28,568 matches
-
puterii de concentrare a urinii printr-o redistribuire a fluxului sanguin spre corticală și o dispariție a gradientului de concentrație medulară; în plus, se pot produce leziuni de necroză tubulară acută. 8.4.4. CONSECINTE HEPATICE Reducerea fluxului în artera hepatică, leziunile produse sistemului reticuloendotelial și eliberarea locală de radicali liberi, conduc la alterări interesând toate funcțiile hepatice. 8.4.5. CONSECINTE DIGESTIVE Leziunile hemoragice și necrotice ale mucoaselor digestive și intensificarea translocației bacteriene conduc la agravarea hipovolemiei și la pătrunderea
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
gradientului de concentrație medulară; în plus, se pot produce leziuni de necroză tubulară acută. 8.4.4. CONSECINTE HEPATICE Reducerea fluxului în artera hepatică, leziunile produse sistemului reticuloendotelial și eliberarea locală de radicali liberi, conduc la alterări interesând toate funcțiile hepatice. 8.4.5. CONSECINTE DIGESTIVE Leziunile hemoragice și necrotice ale mucoaselor digestive și intensificarea translocației bacteriene conduc la agravarea hipovolemiei și la pătrunderea în circulație a unor noi „agresori” microbieni, care pot continua amorsarea procesului chiar în cazul unei eliminări
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
indemni de orice patologie bronhopulmonară acută sau cronică. Am arătat mai sus că se produce o reducere a fluxului sangvin în mușchii respiratori, simultan cu un efort respirator crescut, ceea ce duce la o insuficiență funcțională a acestor mușchi. d. Afectarea hepatică este indicată de creșterea transaminazelor și/sau a fosfatazelor alcaline, creșterea bilirubinei, apariția icterului etc. Clasica hepatomegalie, adesea asociată splenomegaliei, necesită timp de evoluție și nu apare de la început. e. Afectarea hematologică, mai ales trombopenia periferică, se poate integra în cadrul
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
hemoragie digestivă joasă), melena (emisia de fecale colorate în negru lucios, cu aspect de „păcură”) indică de regulă o hemoragie digestivă superioară și o pierdere de sânge de cel puțin 500 ml/24 ore, hemobilia (sângerare cu punct de plecare hepatic prin căile biliare), hematuria (hemoragie de la nivelul rinichiului sau al tractului urinar exteriorizată prin urină), metroragia (hemoragia genitală cu origine uterină), menoragia menarha (sângerarea menstruală); hemoragia interstițială (intratisulară): echimoze, sufuziuni și chiar hematoame în organe și țesuturi. 11.2. FIZIOPATOLOGIE
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
circulante sanguine cu tulburări de hemodinamică, manifestate prin: hipovolemie, hipoproteinemie, creșterea vâscozității sanguine, modificări de per-meabilitate a membranei celulare. tulburări de coagulare, care favorizează hemoragia. Hemoragiile sunt influențate de talie, vârstă, stare de sănătate, discrazii sanguine, sindroame purpurice, avitaminoze, insuficiență hepatică, infecții, stări de șoc. Organismul reacționează la stress-ul determinat de pierderea de sânge printr-o serie de reacții imediate: modificări cardio-vasculare (vasoconstricție periferică arteriolo-capilară, tahicardie compensatorie), cu scopul de a menține tensiunea arterială la valori normale și un flux sanguin
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
și printr-un mecanism umoral reprezentat de aldosteron și ADH (hormonul antidiuretic). Aldosteronul este un hormon mineralocorticoid secretat de zona corticală a suprarenalei. În condiții de hipoperfuzie renală se induce secreția de renină de la nivelul aparatului juxtaglomerular; renina stimulează eliberarea hepatică de angiotensinogen și, prin cuplarea lor, rezultă angiotensina I; aceasta, sub acțiunea unor enzime sanguine se transformă în angiotensina II, care acționează asupra corticosuprarenalei, cu eliberarea de aldosteron (feedback pozitiv). Secreția de aldosteron este stimulată și de ACTH, care crește
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
