4,899 matches
-
teatrală de tratare a unei discipline tradițional austere. Personal, ca fost student la istorie - cam mediocru, nimic de zis -, mă interesa Însă altceva. Adam Adam sugerase nu o dată pe parcursul prelegerilor că, dincolo de factologie, de succesiunea evenimentelor și de figurația adesea imprevizibilă și inextricabilă a personalităților de varii calibre pe marea scenă a lumii, ar exista - trebuie să existe! - o legitate ascunsă, un mecanism ordonator ce conferă sens și coerență Întregii babilonii, inclusiv dimensiunii sale metafizice, și că datoria supremă a celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
și care intră În analele sportive În chip de argument imbatabil al truismului, atât de drag chibiților de pe toate meridianele, precum că balonul este rotund. Ceva oarecum asemănător se petrece nu o dată În istorie. Un incident, o Întâmplare, un fapt imprevizibil survine Într-o desfășurare logică de evenimente și o dinamitează, o Întrerupe, ba chiar Îi schimbă integral sensul. Parcă istoria - pornită, cum spuneam, pe calea cea bună - se sperie de propria perspectivă și se oprește timorată din drum. Uneori, face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În care să sar acrobatic și să mă fac nevăzut cât ai clipi, așa ceva dă bine În thriller-uri americănești; În viață, o atare speranță frizează ridicolul. Și atunci? Ce joc făcuse cu mine dându-mi pistolul interpolista alunecoasă și imprevizibilă? La dischetă nu mă gândeam - cel mai probabil era că n-avea nimic Înregistrat pe ea, o adăugase la derută, pentru ca totul să pară mai misterios și mai credibil. Pe măsură ce mă afundam În asemenea considerații dilematice, Elvira mi se Înfățișa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai prezintă și dezavantajul că, la fel de repede, devin a doua natură. Sau, pentru cadrele didactice, la care repetitivitatea cunoaște cel mai ridicat indice de frecvență și se Întinde pe decenii, prima... Eveline se dovedea Încă o dată mai complexă și mai imprevizibilă În reacții decât eram eu dispus să accept că ar putea fi. N-a spus nimic. Și-a așezat doar mâna pe brațul meu drept, strângându-l ușor. În semn de Înțelegere? De solidaritate? De tandrețe? N-am apucat s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
un tramvai sau un autobuz, de a mă sui în el și de a mă lăsa dus. Conți, de parcă nimic altceva nu ar fi avut de făcut decât să aștepte să o sun și să o chem, la cele mai imprevizibile ore, indiferent pe unde hălăduiam, răspundea mai întotdeauna și venea ca și cum numai asta și-ar fi dorit să facă, pentru asta se pregătea întruna. Știam și nu știam câte ceva despre ea. După cum nici pe ea nu o interesau prea multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
într-adevăr, că sunt așa ceva) și mi-era teamă să nu fabulez. Le-aș fi dat cine știe ce scenarii construite de imaginația mea. Și chiar, de-a binelea, îmi era frică. De-asta nici nu-mi place să bârfesc. Mă trezesc imprevizibil și, chiar vorbind despre un altul, adeseori îl înconjur cu fanteziile mele. Mi le păstrez doar pentru pagina albă. În fața ei, am învățat prea bine aceasta, începe viața autentică. 22tc "22" Dimineață de sâmbătă, pierdută oarecum aiurea. Nu primesc, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fel și cu tata - lui îi iau de obicei un cadou prostesc și amuzant, ceva de genul răhățel de câine care cântă sau un pahar de bere care râgâie când îl ridici de jos, dar simțul umorului îi e complet imprevizibil în momentul de față și nimic nu-i mai puțin amuzant decât să deschizi un rahat cântător de câine în dimineața de Crăciun dacă n-ai dispoziția necesară. L-am surprins azi privind-o pe mama într-un fel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
timp, fără loc, fără prieten, doar cu trupul astral al himerei încarnate în ființe care au intrat fără plecăciune în mine, ca să-mi întrețină părăsirea... și astfel viitorul, abținându-se de la perversa lui determinare, așteptând ca o surpriză venirea mea imprevizibilă - sau plecarea mea, după sticla în plus, către descoperiri care pe el nu îl privesc. * Dependența noastră de fericire acuză, până la urmă, fragilitatea ființei. Cu cât suntem mai fericiți, cu atât starea de a fi om se transformă mai mult
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
