4,781 matches
-
Bethausen (1924: "Bethlenhaus", , , în grai bănățean, popular denumită de către locuitorii zonei, "Betleaz") este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Bethausen (reședința), Cladova, Cliciova, Cutina, Leucușești și Nevrincea. Localitatea este situată în zona de est a județului Timiș, pe malul drept al
Comuna Bethausen, Timiș () [Corola-website/Science/301341_a_302670]
-
acestui râu se găsește la cronicarul Theofilact Simocatta (sec. VII), care descrie expediția întreprinsă de bizantini asupra slavilor în anul 592, oastea imperială ajungând până în mlaștinile râului "Ilivakía". Forma aceasta, în ciuda faptului că este coruptă, atestă un stadiu arhaic al graiurilor slave, când "k+i "încă nu devenise "ț "(Ilavǐnika-Ilavnița). Numele antic al râului "Ialomița" era "Naparis", înregistrat deja de Herodot. Dispariția acestui nume și înlocuirea lui cu unul slav se datorează faptului că în secolul al VI-lea, bazinul inferior
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
parte a ideologiei oficiale deznaționalizatoare a Partidului Comunist din RSS Moldovenească. Pentru început au avut câștig de cauză adepții curentului moldovenist, în școli și presă folosindu-se alfabetul chirilic. Lingvistul Leonid Madan a alcătuit o nouă limbă literară, pe baza graiurilor moldovenești din Transnistria și Basarabia, împrumuturilor din rusă și unor neologisme născocite de el însuși. Exemplu de „limbă moldovenească” din anii '20 (transpusă în alfabet latin):. La începutul anilor '30 în întreaga Uniune Sovietică a existat o tendință de trecere
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
(, , în ebraica familiară „”; , , în graiul arab local „Hefa”) este un oraș din Israel, al treilea ca mărime, și unul din cele două mari porturi comerciale ale acest stat (alături de Ashdod) Este principala metropolă urbană din nordul Israelului, capitala districtului cu același nume. Populația lui numără
Haifa () [Corola-website/Science/300200_a_301529]
-
septembrie 1994, Cristian Stamatoiu, Vatra, 1994, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1994, Daria Coroș, Clipă cea repede, nr. 3/1994, p. 10, Viorel Chirilă, Familia, 1995, pp. 76-77, Adriana Cean, Tribuna, „Spații ale regasirii”, 21 septembrie 1995, p. 4, Florian Roatiș, Graiul Maramureșului, 31 martie 1995 și în volumul Caietele de la Rohia, N. Steinhardt sau fericirea de a fi creștin, Editura Helvetica, 1999, pp. 25 - 27, Ion Moise, Minerva, nr. 46-47/1995, p. 13, Cristian Stamatoiu, Vatra 278/1995, p. 14, Bianca
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
sufletului meu. Limba literară nu mă împiedică să derapez de la ea de câte ori vorbesc cu locuitorii Cicirului, iar oricât de exersat ar fi discursul meu, prin natura meseriei pe care o practic sau prin lecturile parcurse de-a lungul anilor, dulcele grai, atât de moale și catifelat al ardelenilor din Cicir mi se așează pe limbă când poposesc în casa unde au trăit străbunicii, bunicii, părinții și voi trăi și eu. Cicirul este așezat în Câmpia de Vest, pe malul drept al
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
in diferite părți ale localității). Toate acestea exprimă o anumită poziție, formă sau plasare teritorială. Dealurile se numesc: Dealul Glodului; Dealul Purcaretului; Turmătar; Priznel; Dealul Morii; Dealul Mare; Ciungi; Dealul Îngust; Dealul Viilor; La Prisaca; toate exprimă realități topo-geografice specifice graiului și diferitelor amplasamente teritoriale (Dealul Pietrii-calcaros; Turmătar- locul în care erau adunate vitele pentru adăpat și înnoptat; Dealul Viilor- acoperit cu vii aproape în totalitate). Legat de ultimul dintre ele, începând cu secolul al XVIII-lea, vinul de la Chelința era
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
Godeanu este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Godeanu (reședința), Marga, Păunești și Șiroca. Comună Godeanu sau Gogeanu, în graiul 'gi la munce', este așezată în munții Mehedințiului, zona cunoscută și că 'Banatul de Mehedinți', în partea de nord a județului pe cursul superior al râului Topolnița sau Valea Mare, cum o numesc localnicii, la un kilometru distanță de peșteră
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
la munce', este așezată în munții Mehedințiului, zona cunoscută și că 'Banatul de Mehedinți', în partea de nord a județului pe cursul superior al râului Topolnița sau Valea Mare, cum o numesc localnicii, la un kilometru distanță de peșteră Topolnița. Graiul, portul și obiceiurile sunt identice cu cele din Banatul de munte. Localitatea are în componență 4 sate: Godeanu, Marga, Șiroca și Păunești. Negeile satului Godeanu sunt: Ciumarca, în primă vineri înainte de Sfântu Ilie (20 iulie) și Sfântă Maria, în ziua
