6,083 matches
-
mare parte din meciuri. Orașul a găzduit ediția din 2007 a Jocurilor Panamericane, între 13 și 29 iulie. Plaja Copacabana a fost locul de desfășurare a competițiilor de triatlon și volei de plajă; competiția de yachting s-a desfășurat în Golful Guanabara. Un stadion nou, Stadionul Olimpic „Joăo Havelange”, s-a inaugurat cu această ocazie.
Rio de Janeiro () [Corola-website/Science/297877_a_299206]
-
cărui trup contorsionat convulsiv și gestul mâinilor care cuprind capul trădează o spaimă nemăsurată. Chipul gălbui se armonizează cu craniul cadaveric. Culorile mediului simbolizează starea psihică a personajului, albastrul întunecat reține glasul sfâșietor și-l reflectă cu ecou într-un golf larg, până sub cerul strălucitor , de un roșu sângeriu. În afara tabloului reprodus aici, de altfel cel mai cunoscut și care se găsea în Galeria Națională din Oslo, de unde a fost furat, mai există alte cincizeci versiuni diferite ale "Țipătului". Originalul
Edvard Munch () [Corola-website/Science/297872_a_299201]
-
Ofensiva rebelilor irakieni a lovit în trupele americane și aliate, atât în centrele urbane cât și pe drumuri. De asemenea, au fost obstrucționate lucrările la construcția infrastucturii pentru furnizarea apei și curentului electric, întreprinse de contractanți străini, terminale petroliere din Golful Persic și încărcături cu provizii pentru trupele invadatoare transportate pe căile ferate. Dacă pentru o anumită perioadă războiul putea apare ca o acțiune antiamericană, începând din 2005 luptele au luat din ce în ce mai mult un caracter sectar, în care diferite grupuri, unele
Ocuparea Irakului din 2003-2004 () [Corola-website/Science/297890_a_299219]
-
prin care cerea soldaților americani să părăsească Arabia Saudită. Într-un al doilea fatwă din 1998, bin Laden și-a anunțat obiecțiile față de politica externă a Statelor Unite față de Israel, precum și față de prezența continuată a trupelor americane în Arabia Saudită după Războiul din Golf. Bin Laden s-a folosit de texte islamice pentru a instiga la violență împotriva armatei și cetățenilor SUA până la satisfacerea cerințelor lor, spunând că „ulema au fost de acord întotdeauna de-a lungul istoriei islamice că jihad este o datorie
Atentatele din 11 septembrie 2001 () [Corola-website/Science/297889_a_299218]
-
au fost susținute și de alți experți. Expertul în antiterorism Richard A. Clarke explică în cartea sa din 2004, "Against All Enemies", că deciziile de politică externă a SUA, inclusiv „împotrivirea față de Moscova în Afganistan, introducerea de militari americani în Golful Persic”, și „întărirea Israelului ca bază pentru un flanc sudic împotriva URSS” au contribuit la motivațiile al-Qaeda. Alții, cum ar fi Jason Burke, corespondent de politică externă pentru "The Observer", se concentrează pe un aspect mai politic al motivațiilor, spunând
Atentatele din 11 septembrie 2001 () [Corola-website/Science/297889_a_299218]
-
au fost „înlăturate” de legea USA PATRIOT. Unele organizații, cum ar fi American Civil Liberties Union și Liberty au susținut că unele protecții ale drepturilor civile erau acum ocolite. Statele Unite au înființat un centru de detenție la baza militară din Golful Guantánamo, Cuba, pentru a-i încarcera acolo pe combatanții ilegali inamici. Legitimitatea acestor încarcerări a fost pusă în discuție, printre alții, de Parlamentul European, Organizația Statelor Americane și de Amnesty International. Evenimentele și reacțiile internaționale de imediat după atacuri a
Atentatele din 11 septembrie 2001 () [Corola-website/Science/297889_a_299218]
-
ei vreodată în decembrie. Puterile Centrale au denunțat armistițiul, la 18 februarie 1918, și în următoarele zile au invadat și ocupat cea mai mare parte din Ucraina, Belarus și Țările Baltice. Printre ghețurile Mării Baltice, o flotă germană se apropia de Golful Finlandei și de capitala Rusiei, Sankt Petersburg. În ciuda demonstrațiilor și protestelor care au avut în loc luna de dinaintea atacului, muncitorii din Germania și Austro-Ungaria nu au reușit o revoltă de proporții, iar la 3 martie 1918 bolșevicii au căzut de acord
Tratatul de la Brest-Litovsk () [Corola-website/Science/298538_a_299867]
-
(în engleză "Hudson Bay", în franceză "baie d'Hudson", în inuktitut "Kangiqsualuk Ilua") este un golf imens (cu suprafața de 822.325 km sau de 1,23 milioane km dacă se iau în considerare Golful James și Bazinul Foxe) dar relativ puțin adânc în nord-estul Canadei, considerat în prezent ca făcând parte din Oceanul Arctic. Este mărginit
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
