4,532 matches
-
de energie acoperă 85% din cererea națională de gaze naturale și 19% din cea de petrol. În 2008, 47,6% din structurile primare de producție a energiei din țară foloseau gaze naturale (47,7%), țiței (18%), lemne (8,4%), energie hidroelectrică (25,4%) și alte surse regenerabile de energie (0,5%). În 2009, producția netă totală de electricitate în Croația a ajuns la 12.725 GWh și Croația a importat 28,5% din necesarul de energie electrică. Grosul importurilor Croației sunt
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
și Carmen. Urmează gimnaziul și liceul „dr. Petru Groza”, actualmente liceul de Informatică din București. Este admis în 1963 la Facultatea de Energetică a Politehnicii din București, pe care o absolvă în 1968 ca șef de promoție la secția Centrale Hidroelectrice. Are ca profesori și mentori științifici pe academicianul Dumitru Dumitrescu, profesorul Dorin Pavel și profesorul Alexandru Diacon. Efectuează un stagiu de practică de inginerie la șantierul hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier”. În 1970 reușește la concursul pentru obținerea
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
(în rusă "Дубоссары") este un oraș în Republica Moldova, situat pe malul stâng al râului Nistru (în Transnistria). Este centrul administrativ al raionului cu același nume. Așezarea geografică a orașului este: . La funcționează cea mai mare centrală hidroelectrică din Republica Moldova. Numele orașului se trage de la dubăsari, constructorii și mânuitorii dubaselor, ambarcații din Evul Mediu, rotunde, din nuiele tari și din piei. Denumirea lor provine de la cuvântul mongol "tumbaz" care a ajuns aici odată cu Hoarda de Aur; mai sunt
Dubăsari () [Corola-website/Science/297404_a_298733]
-
Dubăsari a fost sediul efemerului județ denumit Dubăsari. Numai după 1956, odată cu destalinizarea, pacea și liniștea au revenit în oraș, a cărui populație descrescuse în deceniile precedente, dar care a crescut din nou în mod important în anii construirii centralei hidroelectrice. În timpul conflictului din Transnistria, sovietul orășenesc al Dubăsarilor s-a declarat de partea separatiștilor din Tiraspol (cu 49 voturi din 86), în timp ce sovietul raional s-a declarat de partea autorităților Republicii Moldova. De atunci, raionul Dubăsari este împărțit între aceste două
Dubăsari () [Corola-website/Science/297404_a_298733]
-
taiga, fauna polară sau de pădure temperată. Suedia este bogată în păduri de conifere, în minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu și alte minereuri, dar nu are zăcăminte de petrol și cărbune, dispune însă de energie hidroelectrică. Cele mai importante rezerve de fier se află în nordul îndepărtat și sunt îndeosebi exportate. Întinsele păduri de conifere ale Suediei, într-o bună combinație cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloză, hârtie și produse finite
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
extrem de dezvoltate: gatere, celuloză, hârtie și produse finite pe bază de lemn. Suedia este un important furnizor de hârtie și produse lemnoase pe piețele internaționale. În 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze. Energia hidroelectrică ieftină a constituit un factor esential în dezvoltarea industrială a țării. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizată de centralele hidroelectrice, așezate pe râurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consumă, iar
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
internaționale. În 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze. Energia hidroelectrică ieftină a constituit un factor esential în dezvoltarea industrială a țării. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizată de centralele hidroelectrice, așezate pe râurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consumă, iar cocsul si cărbunele importate asigură 7%. Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigură peste 15% din energia totală a țării sau 50% din energia
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
importată în 2002. În același an, Germania a fost cel mai mare consumator de electricitate din Europa, în valoare totală de 512.9 terawatt-ore. Politica guvernului promovează conservarea energiei și dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, precum energia solară, eoliană, biomasă, hidroelectrică, precum și geotermică. Ca urmare a măsurilor de economisire a energiei, eficiența energetică a fost îmbunătățită de la începutul anilor 1970. Guvernul a stabilit obiectivul de a obține din surse regenerabile, până în 2050, jumătate din cererile de energie ale țării. În anul
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