ale organismului cresc; în plus apar perturbări în utilizarea nutrientelor la nivel celular: sepsis, arsuri, traumatisme, neoplazii avansate etc. Principala sursă pentru satisfacerea nevoilor energetice ale organismului o reprezintă carbohidrații. Rezervele organismului de carbohidrați sunt reprezentate de : glucoza circulantă, glicogenul hepatic (circa 75 de grame) și glicogenul din mușchii scheletici (circa 600 de grame, dar mușchiul scheletic nu conține glucozo 56 6-fosfatază deci nu poate elibera glucoză în circulație). Rezervele de carbohidrați sunt epuizate după aproximativ 8 ore de inaniție. După
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
Rezervele de carbohidrați sunt epuizate după aproximativ 8 ore de inaniție. După 15 ore apare o hipoglicemie suficient de importantă pentru a determina scăderea secreției de insulină și creșterea secreției de hormoni hiperglicemianți (glucagon, cortizol, STH, catecholamine) care stimulează neoglucogeneza hepatică și glicogenoliza. Răspunsul primar la hipoglicemie este reprezentat de modificarea raportului insulină / glucagon care asigură precursori ai neoglucogenezei (lactat, aminoacizi, glicerol) care vor fi utilizați în ficat și, în mai mică măsură, în rinichi. Lactatul provine din metabolizarea glucozei în
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
capacitatea de a excreta aciditatea titrabilă cu acidoză metabolică). La nivelul aparatului digestiv scade secreția acidă a stomacului ceea ce favorizează supradezvoltarea florei microbiene intestinale și apariția diareei, scade funcția pancreasului exocrin și a intestinului (maldigestie și malabsorbție) iar la nivel hepatic se menține activitatea enzimatică pentru neoglucogeneză și lipoliză dar scade sinteza proteică și ureogeneza. Organismul conține circa 6.000 de grame de proteine dar proteoliza rapidă duce la pierderea funcției organelor și exitus înainte ca acestea să fie consumate în
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
circumferința brațului, la nivelul treimii medii (index al masei musculare scheletice se compară cu nomograme); indexul creatinină-înălțime (index al turn-over ului proteic la nivelul musculaturii scheletice). Parametri biochimici cei mai importanți se referă la metabolismul proteic. Se vor evalua : sinteza hepatică de proteine, catabolismul proteic, balanța de azot. Sinteza proteică hepatică se poate evalua prin dozarea unor proteine serice: albumina, normal 3,5-5,5 g/L; concentrația serică depinde nu numai de sinteză dar și de pierderi (renale, digestive, arsuri) și
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
scheletice se compară cu nomograme); indexul creatinină-înălțime (index al turn-over ului proteic la nivelul musculaturii scheletice). Parametri biochimici cei mai importanți se referă la metabolismul proteic. Se vor evalua : sinteza hepatică de proteine, catabolismul proteic, balanța de azot. Sinteza proteică hepatică se poate evalua prin dozarea unor proteine serice: albumina, normal 3,5-5,5 g/L; concentrația serică depinde nu numai de sinteză dar și de pierderi (renale, digestive, arsuri) și de volumul de distribuție (expandare sau contracție de spațiu extracelular
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
cantitate de 0,5 -3 g aminoacizi/kg corp/zi sub formă de soluții cristaloide de aminoacizi care pot fi soluții standard(conțin 45% aminoacizi esențiali, dintre care 15% cu catenă laterală ramificată) sau soluții cu formule speciale(pentru insuficiența hepatică, renală, etc.). Monitorizarea toleranței: ureea și creatinina serică trebuie să se mențină la valori normale. arginina este esențială pentru ciclul ureogenezei; în absența ei crește riscul acumulării de amoniac și al encefalopatiei portale; este indicată în caz de insuficiență hepatică
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