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
diminuare a populației locale, astfel, în anul 2003, populația comunei era de 4.865 de persoane. Dacă în anul 1996 la primăria comunei au fost înregistrate 147 de nașteri, în anul 2003 s-au înregistrat doar 48 nou-născuți. Ca orice grai, și cel huțul diferă de limba ucraineană literară, având multe influențe ale limbii germane ca urmare a stăpânirii austriece. În prezent, acest grai conține și multe cuvinte românești. În graiul huțulilor din satele maramureșene sunt prezente și multe cuvinte maghiare
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
au fost înregistrate 147 de nașteri, în anul 2003 s-au înregistrat doar 48 nou-născuți. Ca orice grai, și cel huțul diferă de limba ucraineană literară, având multe influențe ale limbii germane ca urmare a stăpânirii austriece. În prezent, acest grai conține și multe cuvinte românești. În graiul huțulilor din satele maramureșene sunt prezente și multe cuvinte maghiare, ca rezultat al conviețuirii populației din aceste sate cu maghiarii. Școala, principalul factor de cultură și civilizație a început să se afirme în
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
anul 2003 s-au înregistrat doar 48 nou-născuți. Ca orice grai, și cel huțul diferă de limba ucraineană literară, având multe influențe ale limbii germane ca urmare a stăpânirii austriece. În prezent, acest grai conține și multe cuvinte românești. În graiul huțulilor din satele maramureșene sunt prezente și multe cuvinte maghiare, ca rezultat al conviețuirii populației din aceste sate cu maghiarii. Școala, principalul factor de cultură și civilizație a început să se afirme în Maramureșul istoric încă din veacul al XIV
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
Este incontestabil faptul că la mijlocul secolului al XX-lea, majoritatea racovicenilor erau urmașii foștilor grăniceri de odinioară aduși aici de prin toate colțurile Transilvaniei. Cum a fost și firesc, această masivă primenire a populației a avut urmări adânci și asupra graiului locuitorilor, care în trecut s-a diferențiat în multe privințe față de cel al satelor vecine, mai stabile din punct de vedere al omogenității populației. Situația aceasta s-a menținut, în linii mari, până spre sfârșitul primei jumătăți a secolului al
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
mari, până spre sfârșitul primei jumătăți a secolului al XX-lea, când satul a cunoscut o infuzie tot mai mare de „străini” , sub forma de „refugiați” sau de muncitori la Uzinele Mârșa (numiți și "mârșari"), fiecare aducând odată cu ei și graiul din părțile de baștină, care a început treptat să-l „impregneze” pe cel local. După „Colectivizarea Agriculturii” de după anul [[1950]] care a generat exodul de populație cunoscut, concretizat pe de o parte în numărul mare al navetiștilor, iar pe de
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
limba literară, alta decât cea de acasă și de aici dorința tuturor celor „plecați” de a vorbi tot mai frecvent „domnește” , spre a nu trăda că ei, totuși, sunt „neam de straiță” . Așa s-a ajuns în câteva decenii ca graiul străbun să-l mai păstreze doar vârstinicii și numai în relațiile directe între ei. Dacă se mai adaugă la toate aceste cauze și impactul pe care l-a avut și îl are în fiecare zi mass-media, nu este greu să
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
au fost obligați să „"boteze"” locurile din hotar cu nume „noi” , care s-au păstrat în majoritatea lor până în zilele noastre. O dată cu „colectivizarea agriculturii” din vara anului [[1950]] și cu comasarea terenurilor din hotarul satului, unele toponime au dispărut din graiul racovicenilor, apărând altele noi, „adecvate” , cum sunt: „La Arie” , „La Colectiv” , „La Saivane” etc., care prin aplicarea Legii nr.18 vor intra în mod sigur într-un lent - dar sigur - proces de dispariție. În ultimii ani ai secolului al XX
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
sătenilor, - transportul calcarului marmorean de la cariera din sat. Notă 4-Odată cu începerea lucrului "la pădure" a început și o creștere demografică mult mai mare față de celelalte perioade prin venirea în sat a mai multor persoane. Modul de vorbire, intonație, forma, graiului local din sat se aseamănă foarte mult cu cel din satele așezate pe văile dealurilor munților Metaliferi cu delimitare aproximativă astfel: -la vest valea Almaș; -la nord vârfurile Păroasa, Malului, Ciușului, pasul Vălișoara: -la est valea Vălișoara-Fornădia: -la sud valea
