4,930 matches
-
fără vreun merit al său. Pe cel care descoperă în el iubirea pătimașă pentru tată și nevoia întoarcerii ei reflexive și exclusive la cel ce-a trimis-o sub formă de jertfă, tatăl îl rejetează într-o aparentă dar chinuitoare indiferență. Tatăl de fapt îl primește pe cel structurat să facă binele, iar pe cel în care descoperă și răul îl învață cum ar putea ajunge să fie bine primit. Cu Abel nu a fost nevoie de vreun dialog paideic, Abel
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sprijin cuiva care are nevoie de ele. Cum nu obține acest favor, își cheamă fiica pe care Alex începuse să a o îndrăgi așa cum Michel îl îndrăgise pe Boaz. Boaz are față de bani o detașare plină de farmec dar nu indiferență. Cine vrea să-mi dea, să știe că sunt bine primiți. Singur se autodefinește ca fiind scrântit la cap sau tâmpit. Își scrie prost scrisorile, eludând orice regulă de ortografie. E pasionat în schimb de optică pe care o studiază
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
retează pentru o vreme conexiunea evreilor la resursele publice, lăsându-i fără acces în școli, evreii reușesc prin strădanii proprii să le aibă în limba lor. Chiar dacă vremurile erau foarte tulburi, preocuparea pentru învățătură este capitală și se dovedește salvatoare. - Indiferența se face vinovată de ucidere. Comunitatea evreiască îndură cele mai oribile tratamente și pentru că ceilalți, conlocuitorii, se complac într-o tăcere ucigașă. Frica este paralizantă pentru cei mai mulți dintre noi. Cei mai mulți, avem comportamente de animale hăituite atunci când semeni de-ai noștri
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fiecare poartă a diplomației, chiar și la cele închise, vorbind oricărui om influent al vremii despre comunitatea sa greu încercată și solicitând intervenții salvatoare pe care de multe ori le și obține, populații întregi, se complac într-o foarte vinovată indiferență. Supraviețuitorii lagărelor și ai deportărilor au nevoie nu doar să li se restituie posesiunile de care au fost spoliați, cât mai ales de o îmbărbătare care să le refacă mentalul sfâșiat. Au nevoie de reglementări în momentul în care familiile
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
le-a dat psalmii pe care ei îi psalmodiază la fiecare Liturghie, când neamul care le-a dat Biblia pe care o invocă ei drept cartea sfântă, neamul acesta e supus unor cumplite încercări. Nu doar românii sunt acuzați de indiferență vinovată, dar și ungurii și polonezii. Atunci când oamenii se confruntă cu barbarii teribile, când forța intră cu tot arsenalul ei distructiv în viețile oamenilor, majoritatea este descumpănită. Solidaritatea cere jertfă, solidaritatea ar presupune să renunți la situația ta de privilegiat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe mine, ce atitudine a celorlalți m-ar fi repus în drepturile mele firești? Însă solidaritatea este piesa cea mai fragilă, chiar și în rândurile comunității evreiești. Puterea este o ispită căreia mai ales cei puternici îi cad pradă. Dacă indiferența populației este vinovată, cum este atunci lupta pentru putere a liderilor evrei, în condițiile în care ceilalți au nevoie de acordul lor și de compromisul conjugării la aceleași idealuri? Două personalități pe care Șafran îi apreciază ca având fiecare merite
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
evoluate asupra căreia istoria se năpustește cu ciocanele sale primitiv de barbare. Respirăm de aproape un sfert de veac din nou aerul libertății, dar mass media scoate la suprafață tot mai multe caractere imunde, infestate de germenii nimicitori ai lăcomiei, indiferenței, cinismului. Cum de am ajuns atât de strâmbi, atât de contorsionați, cum de ne-am pierdut reperele? Tabloidele scot la vânzare imagini boțite care confundă viața socială cu cea de budoar. Lumea acea needucată care a ocupat locul lumii rafinate
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de nimic. Învață totuși „cu hărnicie lucrurile necesare vieții.” Cu timpul, am învățat să pricep ce trebuie să fac pentru a mă adapta, am reușit să pricep că un surâs rușinos are mult mai puține șanse de reușită decât o indiferență afișată, însoțită, dacă situația o cere, de mârlănisme. M-a ajutat foarte mult să învăț toate astea și faptul că, fiind departe de casă, imaginea cu mama și bunica, războinice, s-a estompat încetul cu încetul. De aici, dacă tragem
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dăm atenție, putem să ne comportăm oricum. Să stabilim deci orice fel de relații, să ne supărăm pe ea sau să ne împăcăm. Să-i întoarcem spatele sau chiar să-i întindem mâna. Totul devine posibil și disponibil, într-o indiferență desăvârșită. Și, mai mult decât atât, perfect scuzabil. Fiindcă nimic nu contează. Ne mișcăm într-o lume a aparențelor, nu a esențelor, în care nimic nu are vreo valoare. Disponibilitate deci totală, dublată de un amoralism ingenuu și foarte caracteristic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