hepatică, renală, etc.). Monitorizarea toleranței: ureea și creatinina serică trebuie să se mențină la valori normale. arginina este esențială pentru ciclul ureogenezei; în absența ei crește riscul acumulării de amoniac și al encefalopatiei portale; este indicată în caz de insuficiență hepatică. glutamina este utilizată ca sursă majoră de energie de celulele mucoasei intestinale și de alte celule care se divid rapid (sistem imun, plaga); administrarea ei, pe cale enterală sau parenterală, previne atrofia mucoasei digestive, favorizează sinteza proteică și amelioreză balanța de
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
astfel încât să asigure 25-70% din aportul de calorii neproteice. Se va evita excesul de glucide care duce la creșterea cheltuielilor energetice(cu până la 50%) și a producției de bioxid de carbon(poate precipita insuficiența respiratorie), precum și a lipogenezei, cu steatoză hepatică și alterarea funcției hepatice. Monitorizarea toleranței: glicemia nu trebuie să depășească 200 mg%; în caz contrar se va reduce rata administrării sau se va adăuga insulină. 3.5. COMPLICAȚII ALE TERAPIEI NUTRIȚIONALE Complicațiile metabolice mai frecvente în cursul nutriției parenterale
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
din aportul de calorii neproteice. Se va evita excesul de glucide care duce la creșterea cheltuielilor energetice(cu până la 50%) și a producției de bioxid de carbon(poate precipita insuficiența respiratorie), precum și a lipogenezei, cu steatoză hepatică și alterarea funcției hepatice. Monitorizarea toleranței: glicemia nu trebuie să depășească 200 mg%; în caz contrar se va reduce rata administrării sau se va adăuga insulină. 3.5. COMPLICAȚII ALE TERAPIEI NUTRIȚIONALE Complicațiile metabolice mai frecvente în cursul nutriției parenterale sunt: insuficiența aportului de
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
TERAPIEI NUTRIȚIONALE Complicațiile metabolice mai frecvente în cursul nutriției parenterale sunt: insuficiența aportului de calorii sau principii nutritive (inaniție, malnutriție proteocalorică), hiposau hiperglicemia, hiperlipidemie sau deficit de acizi grași esențiali, dezechilibre ale profilurilor unor aminoacizi, comă hiperosmolară noncetozică, precipitarea insuficienței hepatice, renale, respiratorii. Dezechilibre ale echilibrului hidro-electrolitic sau acido-bazic: exces sau deficit de volum sau ioni, acidoză sau alcaloză metabolică. Complicații ale nutriției enterale: mecanice (reflux esofagian, aspirația conținutului gastric), complicații legate de menținerea îndelungată a sondelor digestive eroziuni nazale, esofagiene
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
respecta dozele indicate pentru fiecare tehnică în parte. Deși există doze maxime admise pentru fiecare anestezic loco-regional , acestea nu au o valoare absolută deoarece absorbția sistemică este foarte variabilă în funcție de tehnica folosită și de terenul pacientului. La pacienții cu insuficiență hepatică sau cardiacă marcată se va ține cont de faptul că timpul de înjumătățire al anestezicului loco-regional este prelungit. Pentru a evita injectarea accidentală intra-vasculară, se vor lua următoarele precauții: Se va aspira întotdeauna înaintea injectării anestezicului loco-regional Dacă sunt
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
dezvoltării și intrării organismului în contact cu mediul extern, în diferite organe și țesuturi se constată insule pluricelulare de moarte patologica. Dimensiunile lor pot varia de la un bob de mei - necroze miliare - la zone întinse de mai mulți centimetri, necrozele hepatice din clostridioze, boala mușchilor albi, tuberculoză, aspergiloza, etc. Particularitățile structurale ale țesuturilor afectate vor imprimă aspecte variate ale zonelor necrozate, ceea ce permite deosebirea a trei mari categorii de necroza: necroza uscată, necroza umedă și gangrena. NECROZA USCATĂ Procesul se caracterizează
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ligandului Fâs. Literatura de specialitate mai recentă (Emoto M., 2003Ă, adaugă acestor celule ucigașe celulele NKT, clasice și nonclasice, mai abundente în ficat, puține în timus și în epiteliul mucoasei intestinale (IELĂ, limfocite intraepiteliale. Inițial li s-a atribuit origine hepatică, pereții capilarelor sinusoide, iar mai recent, timică sau chiar măduva osoasă pentru NKT clasice. Contribuie la supravegherea imuna a ficatului. Alte celule participante la procesul inflamator Încheiem coloana celulelor participante la procesul inflamator cu unele celule multiplicate central sau local