automobile“ a căror perfecțiune se întrevede în animal, care străbate cu de la sine putere și cu bucuria mirării oarbe anumite distanțe. Devenit om, animalul vieții își pierde certitudinea de sine a faptului de a trăi pur și simplu. Strivit de imprevizibilul unui spirit care disimulează totul, nedezvăluindu-și întreaga bogăție, omul nu are altă ieșire decât să resuscite în el animalul, numai că de data asta instruit, pe jumătate spiritualizat, spre a regăsi certitudinea vieții. Viața nu este proprietatea lumii de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
a instituțiilor democratice în vigoare și al respectului care li se cuvine, se comportă ca niște dușmani de moarte ai acestei coeziuni, de aceea, asupra societății pașnice care am fost planează astăzi amenințarea teribilă a unei înfruntări civile cu consecințe imprevizibile pentru viitorul patriei, guvernul a fost primul care a înțeles setea de libertate exprimată prin tentativa de ieșire din capitală adusă la îndeplinire de aceia pe care întotdeauna i-a recunoscut ca patrioți de cea mai pură esență, aceia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cu litere de aur în analele capitalei, oamenii și-au început întoarcerea acasă, încheind, prin urmare, în modul cel mai fericit ceea ce se putea transforma într-o convulsie, așa a spus, ca un avertisment, domnul ministru de interne, cu consecințe imprevizibile pentru viitorul patriei noastre. Din acel moment, timp de încă alte câteva minute, reportajul adoptă o tonalitate hotărât epică, transformând retragerea acestor zece mii de învinși într-o victorioasă cavalcadă a valkiriilor, punându-l pe wagner în locul lui xenofonte, convertind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
douăzeci și trei de ani, nu m-am îndoit niciodată că Tom avea să se descurce bine în viață. Avea prea multe calități pentru a da greș, un caracter prea puternic pentru a fi deturnat de la drumul său de vântul imprevizibil al tristeții și ghinionului. La înmormântarea mamei sale, îl văzusem umblând ca prin ceață, copleșit de durere. Poate ar fi trebuit să stau mai mult de vorbă cu el, dar eram eu însumi prea amețit, prea zguduit pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
acest hop, pensie scria pe fruntea ta și nu prea te mai întîlneai în restul vieții cu nesiguranțe majore ! A, da, mai era loteria repartiției (poate singura mea „frică” de care îmi aduc aminte), care te așeza după niște reguli imprevizibile în trenul cu navetiști sau în tramvaiul cu oameni ai muncii din orașul natal - dar, la vîrsta respectivă, și asta semăna mai mult a aventură decît a angoasă. Și atunci ? — De cînd se pun ștampile pe ouă, m-am învățat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
primele rînduri ale trăsăturilor definitorii. El este alcătuit din următoarele caracteristici ale „românului” cu care mai toți par a fi de acord, fie că e vorba despre ei înșiși, fie că se referă la cei din jur. Românul este astfel imprevizibil, intuitiv și emoțional, critic, cu perspective de viață pe termen scurt și bun improvizator. Toate acestea se află undeva pe la mijlocul listei de trăsături definitorii. Aurea mediocritas... Dacă ar fi să extragem o morală a fabulei din toate acestea, s-ar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Becalizare sau civili zație occidentală ? Ambele... Flori de mucegai... Un rahat imens prin care fojgăie gîndaci de bălegar și din care răsar flori diafane în jurul cărora roiesc albine fără stup. O societate care se scufundă și indivizi care se ridică, imprevizibil, unde te aștepți mai puțin, un spațiu abandonat și oameni care sfințesc locul. Dracu’ să mai înțeleagă această țară ! Cîndva, demult, am hotărît însă că o iubesc, așa că asta e... 4. Scutecele națiunii sau despre „mentalitatea românului” De ce ni se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
diseară, de Ajun, a acceptat invitația familiei Livezeanu, iar mâine, ca să nu-și dezamăgească prietenii, dejunează în strada Fântânei. Curios, și el era distrat, ba poate că din același motiv cu avocatul, une jeune femme, numai că lucrul are urmări imprevizibile, când lucrezi în Poliție. Iar tânăra femeie nu era alegerea potrivită, o știa. 3 Ancheta din Universul, cu De ce postiți?, apăruse de dimineață cu semnătura lui Dan Kretzu și ocupa jumătate din pagina unu. Procopiu îi făcuse această surpriză, voia
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în schimb se înmulțesc bolile. Sfătoșenia e un semn că bătrânețea e pe aproape. Ajungem la bătrânețe cu eul împuținat și hărtănit, ca după un ospăț al rechinilor. Hotărâtor este ce fac astăzi. Mâine intră deja în zona gri a imprevizibilului. Posteritatea strunjește biografiile până la cota zero. În adolescență, crezi că tu ai creat lumea. Iar la bătrânețe te întrebi mirat : care lume? Să nu facem din bătrânețe o jalnică retrospectivă a greșelilor. Timpul meu - această Ană pe care mă tem