(în engleză "Hudson Bay", în franceză "baie d'Hudson", în inuktitut "Kangiqsualuk Ilua") este un golf imens (cu suprafața de 822.325 km sau de 1,23 milioane km dacă se iau în considerare Golful James și Bazinul Foxe) dar relativ puțin adânc în nord-estul Canadei, considerat în prezent ca făcând parte din Oceanul Arctic. Este mărginit de provinciile canadiene Quebec, Ontario, Manitoba și Nunavut, dar bazinul său se întinde la sud până în Dakota de Nord
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
considerat în prezent ca făcând parte din Oceanul Arctic. Este mărginit de provinciile canadiene Quebec, Ontario, Manitoba și Nunavut, dar bazinul său se întinde la sud până în Dakota de Nord și Minnesota și la vest până în Alberta. În partea de sud-est, golful se continuă cu golful James. La est comunică cu Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Hudson iar la nord cu restul Oceanului Arctic, respectiv cu Bazinul Foxe. În nord-est, peninsula Ungava separă de Golful Ungava. Distanța maximă în golf pe direcție nord-sud, de la
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
făcând parte din Oceanul Arctic. Este mărginit de provinciile canadiene Quebec, Ontario, Manitoba și Nunavut, dar bazinul său se întinde la sud până în Dakota de Nord și Minnesota și la vest până în Alberta. În partea de sud-est, golful se continuă cu golful James. La est comunică cu Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Hudson iar la nord cu restul Oceanului Arctic, respectiv cu Bazinul Foxe. În nord-est, peninsula Ungava separă de Golful Ungava. Distanța maximă în golf pe direcție nord-sud, de la strâmtoarea Hudson până la capătul
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
și la vest până în Alberta. În partea de sud-est, golful se continuă cu golful James. La est comunică cu Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Hudson iar la nord cu restul Oceanului Arctic, respectiv cu Bazinul Foxe. În nord-est, peninsula Ungava separă de Golful Ungava. Distanța maximă în golf pe direcție nord-sud, de la strâmtoarea Hudson până la capătul sudic al golfului James este de cca. 1.500 km , în timp ce pe direcție est-vest, de la peninsula Ungava (Québec) până la coasta opusă aparținând de Nunavut, distanța maximă este
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
În partea de sud-est, golful se continuă cu golful James. La est comunică cu Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Hudson iar la nord cu restul Oceanului Arctic, respectiv cu Bazinul Foxe. În nord-est, peninsula Ungava separă de Golful Ungava. Distanța maximă în golf pe direcție nord-sud, de la strâmtoarea Hudson până la capătul sudic al golfului James este de cca. 1.500 km , în timp ce pe direcție est-vest, de la peninsula Ungava (Québec) până la coasta opusă aparținând de Nunavut, distanța maximă este de 830 km. Volumul golfului
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
est comunică cu Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Hudson iar la nord cu restul Oceanului Arctic, respectiv cu Bazinul Foxe. În nord-est, peninsula Ungava separă de Golful Ungava. Distanța maximă în golf pe direcție nord-sud, de la strâmtoarea Hudson până la capătul sudic al golfului James este de cca. 1.500 km , în timp ce pe direcție est-vest, de la peninsula Ungava (Québec) până la coasta opusă aparținând de Nunavut, distanța maximă este de 830 km. Volumul golfului este de cca. 200.000 km iar adâncimea medie de 128
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
golf pe direcție nord-sud, de la strâmtoarea Hudson până la capătul sudic al golfului James este de cca. 1.500 km , în timp ce pe direcție est-vest, de la peninsula Ungava (Québec) până la coasta opusă aparținând de Nunavut, distanța maximă este de 830 km. Volumul golfului este de cca. 200.000 km iar adâncimea medie de 128 m. Lungimea totală a coastelor atinge 12268 km, din acest punct de vedere golful Hudson fiind cel mai mare din lume (ca și suprafață, golful Bengal este mai mare
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
Ungava (Québec) până la coasta opusă aparținând de Nunavut, distanța maximă este de 830 km. Volumul golfului este de cca. 200.000 km iar adâncimea medie de 128 m. Lungimea totală a coastelor atinge 12268 km, din acest punct de vedere golful Hudson fiind cel mai mare din lume (ca și suprafață, golful Bengal este mai mare). Apa golfului Hudson este mai puțin sărată decât media oceanului planetar. Aceasta se datorează evaporării reduse (deoarece golful este înghețat în cea mai mare parte
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
de 830 km. Volumul golfului este de cca. 200.000 km iar adâncimea medie de 128 m. Lungimea totală a coastelor atinge 12268 km, din acest punct de vedere golful Hudson fiind cel mai mare din lume (ca și suprafață, golful Bengal este mai mare). Apa golfului Hudson este mai puțin sărată decât media oceanului planetar. Aceasta se datorează evaporării reduse (deoarece golful este înghețat în cea mai mare parte a anului), aportului mare de apă dulce prin râuri (cca. 700
