4,292 matches
-
anul 2013 au fost montate pe iconostas icoanele împărătești, s-a finalizat pictarea frescei interioare și biserica a fost dotată cu instalație de sonorizare, prin contribuția familiei Nechita. În anul 2014 prin contribuția familiei Miron s-a realizat icoana de hram bisericii, „Sfântul Ierarh Nicolae” pe fațada de deasupra ușilor principale de intrare în biserică, iar prin contribuția enoriașilor s-a construit clopotnița nouă. La edificarea bisericii în stadiul final, dinainte de sfințire, au contribuit în principal credincioșii parohiei, fiii satului și
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
(Buciulești) a fost o mănăstire ortodoxă (acum ruinată) cu hramul Cuvioasa Parascheva, ridicată în 1629 de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia Edificiul este situat pe teritoriul actualului județ Neamț în arealul administrativ al comunei Podoleni, pe partea stângă a Bistriței între vechea albie a râului și actualul canal
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
hidroenergetică al acestuia, care le separă de zona locuită. Accesul se poate face pe un drum sătesc, ce se desprinde din DN15 din apropierea podului ce desparte comunele Zănești și Podoleni și merge limitrof canalului în paralel cu acesta. Edificiul, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicat în 1629 (1630 după alte surse) de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia și, ruinat de o viitură care a surpat terasa Bistriței în 1832. Originea hramului Sfânta Paraschiva, se justifică - astfel cum scrie
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
canalului în paralel cu acesta. Edificiul, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicat în 1629 (1630 după alte surse) de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia și, ruinat de o viitură care a surpat terasa Bistriței în 1832. Originea hramului Sfânta Paraschiva, se justifică - astfel cum scrie Melchisedec Episcopul în a sa "Cronică a Romanului și a Episcopiei de Roman"-, prin faptul că aici s-ar fi păstrat un deget din moaștele acesteia, adus din Țarigrad de către însuși logofătul Dumitrașcu
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
amenință chiar și ruinele rămase, cu distrugerea. Dintre elementele care au supraviețuit, două lespezi funerare (din care una se presupune a fi a ctitorului) expuse la intrarea în biserică și piatra cu pisania, sunt păstrate la biserica din Podoleni (cu hramul Înălțarea Domnului - din centru, în pridvorul acesteia), catapeteasma se găsește din 1876 la biserica veche din Frunzeni (Costișa), iar cinci icoane la Mănăstirea Agapia. În primul deceniu al secolului XXI sub patronajul Mănăstirii Bistrița din județul Neamț, a început o
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
București. Identificarea Mănăstirii Sf. Dumitru cu biserica Sf. Dumitru - de pe locul actualei biserici de pe Str. Franceză colț cu Str. Sf. Dumitru - este doar o ipoteză, deoarece, concomitent, la sfârșitul veacului al XVI-lea, hrisoavele consemnează existența unui așezământ având același hram, amplasat în Ostrovul Dâmboviței. Ori, poziția actuală, dar și cea din trecut, a bisericii Sf. Dumitru „De Jurământ”, nu corespunde cu a unui lăcaș situat într-un ostrov, adică înconjurat de apă. Cea mai probabilă identificare a M-rii Sf. Dumitru
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
se arată de când ori cine a ctitorit biserica, dar este clar că fusese ridicată anterior acestei date, poate chiar ante 1652. 1692 Februarie 13 - biserica e pomenită într-un act de vânzare-cumpărare. Locul tranzacționat era situat "„lăngă biserica unde iaste hramul lui sfeti Dimitrie"” C "Reconstituirea ipotetică a succesiunii proprietarilor de imobile (terenuri și construcții) din jurul bisericii Sf. Dumitru" 1699 Iunie 20 și 1700 Martie 3 - este amintită „"Mahalaoa lui Sfeti Dimitrie” "C "Reconstituirea ipotetică..., "p.1. Mahalaua este pomenită sub
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
între "Bürgergasse" și "Burggasse". Catedrala formează, împreună cu mausoleul imperial vecin, castelul și teatrul, ansamblul orașului imperial Graz. Domul din Graz este dedicat Sfântului Egidiu și, prin urmare, este cunoscut, de asemenea, sub numele Catedrala Sf. Egidiu. O primă biserică cu hramul Sf. Egidiu s-a aflat încă din secolul al XII-lea pe locul catedralei de astăzi. Prima atestare documentară datează din 1174, iar primul paroh din Graz a fost numit în 1181. Cu toate acestea, din această primă biserică nu