frica de compromitere sunt încă mult prea mari. Am arătat cu alt prilej că C. Noica a murit cu această convingere. Recent, în dialogul său cu Gabriel Liiceanu, Gabriela Adameșteanu are onestitatea să recunoască, deschis, realitatea generalizată a compromisului și indiferenței față de orice posibilă răspundere: îmi spuneam că un astfel de scrupul moral (înscrierea în partid, n.n.) e deja demodat pentru generația mea, căreia comunismul i se părea instalat pentru eternitate 1. Acestui mit azi atât de evident dezmințit nu i
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de valoare de tipul amintit se adaptează cu greu. Adesea niciodată. în partidele mari, tradiționale, sunt prețuite o serie de valori la care el nu are acces sau pe care, chiar dacă nu le desconsideră, el le subordonează, le tratează cu indiferență, le minimalizează. Este vorba de caracter și de vechile state de serviciu, de consecvența activității militante, de anii grei de închisoare, de devotamentul verificat pentru o cauză. Sunt merite mari, incontestabile. Competența, talentul, notorietatea literară sau artistică trec pe planul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
evident, detestabil, și multe altele. Ne amintim și repetăm mereu toate aceste evidențe supărătoare. Susținem cu tărie totuși că există și o intelectualitate de mare valoare, de o incontestabilă onestitate, competență și tehnicitate, indispensabilă unei vieți politice normale. Respingerea sau indiferența pentru contribuția lor ar constitui, pentru orice partid politic din opoziție, o eroare de mari proporții. Și s-ar putea, privind în perspectivă istorică, pe măsură ce situația politică și socială din România se va clarifica și stabiliza, în sensul realei privatizări
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de orientare impresionistă. Iar aceasta a fost și a rămas profund ateoretică, adesea chiar deschis ostilă rigorii de orice fel a studiilor literare. Climatul din presă n-a fost de altfel niciodată favorabil acestor preocupări. Orientarea sa fundamentală este de indiferență, ignorare sau chiar bagatelizare. Nu interesează, să spunem, esența literaturii, ci în primul rând, să zicem, dacă poetul X este mai mare decât poetul Y. La acest nivel, cronica devine o formă de publicitate, de succes, de manifestare a vieții
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
am crede. A avea propriile noastre lucrări de referință și instrumente de lucru reprezintă o obligație și o datorie culturală strict indispensabilă. Nu încercăm nici o satisfacție nici când observăm plutitul etern peste toate valurile, accidentele și crizele istoriei, într-o indiferență poetică totală. Și alții au observat aceeași, să-i spunem, incongruență: Țara a ars. Baba se piaptănă și poeții valerizează I.D. Sârbu, 18 aprilie 1989; data are și ea mica sa semnificație 9. Tendința evazionistă, în sensul bun al cuvântului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
confesiune, ca aceasta, directă și radicală, a lui H.-R. Patapievici: De ce îmi displace naționalismul nostru. Pentru că este exclusiv paseist și profund dăunător intereselor reale, concrete, prezente, ale țării. Naționalismul nostru verbal se împacă foarte bine cu superficialitatea, indolența și indiferența cu care ne urmărim interesele naționale specifice 21. Obstacolul naționalist are profunde consecințe socio politice și, mai ales, implicații ideologice: rezistența vechilor structuri pe de o parte, intensificată de virulența național comunismului pe de alta. Xenofobia, antisemitismul, șovinismul și specificul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
statelor europene, s-a făcut o mare greșeală. A doua greșeală, mult mai gravă prin urmările ei, a fost de a subordona afacerile Turciei bunului plac al marelui și puternicului ei vecin. Până unde e hotărâtă Anglia să împingă această indiferență? E dispusă sau nu să considere ceea ce mai rămânea din Imperiul otoman ca pus sub garanția politicii europene? Oare vrea și ea, pe cât vrem noi, conservarea acestui imperiu? Austria nu țintește și nu va ținti niciodată să se extindă în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de certitudini; este incapacitatea rațiunii de a ieși din sine și de a se proiecta pe solarele căi ale ascensiunii spiritului (...) este scleroza spiritului, o maladie a nedesăvârșirii, ucigătoare de visuri și speranțe..."56, fiind demnă de dispreț sau de indiferență, filosoful din Lancrăm urmărește să smulgă dogmei virtuți creatoare, să găsească în ea resurse de înnoire a filosofiei. Aceasta nu înseamnă că încearcă să justifice dogmele creștine. Din acest punct de vedere, Blaga se delimitează de interpretarea teologică a dogmelor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