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
de cca. 200.000 km iar adâncimea medie de 128 m. Lungimea totală a coastelor atinge 12268 km, din acest punct de vedere golful Hudson fiind cel mai mare din lume (ca și suprafață, golful Bengal este mai mare). Apa golfului Hudson este mai puțin sărată decât media oceanului planetar. Aceasta se datorează evaporării reduse (deoarece golful este înghețat în cea mai mare parte a anului), aportului mare de apă dulce prin râuri (cca. 700 km anual) și a legăturii limitate
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
12268 km, din acest punct de vedere golful Hudson fiind cel mai mare din lume (ca și suprafață, golful Bengal este mai mare). Apa golfului Hudson este mai puțin sărată decât media oceanului planetar. Aceasta se datorează evaporării reduse (deoarece golful este înghețat în cea mai mare parte a anului), aportului mare de apă dulce prin râuri (cca. 700 km anual) și a legăturii limitate cu Oceanul Atlantic (și salinitatea sa mai ridicată). Deși este navigabil, golful Hudson nu a prezentat o
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
se datorează evaporării reduse (deoarece golful este înghețat în cea mai mare parte a anului), aportului mare de apă dulce prin râuri (cca. 700 km anual) și a legăturii limitate cu Oceanul Atlantic (și salinitatea sa mai ridicată). Deși este navigabil, golful Hudson nu a prezentat o importanță prea mare pentru navigație, cu excepția perioadei de la sfârșitul secolului al XVII-lea când a servit ca "poartă de intrare" pentru explorarea Canadei centrale și de vest. Recent însă, datorită perioadelor mai lungi fără ghețuri
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
zona arctică și a reducerii suprafeței ocupate de ghețuri în acea zonă în general, a revenit în atenție ideea unei rute comerciale între Rusia și Canada, numită Podul Arctic, care să traverseze Arctica și să lege portul canadian Churchill de la golful Hudson cu orașul rus Murmansk. Țărmurile vestice ale golfului fac parte din Câmpia Golfului Hudson care acoperă o arie totală de cca. 324,000 km. Zona este străbătută de numeroase râuri, tipul de sol și însăși tipul de vegetație ce
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
în acea zonă în general, a revenit în atenție ideea unei rute comerciale între Rusia și Canada, numită Podul Arctic, care să traverseze Arctica și să lege portul canadian Churchill de la golful Hudson cu orașul rus Murmansk. Țărmurile vestice ale golfului fac parte din Câmpia Golfului Hudson care acoperă o arie totală de cca. 324,000 km. Zona este străbătută de numeroase râuri, tipul de sol și însăși tipul de vegetație ce crește acolo fiind cunoscut sub numele de muskeg. Formele
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
a revenit în atenție ideea unei rute comerciale între Rusia și Canada, numită Podul Arctic, care să traverseze Arctica și să lege portul canadian Churchill de la golful Hudson cu orașul rus Murmansk. Țărmurile vestice ale golfului fac parte din Câmpia Golfului Hudson care acoperă o arie totală de cca. 324,000 km. Zona este străbătută de numeroase râuri, tipul de sol și însăși tipul de vegetație ce crește acolo fiind cunoscut sub numele de muskeg. Formele de relief sunt rezultatul acțiunii
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
parte a coastelor estice reprezintă marginea vestică a Scutului Canadian, fiind stâncoase și deluroase. Vegetația de aici este de tipul pădurilor boreale, iar mai la nord de tip tundră. Printre cele mai mari râuri și fluvii care se varsă în Golful Hudson (incluzând și Golful James) se numără: Golful conține numeroase insule, mai ales în apropierea coastei estice. Toate aceste insule aparțin de teritoriul canadian Nunavut. Cele mai importante insule și grupuri de insule sunt: Regiunea din jurul golfului Hudson este foarte
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]
-
reprezintă marginea vestică a Scutului Canadian, fiind stâncoase și deluroase. Vegetația de aici este de tipul pădurilor boreale, iar mai la nord de tip tundră. Printre cele mai mari râuri și fluvii care se varsă în Golful Hudson (incluzând și Golful James) se numără: Golful conține numeroase insule, mai ales în apropierea coastei estice. Toate aceste insule aparțin de teritoriul canadian Nunavut. Cele mai importante insule și grupuri de insule sunt: Regiunea din jurul golfului Hudson este foarte slab populată și constă
Golful Hudson () [Corola-website/Science/307006_a_308335]