Catedrala Sfântul Egidiu din Graz () [Corola-website/Science/333668_a_334997]
-
majoritar moldovenesc (românesc), fiind asimilat în prezent. Satul a fost fondat de țăranii moldoveni prin secolul al XVIII-lea, de atunci venind și prima mențiune istorică a așezării. În 1705, în localitate a fost construită o biserica de lemn cu hramul Înălțării Sfintei Cruci. O nouă biserică din piatră cu cinci cupole a fost construită în detrimentul trezoreriei țariste, în anii 1853-1868, fiind însă distrusă de autoritățile comuniste în anii '30 ai secolului trecut. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației satului Chetrosu
Chetrosu, Iampil () [Corola-website/Science/333823_a_335152]
-
piatră, cârmuit de un pârcălab. Localitatea era plasată la punctul de întâlnire a cinci ținuturi, în drumul poștelor domnești și pe traseul mai multor drumuri comerciale. Domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a ctitorit aici în jurul anului 1541 o biserică cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, care făcea parte din ansamblul curții domnești. Lăcașul de cult este cunoscut și sub denumirea de „Biserica Domnească”, fiind cea mai veche construcție din localitate. Anul construcției nu este cunoscut, pisania bisericii fiind probabil distrusă sau doar ascunsă
Ținutul Cârligătura () [Corola-website/Science/333871_a_335200]
-
Sân Giacomo construit de regele Ferdinand I de Bourbon vizavi de fortăreața Castel Nuovo pentru a servi că un bloc central de birouri pentru ministerele guvernului său. Palatul Sân Giacomo este acum clădirea primăriei orașului Napoli. O altă biserică cu hramul Sân Giacomo degli Spagnoli se află la Romă. Biserică originală a fost ctitorita în 1540 de către viceregele spaniol Don Pedro Álvarez de Toledo, Marchiz de Villafranca și asociată cu spitalul adiacent pentru cei săraci. Biserică a fost dedicată Sf. Iacob
Bazilica Sfântul Iacob din Napoli () [Corola-website/Science/333331_a_334660]
-
Olimpia Georgeta. Capelă din incinta leagănului a fost ridicată în memoria fiicei sale, pe care după divorț, Radu Creulescu a rapit-o și, pe care mama să nu a mai revăzut-o niciodată. Pe fațada de vest, deasupra icoanei cu hramul Sf.Ecaterina, stă scris: "Pentru copii fără mama, de la o mamă fără copil". Capelă Sfântă Ecaterina are două hramuri. Hramul principal al lăcașului de cult este Sfântă Ecaterina (25 noiembrie), iar cel de-al doilea hram, mai puțin cunoscut, este
Capela Sfânta Ecaterina, București () [Corola-website/Science/334558_a_335887]
-
a rapit-o și, pe care mama să nu a mai revăzut-o niciodată. Pe fațada de vest, deasupra icoanei cu hramul Sf.Ecaterina, stă scris: "Pentru copii fără mama, de la o mamă fără copil". Capelă Sfântă Ecaterina are două hramuri. Hramul principal al lăcașului de cult este Sfântă Ecaterina (25 noiembrie), iar cel de-al doilea hram, mai puțin cunoscut, este Sfanțul Nectarie din Eghina (9 noiembrie). De asemenea, capelă adăpostește o icoană relicvar a Sfintei Ecaterina.
Capela Sfânta Ecaterina, București () [Corola-website/Science/334558_a_335887]
-
rapit-o și, pe care mama să nu a mai revăzut-o niciodată. Pe fațada de vest, deasupra icoanei cu hramul Sf.Ecaterina, stă scris: "Pentru copii fără mama, de la o mamă fără copil". Capelă Sfântă Ecaterina are două hramuri. Hramul principal al lăcașului de cult este Sfântă Ecaterina (25 noiembrie), iar cel de-al doilea hram, mai puțin cunoscut, este Sfanțul Nectarie din Eghina (9 noiembrie). De asemenea, capelă adăpostește o icoană relicvar a Sfintei Ecaterina.
Capela Sfânta Ecaterina, București () [Corola-website/Science/334558_a_335887]
-
vest, deasupra icoanei cu hramul Sf.Ecaterina, stă scris: "Pentru copii fără mama, de la o mamă fără copil". Capelă Sfântă Ecaterina are două hramuri. Hramul principal al lăcașului de cult este Sfântă Ecaterina (25 noiembrie), iar cel de-al doilea hram, mai puțin cunoscut, este Sfanțul Nectarie din Eghina (9 noiembrie). De asemenea, capelă adăpostește o icoană relicvar a Sfintei Ecaterina.