depășește termenii contradictorii, care sunt la fel de insuficienți pentru a-l determina; în acest caz, formulele antinomice sunt doar un mod de a vorbi despre ceva ce e absolut indeterminabil; b) coincidența opuselor în transcendent înseamnă că acesta este punct de indiferență între contrari, o zonă de neutralitate. Desigur, nu se poate nega o anumită similaritate între gândirea lui Blaga și acest univers de gândire de tip mistic, similaritate care merge uneori până la o apropiere foarte mare. În perioada interbelică, catalogarea sa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sub semnul coincidentia oppositorum: fie în sensul că în transcendent coincid teze contradictorii, acategorialul depășind termenii contradictorii, ceea ce înseamnă că aceștia sunt egal de insuficienți pentru a-l determina; fie în sensul că Dumnezeu este coincidența opuselor ca punct de indiferență între termeni contrari, o neutralitate între doi poli beligeranți 341. Lucian Blaga consideră că modul de gândire dogmatic nu trebuie confundat cu nici una dintre aceste formule. În primul rând, ideea absolutului acategorial nu are nimic paradoxal în ea. Prin afirmarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
funcțiile logice ale intelectului, fără a renunța la utilizarea de categorii sau concepte 342. Altfel spus, dogmaticul nu operează cu acategorialul, ci e categorial, dar antilogic sau metalogic. În al doilea rând, dogmele nu se pot traduce prin determinări precum "indiferența între realități polare" sau "coincidența antitetică în acategorial" pentru că acestea sunt perfect inteligibile, logice, pe când dogmele se vor expresia unor realități care depășesc înțelegerea logică, chiar dacă se exprimă în concepte. În al treilea rând, "coincidența antitetică în acategorial nu cere
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prielnică pentru apariția artei. Aceasta pentru că criza declanșează cunoașterea cunoașterii, adică un fel de stadiu cuantic al cunoașterii, în care predomină contradicția. Această structură logică a artei, această situare în momentul contradicției face din ea "un elan către libertate (a indiferenței), către necondițional"518. Conștiința artistică sau estetică se construiește la întretăierea drumurilor dintre raționalitate și iraționalitate, într-un punct în care ea se eliberează de amândouă. De aici decurge și caracterul dezinteresat al artei, aspectul ei de finalitate fără scop
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acesta descrie guvernarea bună ca un proces de punere a părților într-un întreg. Ideea binelui ca ordine a părților într-un întreg apare și în Gorgias, 503d - 507a. E drept, Platon ajunge să privească individul și suferința umană cu indiferență. În fragmentul 5.461 discută despre infanticid, în 468a despre captivitate, în 459a-406e despre eugenie, viața fără familie, în 3.416d-417b despre proprietatea privată și abolirea ei, toate văzute din perspectiva unui interes comun care este prioritar față de interesele individuale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o singură categorie. A doua presupoziție poate fi respinsă pornind de la o analiză a ceea ce înțelegem prin "constrângere morală" și prin "scop propriu". Constrângerile privind comportamentul oamenilor față de animale sunt impuse tot de oameni, animalele fiind într-o stare de indiferență față de aceste constrângeri, în sensul că ele nu au capacitatea de a le aproba, dacă le convin, ori de a le respinge, dacă nu le convin. Animalele nu sunt capabile să-și dea acordul față de o normă morală. Ca urmare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cordial ce deschide noua vedere străfulgerată de iubire și noua rostire fără de cuvinte. Afectare ce nu exclude detașarea ci, dimpotrivă, o presupune, căci dezlegarea de aparența acțiunii lumești leagă de semnificația supra- lumească a lucrurilor, astfel încât nu e vorba de indiferență ori dezinteresare, ci de o detașare luminată, revalorizantă și afectuoasă față de singura legătură care dezleagă, legătura desăvârșirii (Col. 3, 14). Pe această culme a detașării iubirea nu are un obiect asupra căruia să se reverse și pe care să-l
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vedere, ca apariție imediată, este glisarea perspectivei, efect de clivaj care pune înțelegerea în cumpănă: "dezghețul mai dăinuie/ și nimic nu împiedică râul să se desprindă de acest/ poem atât de zadarnic, unde/ între glasul păsării și colină/ e o indiferență de pajiște". Contrar aparenței, nimic nu dăinuie, nu rămâne în structura unei închegări, în rama poetică a tabloului. Singura subzistentă - și rezistentă - este desfacerea, desprinderea, decurgerea. Peisaj al derivei, scena unei dislocări. În chiar substanța poemului, ceva se rupe, se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]