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mai ales la păsări. Pot fi observate de asemenea în splina, limfonoduri, miocard etc. (Fig. 2.20, Fig. 2.21, Fig. 2.22Ă Fig. 2.20. Inflamație necrotica în hepatită anaeroba a puilor de găină Fig.2.21. Necroza miliara hepatică în avortul cu virus al iepelor (După Smith și Jones, 1958Ă Fig. 2.22. Incluzii intranucleare în hepatită contagioasă canina (După Smith și Jones, 1958Ă MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 119 Inflamațiile apoptotice Inflamațiile apoptotice sunt efectul noilor achiziții referitoare la mecanismele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de activare a macrofagelor (MAFĂ de către limfocitele Ț sensibilizate, în zona periferica se observă atracția din sânge a noi și noi monocite cât și multiplicarea și activarea macrofagelor locale (Fig. 2.35Ă. Fig. 2.35. Granulom giganto-epitelioid în traveele traumatice hepatice din cisticercoza mieilor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 143 Macrofagele activate eliberează factorul de activare a fibroblastelor (M-FAFĂ, care va induce sporirea secreției de colageni de către fibroblastele locale și instalarea unui proces de fibroplazie, cu încapsularea în unele cazuri a granulomului
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
necesități. Fiecare tip celular posedă un numar de celule stem, care prin multiplicare va genera o celulă stem și o celulă de tranzit sau chiar stabilă, cap de clonă a unei noi linii celulare. Exemplu tipic ni-l oferă lobulul hepatic ale cărui hepatocite ovale de la periferia lobulului din canalele lui Hering se pot multiplică fie în hepatocite, fie în epitelii ale canaliculelor biliare, în raport de necesitățile organismului. Pluripotența lor este net vizibilă în eimerioza hepatică a iepurilor. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ni-l oferă lobulul hepatic ale cărui hepatocite ovale de la periferia lobulului din canalele lui Hering se pot multiplică fie în hepatocite, fie în epitelii ale canaliculelor biliare, în raport de necesitățile organismului. Pluripotența lor este net vizibilă în eimerioza hepatică a iepurilor. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 151 Fig. 2.39. Distribuția schematica a diferitelor tipuri de celule ale lobulului hepatic (prelucrare după Sell S., 2003Ă. Celulele stem Primele demonstrații ale prezenței celulelor stem hepatice aparțin lui Farber E. (1956Ă care le-
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fie în hepatocite, fie în epitelii ale canaliculelor biliare, în raport de necesitățile organismului. Pluripotența lor este net vizibilă în eimerioza hepatică a iepurilor. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 151 Fig. 2.39. Distribuția schematica a diferitelor tipuri de celule ale lobulului hepatic (prelucrare după Sell S., 2003Ă. Celulele stem Primele demonstrații ale prezenței celulelor stem hepatice aparțin lui Farber E. (1956Ă care le-a constatat la șobolanii tratați cu diferite substanțe carcinogene în jurul spațiilor porte sub forma unor celule epiteliale ovale cu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Pluripotența lor este net vizibilă în eimerioza hepatică a iepurilor. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 151 Fig. 2.39. Distribuția schematica a diferitelor tipuri de celule ale lobulului hepatic (prelucrare după Sell S., 2003Ă. Celulele stem Primele demonstrații ale prezenței celulelor stem hepatice aparțin lui Farber E. (1956Ă care le-a constatat la șobolanii tratați cu diferite substanțe carcinogene în jurul spațiilor porte sub forma unor celule epiteliale ovale cu citoplasma bazofila, pe care le-a denumit „celule ovale”, denumire care mai persistă și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]