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Ciușului, pasul Vălișoara: -la est valea Vălișoara-Fornădia: -la sud valea Mureșului, dar fără localitățile de pe lunca Mureșului Zam, Ilia, Bretea Mureșană, Brănișca unde influențele bănățene, pădurenești, orășănești sunt mai mari. Sunetele cu pronunție diferită (ori mai diferită) față de limba literară, graiul bănățean, ardelean sunt: -"N"-ul(Ñ) care se pronunță ca doi de n mai mici in acelaș timp și care seamană cu: ñ-ul de la rusul ñet(=nu), bănățeanul strigoañe, moldovenescul ñic(=nimic) simbol=ñ. Exemple: ñimic, biñe, mâiñe, luñi, pruñi
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
există și minorități de ortodocși (26,07%) și penticostali (2,06%). Pentru 5,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. O mare parte a romano-catolicilor din Gioseni sunt de origine ceangăiască (maghiară), vorbitori al vechiului dialect al grupului de grai ceangăn a limbii maghiare. Ca și în cazul altor comunități ceangăiești din Moldova, asimilația lor etnolingvistică s-a accelerat în ultimile decenii. În timpul cercetărilor lui Domokos Pál Péter, în anii '20, încă aproape toți catolicii din Gioseni au vorbit ungurește
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
Comunicare la Congresul Național de Gerontologie și Geriatrie, București, 9 -11 iunie. 19. LUNGIANU, M., 1922. Focul din Șoptana. În Sfârșituri, Editura Cartea Românească, București, pp. 77 - 82. 20. NANIA, I., 2000. Legăturile stroeștenilor cu zona istorică Vlașca oglindite în grai. În Stroeștenii, nr. 5, pp. 2 și 3. 21. NĂNDRAȘU, N., 1970. Ce spun documentele. În AMFION (revista studenților din I.C.B.), An 3, nr. 3, pp. 16. 22. OLĂRESCU, A. M., 2008. Argument pentru actul de cultură. În Șoptana, Societatea Cultural
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
influențe îndeosebi din activitatea pastorală, de creșterea animalelor. Generațiile de bătrâni până în secolul XX mai foloseau încă un dialect încărcat în foarte mare proporție cu cuvinte amestecate, cele mai multe maghiarisme și foarte multe nemțești, dar și cehești, slave, etc. Era un grai foarte pestriț, cu multe arhaisme. În prezent au mai rămas în vocabular numai foarte puține cuvinte arhaice care mai sunt folosite tot la vârstnici actuali. Localnicii din Livadia până la jumătatea secolului XX foloseau cuvinte cu caracter strict local, regionalisme, folosite
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
este o trupă de muzică și umor, abordând mai multe genuri muzicale pe versuri comice, de satiră socială, cu teme inspirate din viața satului. Soliștii trupei provin din regiunea Moldova a României și cântă predominant în graiul moldovenesc. În anul 1995, Bobi îi propune lui Bobo să facă parte din trupa de umor a liceului la care învățau. Patrula Zero (4-0) scrie sketch-uri umoristice cu ironii la adresa profesorilor, pe care le interpretează cu succes la balurile de
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
14 copii abuzați din toată Europa, care vor beneficia de terapie. Numele localității provine de la verbul german "roden", "a tăia copaci" (amănunte: , toponimii legate de defrișări). În dialectul săsesc localitatea este denumită "Raddeln, Radln, Rarlen". Varianta românească este pronunțată în graiul locului ca "Roadăș".
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]
-
cu stângul că “va fi tot slugă și fugar pe pământ”. Copilul care nu vorbește la timp este pus să tragă prima dată clopotele bisericii în noaptea de Inviere, deoarece se crede că sunetul clopotului din această noapte poate slobozi graiul copilului (Maria Bodea). Ca să fie copiii cuminți sunt speriați de părinți că vinen „lupu” ori „țâganu”. Primul dinte căzut se aruncă peste casă de către copil la îndemnul părinților și se zice: „Cioară, dă-mi un dinte de oțel, că io
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
dat peste un om foarte solid, îmbrăcat cu o „bitușe”, așezat pe o piatră lângă groapa unde se aflau banii. „Paznicul” l-a întrebat ce caută și i-a spus să-și caute de drum. Locuitorului i s-a tăiat graiul, nemaiputând vorbi, nici face vreun gest. Cu greu s-a întors spre casă, dar nu mai știe cum a ajuns, doar că după această întâmplare a zăcut la pat câteva săptămâni. Oamenii care a doua zi s-au dus la
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]