Capela Sfânta Ecaterina, București () [Corola-website/Science/334558_a_335887]
-
este un așezământ monahal aflat în localitatea cu același nume din județul Mehedinți, în imediata apropiere a municipiului Drobeta Turnu-Severin, la o distanță de doar trei kilometri. Biserica mănăstirii Cerneți, având hramul „Sfânta Treime”, figurează pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Prima mențiune a acestei localități este din 27 august 1571; pentru o vreme a fost centrul politico-administrativ al județului Mehedinți, devenită târg, apoi oraș, până în jurul anului 1833
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
a fost trecută în patrimoniul muzeului Porțile de Fier, moment în care obiectele de cult au fost duse în depozitul muzeului. Pisania bisericii, aflată în pronaos, are următorul cuprins: „Această sfântă și dumnezeiască biserică unde se cinstește și se prăznuiește hramul nedespărțitei Sfinte Troițe, s-a început din temelie de vejnicul întru pomenire D(o)mnul nostru Io Ghica Voievod și s-au săvârșit de Înălțatul D(o)mnului nostru Io Grigore Ghica Voevod la leatu 7171, iar acum în zilele
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
cu cheltuiala bisericii, episcop fiind iubitorul de H(risto)s părintele nostru Neofitu, iar egumen alu Sfintei Monastiri Tizemni Neofit, în anul mântuirii 1827 august; epitrop și ostenitoriu au fost Ștefan Jian la această impodobire”. Mănăstirea din satul Cerneți, cu hramul „Sfânta Treime" și „Cuvioasa Mare Muceniță Anastasia Romana", a fost reactivată ca mănăstire de maici în urma ședinței de lucru a Consiliului Eparhial al Episcopiei Severinului și Strehaiei, din data 16 decembrie 2004. Stareța mănăstirii este Monahia Murgilă Grigoria . Biserica veche
Mănăstirea Cerneți () [Corola-website/Science/334689_a_336018]
-
Biserica de zid cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Peșteana, comuna Densuș, județul Hunedoara, este un vechi monument românesc zidit în piatră în secolul al XIII-lea. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La mică distanță de Densuș, în mijlocul
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Constanța. Biserica are hramul „Schimbarea la față” si este construită prin contribuția coloniei grecești din oraș, care a primit aprobarea sultanului Abdul-Aziz. Construcția s-a terminat în 1867 (deși pe fațadă este indicat anul 1868), după planul arhitectului grec Teoharidi, adaptat atât normelor dimensionale
Biserica „Schimbarea la față” din Constanța () [Corola-website/Science/334845_a_336174]
-
Biserica de zid cu hramurile „Sfântul Dumitru” și „Sfinții Împărați Constantin și Elena” este un monument de arhitectură ecleziastică situat în partea de vest a satului Hurezani, pe malul stâng al râului Amaradia, în afara vetrei satului. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice
Biserica „Sfântul Dumitru” din Hurezani () [Corola-website/Science/334885_a_336214]
-
până în ultimul moment predării lăcașului de cult. În cel de-al doilea caz, având ca obiect predarea Bisericii Sf. Vasile din București, acțiunea s-a desfășurat în mod pașnic pe 28 decembrie 2006. Pe 1 ianuarie 2007, la slujba de hram oficiată de episcopi greco-catolici, au asistat de asemenea un consilier al Patriarhului Teoctist și preotul ortodox care a slujit în biserică până la restituirea ei. Pe parcursul anului 2007 a continuat procesul de restituire a imobilelor confiscate BRU în anul 1948. Pe
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
de la Söderköping din septembrie 1270, arhiepiscopul Folke Johansson Ängel (1267-1277) a luat hotărârea ca noul sediu al arhidiecezei să devină Östra Aros. La doi ani după acest eveniment, în anul 1272, arhiepiscopul a decis dărâmarea bisericii din centrul orașului, cu hramul Sfintei Treimi, și construirea în locul ei a unei catedrale impunătoare. Au fost chemați meșteri și arhitecți francezi, printre care și maestrul Étienne de Bonneuil. Lucrările au fost lente din cauza climei reci, a ninsorii, a epidemiei de ciumă și a câtorva
Catedrala din Uppsala () [Corola-website/Science/332068_a_333397]
-
Étienne de Bonneuil. Lucrările au fost lente din cauza climei reci, a ninsorii, a epidemiei de ciumă și a câtorva dificultăți financiare. În anul 1435, în vremea arhiepiscopului Olaus Laurentii (1432-1438), cu toate că încă nu era gata, catedrala a fost sfințită primind hramul Sfântului Laurențiu, foarte prețuit în aceea perioadă de către suedezi, Sfântului Eric, patronul spiritual al Suediei, și Sfântului Olaf, patronul spiritual al Norvegiei. Se presupune că edificiul a fost finalizat în anul 1440, rezultând o capodoperă a arhitecturii gotice din Scandinavia
Catedrala din Uppsala () [Corola-website/Science/332068_a_333397]
-
este o clădire istorică din Iași, astăzi dispărută, care a fost sediu mitropolitan până în 1766. Biserica, cu hramul Întâmpinarea Domnului, a fost construită în anul 1682 de către doamna Anastasia a lui Gheorghe Duca și a fost demolată pentru a permite construirea noii Catedrale Mitropolitane din Iași. Prima biserică mitropolitană cunoscută este Biserica Albă care a fost situată aproximativ
Biserica Stratenia () [Corola-website/Science/332473_a_333802]