nucleare. Energia regenerabilă încă joacă un rol tot mai modest în consumul de energie. În 2006, consumul de energie a fost îndeplinit de către următoarele surse: petrol (35,7%); cărbune, inclusiv lignit (23,9%); gaze naturale (22,8%); nucleare (12,6%); hidroelectrică și eoliană (1,3%); și altele (3,7%). Cu toate acestea, ponderea energiei regenerabile în furnizarea de energie electrică a crescut rapid, atingând 14% în 2007. Guvernul german a stabilit un nou obiectiv de a crește, până în 2020, acest procent
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
(, supranumit și „orașul lui Bacovia”) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Este situat pe râul Bistrița, pe care în oraș există o centrală hidroelectrică ce acoperă o parte a consumului local de energie electrică. Suprafața municipiului este de 43 km², iar populația este de de locuitori (2011). Orașul este traversat de drumurile europene E85 și E574 ce fac legătura cu Bucureștiul, cu nordul țării
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
văile râurilor, în câmpiile inundabile și pe colinele din Câmpiile Kolkhida. Altitudini extreme: <br>"punctul cel mai de jos:" Marea Neagră 0 m <br>"punctul cel mai înalt:" Mt'a Mq'invartsveri (Gora Kazbeg) 5.048 m Resurse naturale: păduri, energie hidroelectrica, zăcăminte de mangan, fier, cupru, zăcăminte mici de cărbune și petrol; climă și solul de pe șarmul Mării Negre permit cultivarea ceaiului și citricelor. Folosirea suprafeței: <br>"teren arabil:" 9% <br>"culturi permanente:" 4% <br>"pășuni permanente:" 25% <br>"păduri:" 34% <br
Geografia Georgiei () [Corola-website/Science/298066_a_299395]
-
din suprafața țării este teren arabil—și mare parte din alimente sunt importate. Local, se crește puțin tutun. Principala activitate agricolă este creșterea oilor. Industria producătoare se ocupă cu producția de țigări și mobilă. Resursele naturale ale Andorrei sunt energia hidroelectrică, apa minerală, lemnul, minereul de fier și de plumb. Andorra nu este membră a UE, dar se bucură de o relație specială cu aceasta, fiind tratată ca membru al Uniunii în ce privește comerțul cu bunuri (scutit de taxe vamale) și ca
Andorra () [Corola-website/Science/298069_a_299398]
-
minerale se numără zăcăminte de cărbune, aur, uraniu, antimoniu și alte metale. Metalurgia este o componentă industrială importantă. Guvernul a încurajat investițiile străine în extragerea și prelucrarea aurului. Resursele hidrografice semnificative și relieful muntos permit producția și exportul de energie hidroelectrică. Principalele produse de export sunt mineralele neferoase, produse agricole și tricotaje, energie electrică. Țara importă petrol, gaze naturale, aliaje feroase, substanțe chimice, mașini, produse din lemn și hârtie, unele alimente și materiale de construcții. Printre principalii parteneri comerciali se numără
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
cel mai mare emițător de dioxid de carbon și de alte gaze cu efect de seră. Pentru a remedia aceste probleme, guvernul a început să investească în noi proiecte de utilizare a surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, biomasă și biocombustibili. Totuși, în 2012, premierul Wen Jiabao a anunțat că va opri expansiunea necontrolată a câmpurilor de energia solară și eoliană. Fluviul Yangtze, concentrându-se pe construirea de centrale hidroelectrice și centrale nucleare. Există douăzeci
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
energie, cum ar fi energia hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, biomasă și biocombustibili. Totuși, în 2012, premierul Wen Jiabao a anunțat că va opri expansiunea necontrolată a câmpurilor de energia solară și eoliană. Fluviul Yangtze, concentrându-se pe construirea de centrale hidroelectrice și centrale nucleare. Există douăzeci de reactoare nucleare, în funcțiune, în întreaga Chină, în timp ce altele douăzeci sunt în construcție; în 2012, energia nucleară a produs peste 98.200 GWh de electricitate. În mod similar, în 2012, producția de petrol s-
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
de 3 m și lungime de 150 m). Debitul normal de transport al derivației la nivelul normal de retenție al lacului este de 15 m/sec. Apa acumulată la Tașca este folosită atât pentru producerea de energie electrică în centrala hidroelectrică „Bicaz-Stejaru” cât și pentru alimentarea fabricii de ciment din localitate sau pentru alte cerințe din aval. Concepția acumulării permite - la nevoie, mărirea volumului acesteia la circa 31 milioane m prin înlocuirea digului longitudinal de la malul drept cu un dig transversal
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
Parlamentul cantonal este "Marele Consiliu" (it. "Gran Consiglio"). Înnoirea puterilor cantonale se produce la fiecare patru ani prin vot popular. Alegerile reprezentanților din guvern și a celor din parlament se desfășoară simultan. Versanții cantonului sunt utilizați intensiv pentru producerea energiei hidroelectrice. Electricitatea produsă este folosită în canton și exportată. În zonele nordice se cresc vite. Producția de vin este importantă pentru canton, și este exportată în special în restul Elveției. Viile sunt concentrate în special în jumătatea meridională a cantonului, unde