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tinde să devină o banală gimnastică de împreunare. Marea junglă e cea a noastră. A bipezilor. Misiunea imposturii e să scoată limba în fața marilor idealuri umane. Hedonismul vitaminizează egoismul. Suntem guvernați de conjuncția și în postură interogativă. Suntem complicați și imprevizibili. Pozăm când pentru Iuda, când pentru Iisus. De multe ori, suntem victimele imaginației celorlalți. Poți să fii rupt în fund. Important e să ai papion. Are și calomnia doctorii ei docenți. Când nu poți învinge pe cineva, coboară - l în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să revele sub o scriitură balzaciano sadoveniană, cunoscuta Idee din Glossa eminesciană: Tot ce-a fost ori o să fie/ În prezent le-avem pe toate. Idee "uitată" de fiecare generație ispitită de cântecul de sirenă al unei Istorii, proteică și imprevizibilă, ce schimbă într-un mod diabolic "actorii-n scenă", explică mincinos, fenomenele de ștrangulare a libertății și, mai ales, geneza alarmantului proces al înrobirii voluntare. Convins că "acelorași mijloace/ se supun câte există", autorul romanului Geanta cu cinci fermoare susține
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și să asculte! Am citit ieri, interveni profesorul Bărbuță dezinvolt, prefăcându-se că nu a observat semnele discrete ale soției, într-un articol bine documentat despre ultima consfătuire de la Academie. Omenirea se confruntă cu probleme nemaiîntâlnite. Au loc unele fenomene imprevizibile ce se amplifică de la o zi la alta și a căror natură necunoscută face imposibilă orice încercare de a le ține sub control. Semnalele vin din adâncul mărilor și a oceanelor. Cașaloții, rechinii, în general balenele aproape au dispărut. Îngrijorător
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
exclamă Șerban dezgustat până și de propria sa existență neplăcută. Fără a mai diseca prea mult universul artistic al prozatorului, pentru a nu răpi din farmecul, din naturalețea, dar, mai cu seamă, din notele de suspans și din finalurile uneori imprevizibile, consider că oricare dintre piesele incluse în volumul de față constituie o veritabilă probă de talent artistic debordant și de maturitate deplină în mânuirea condeiului. Deși este foarte tânăr, Rareș Tiron probează limpede, cu maximă responsabilitate, faptul că ne aflăm
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ar spune. În orice epocă. Indiferent de culoare, de nație, de religie sau de statut social. Numai ea și gustul nostalgiei după alte timpuri ne mai face capabili de a rezista durității cotidianului sau de a ne pregăti pentru întâmpinarea imprevizibilului. Acest gust al nostalgiei însă, într-o societate „instant”, ca cea de azi, nu se poate înfiripa chiar așa de ușor, deoarece distanța în timp, de la derularea întâmplării la acceptarea sufletească a acesteia este extrem de scurtă sau, pur și simplu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
untul pe jumătate topit, care-l înghițea în câteva minute, mai primejdioasă decât trădătorul fesh-fesh, solul nisipos, fără bază, în care, dintr-o dată, omul și cămila dispăreau de parcă n-ar fi existat niciodată. Gacel se temea de fesh-fesh, fiindcă era imprevizibil, nu-și anunța niciodată prezența, dar cel puțin îi era recunoscător pentru iuțeala cu care sfârșea cu victima sa, în timp ce nisipurile mișcătoare de la malul lacurilor sărate se distrau cu prada lor de parcă ar fi fost o muscă picată în miere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
sunt amestecate, te poți trezi oricând cu mari surprize și, de aceea, un pic de precauție nu strică... Pe când trebuia să ascult și argumentele concluzive ale Suzanei, eram deja departe de ea, pentru că femeile pot fi, uneori, de-a dreptul imprevizibile... Milică m-a ajutat să înțeleg că sunt mai mult decât un om cu stare; mi-a dat de înțeles că aș putea fi chiar om. Cânta Milică, la două sute de metri după ce dădeai colțul școlii, de ți se rupea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
rafinată, ar fi o gazdă bună și e pe jumătate evreică. — Sunt tutorele ei, spuse domnul Stein. Oare n-ar trebui să vorbesc cu el? — E Înstărit. — Da, dar e scriitor, spuse domnul Stein. Asta nu-mi place. Scriitorii sunt imprevizibili. Mi-ar plăcea s-o văd căsătorită cu cineva bine plasat În afaceri. — Cred că i-a fost prezentată de femeia aceea cu care trăiește la Köln. Oh, da! spuse domnul Stein simțindu-se inconfortabil. Și-a câștigat singură pâinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]