cheltenham: — Săriți pe ei și verificați-le cauciucurile? Brusc mă simt mult mai puțin Îngrijorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Winston, te superi dacă-ți pun o Întrebare personală? Când dă din cap, taxiul se umple din nou cu praful acela auriu. — Eu sunt principalul tău client? —Tu ești singurul. —Înțeleg. Și câți șoferi are compania Pegas? Lasă-mă să ghicesc, tu ești singurul? — Aha. Mă las În curând de taximetrie. Vin examenele. —Mecanică? —Filozofie. — Deci, prin faptul că ești șoferul meu, ești și propriul meu cal Înaripat? Claxonează ca o aprobare voioasă a celor spuse de mine. Știai că pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
spus o poveste despre un general care a găsit un trib lângă o cascadă, iar șeful tribului... —Cicero. — Nu... —Cicero, e scrisă de Cicero. Soțul meu rupe un fursec În două și-mi dă o bucată mie. —Lasă-mă să ghicesc, cineva mort de foarte mult timp de care eu nu am auzit niciodată pentru că am făcut o școală de cultură generală, dar care e o parte vitală din educația oricărei persoane civilizate? —Te iubesc. Așa că mă gândeam să mă mut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
palat, dădeai cu ochii de un majordom cu frac și mănuși albe, care îți aducea o prăjitură cu migdale încă aburindă sau ceva la fel de delicios. Nici nu-mi venea să cred cât de bine mă simțeam deja. Cine ar fi ghicit că te poți reface complet după doar treizeci și șase de ore de la o tentativă de suicid? Era mai ușor decât să cazi într-o prăpastie. Trebuie să le trimit fetelor din New York o carte poștală, m-a fulgerat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
4. Apropo de piață, lista FTSE 1001 e motivul pentru care Julie adoră Wall Street Journal. 5. Catalogul de primăvară de la Barneys. 6. Ultimele zece pagini din romanul Corecțiile de Jonathan Franzen. Julie s-a prins că nimeni n-o să ghicească vreodată că n-a citit toată cartea dacă menționează relația lui Chip cu neuroloaga. 7. Lista manechinelor de la prezentarea colecției de toamnă a lui Michael Kors. 8. Drama copiilor superdotați de Alice Miller. Chiar a ajutat-o pe Julie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
n-am folosit în Upper East Side decât pânză de in și crini. Asta ar putea zgudui puțin lucrurile. Ce-ați zice de un pește-luptător japonez în mijlocul mesei? — Minunat! exclamă Julie. Dar să nu fii prea creativ, Barclay, altfel o să ghicească toată lumea că n-a fost ideea mea. N-o să știe nimeni niciodată, îi răspunse și dispăru din nou. Julie se întoarse spre mine și-mi zise: „Oricum, Bradley spune că o vrea pe Daphne înapoi, dar ea vrea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
neiertat. — Mi-a spus că n-o să mai vorbească niciodată cu mine, i-am povestit lui Charlie. —O să-i treacă. Totuși, nu înțeleg de ce i-ai spus. M-a sunat mai devreme și nu i-am scăpat nici o vorbuliță. A ghicit. Spunea că arăt epuizată. Cinăm împreună? mă invită Charlie. Ar fi bine dacă am apuca să ne cunoaștem un pic mai bine. Până acum, de fiecare dată când ne-am întâlnit erai, oarecum, în situații extreme. Știam ce vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
țară. —... a intrat prin efracție... am chemat poliția. Îmi pare rău, domnule. Poliția? Am început să bat în ușă. Hei, dați-mi drumul! am strigat. După câteva minute, am auzit cheia răsucindu-se în broască. Sincer, jur că nu o să ghiciți ce a urmat. E ca și cum Michael Jackson ar fi negat că și-a făcut operații estetice sau ceva de genul ăsta. A intrat majordomul și - pe cuvânt că nu inventez nimic - imediat după el, Charlie Dunlain. Asta-i problema cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
chiar. Dar e un loc plin de farmec - chiar de-o anumită magie. — Magie, da, aprobă Danvila, ținînd bine volanul ca să n-o ia razna. Începeți să semănați cu fratele dumneavoastră... M-am Întors În apartamentul lui Frank, Încercînd să ghicesc semnificația deciziei sale subite. Refuzînd să se vadă cu mine sau cu oricare dintre prietenii și colegii săi de la Clubul Nautico, trăsese cortina peste caz, asumîndu-și vina pentru moartea familiei Hollinger ca un ministru care demisionează după un act reprobabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
că profitam de absența lui Frank și făceam sex cu fosta lui iubită În propriul lui pat era ușurată de gîndul că Începusem să-i iau locul În Estrella de Mar. Nu-l văzusem niciodată pe Frank făcînd dragoste, dar ghiceam că sărutase șoldurile și ombilicul Paulei cum le sărutam și eu acum, desenînd cu limba În jurul pîlniei Înnodate care emana miros de stridii, de parcă femeia asta ar fi venit la mine goală direct din mare. Îi ridicase și el sînii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
club de film? — Asta-i o Întrebare ciudată. (Am ezitat puțin, conștient că În momentul acela ne uitam amîndoi În jos către pat. Dacă vrei să știi, a deschis unul. M-a pus pe mine să mă ocup. De unde-ai ghicit? — N-a fost pe ghicite. Pentru Bobby Crawford, ăsta-i momentul potrivit În care să deschidă un club de film. Un club de film? Îmi repetam Întrebarea aproape prea isteață a Paulei În timp ce-mi conduceam mașina Înapoi spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
În eter și iată-mă cu cinci morți pe conștiință. Se văzu că era supărată pe propria-i persoană cînd Își mătură părul de pe ochi și se privi rece În geamul parbrizului.) Am fost o proastă... Ar fi trebuit să ghicesc ce plănuiau ei de fapt. Dar eram sub vraja lui Bobby Crawford. El crease Estrella de Mar, iar eu credeam În el. După incendiu, am știut că oamenii o să continue să ucidă pentru el și că trebuie să-l oprească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]