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
din energia electrică a țării, dar al cărui impact asupra mediului este subiect de controverse. În ce privește sursele de energie regenerabilă, rolul lor în producția franceză de electricitate este în creștere și, în 2008, depășise 13%, datorită, în mare parte. energiei hidroelectrice. Începând cu anii 1970, sectorul comerțului a fost bulversat de explozia , care atrăgeau două treimi din cheltuielile alimentare în Franța, în 2008. Ca urmare, numeroase magazine mici au dispărut, deși în 2009 se constata o mică revenire a lor în
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
angajați, români și germani. Din punct de vedere administrativ, comuna era reședința plaiului Peleșul din județul Prahova. În 1925, Anuarul Socec consemnează că Sinaia avea sistem de canalizare și apă curentă, alimentată din izvoarele Peleșului și Vânturișului, precum și o uzină hidroelectrica de 1500 de cai-putere care alimenta sistemul de iluminat public electric. Spre sfârșitul perioadei interbelice, Sinaia avea 3906 locuitori și era reședința plășii Sinaia din județul Prahova. În 1950, Sinaia a trecut în administrația raionului Câmpina din regiunea Prahova și
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
puține și depărtate unul fată de celălalt (Ourense, Lugo, Verín, Monforte de Lemos, A Rúa), dar există multe sate. Terenul este format dintr-un lanț de munți joși, traversate de râuri mici care nu sunt navigabile, dar care produc putere hidroelectrică. De fapt, Galicia are atât de multe râuri mici de a fost numită "țara celor 1000 de râuri." Cele mai importante râuri sunt Miño și Sil, care are un canion spectacular. Munții din Galicia nu sunt înalți dar servesc la
Galicia () [Corola-website/Science/296746_a_298075]
-
trecutului bogăția industrială și tehnicile noi de producție. În anii 1800, clasa înfloritoare a industriașilor dorea să reproducă stilul arhitectural feudal. Producția industrială permitea producerea simplă și ieftină a materialelor, nemaifiind necesară forța de muncă scumpă a meșteșugarilor. Fabricile, centralele hidroelectrice și termice au adus prosperitate, oferind multiple posibilități de dezvoltare. Francezii preferau stilul neobaroc, englezii se orientau spre neogotic, iar germanii valorificau stilurile neo-bizantin și neo-romanic. Istoricismul era o altă metodă de abordare a arhitecturii, pentru care trecutul constituia o
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
controlată de oamenii de afaceri Mihai Tufan și Stelian Anastasescu. Este și cel mai mare producător de energie hidro în capacități mici din România. Elsid Titu are microhidrocentrale cu o putere instalată de 29,6 MW, în timp ce compania de stat Hidroelectrica are capacități similare, dar cu o putere mai mică, de 28,1 MW. Cifra de afaceri: Venit net:
Elsid () [Corola-website/Science/318090_a_319419]
-
de case musulmane și 50 de case creștine. Conform recensământului din 2002, toate localitățile din municipiul Cladova au majoritate etnică formată din sârbi. Conform recensământului din 2002 populația orașului Cladova este compusă din: Cel mai mare obiectiv economic este centrală hidroelectrica "Đerdap" (partea sârbească de la Porțile de Fier) de pe Dunăre. Alte afaceri din zonă au legătură tot cu centrală hidroelectrica. Populația din satele din jurul Cladovei este în cea mai mare parte susținută de către membrii familiei care lucrează în țările din vestul
Cladova, Bor () [Corola-website/Science/318243_a_319572]
-
etnică formată din sârbi. Conform recensământului din 2002 populația orașului Cladova este compusă din: Cel mai mare obiectiv economic este centrală hidroelectrica "Đerdap" (partea sârbească de la Porțile de Fier) de pe Dunăre. Alte afaceri din zonă au legătură tot cu centrală hidroelectrica. Populația din satele din jurul Cladovei este în cea mai mare parte susținută de către membrii familiei care lucrează în țările din vestul Europei, o altă activitate generatoare de venit este agricultură.
Cladova, Bor () [Corola-website/Science/318243_a_319572]
-
de la nord la sud: Dunărea nu poate fi traversata decât la Porțile de Fier I și ÎI, unde leagă orașele Drobeta-Turnu Severin (România) și Kladovo (Șerbia), respectiv satele Ostrovu Mare și Dušanovac. Este vorba de un complex de două baraje hidroelectrice care deservesc ambele țări, furnizându-le energie electrică. Frontieră româno-sârbă este cuprinsă între localitățile Pristol (județul Mehedinți) și Beba Veche (județul Timiș). Pe acest sector se află 11 puncte pentru controlul trecerii frontierei, toate în regim de trafic internațional (8
Frontiera între România și Serbia () [Corola-website/Science/319137_a_320466]