5,236 matches
-
în cadrul acesteia erau propriii «eretici» și «răzvrătiți» ca același Ceaușescu. în problemele strategice însă, disciplina de partid era respectată și primul cuvânt revenea totdeauna avangardei recunoscute - superputerea socialistă”. La peste un an de la preluarea funcției, Mihail Gorbaciov elaborează o notă intitulată Cu privire la unele probleme ale colaborării cu țările socialiste, pe care o înaintează spre aprobare Biroului Politic al CC al PCUS. Fostul conducător sovietic precizează că a optat pentru o asemenea formă de exprimare a poziției, întrucât aceasta „permitea de la început
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
abateri de la aceasta”. în acest timp, evoluția situației din România și din alte țări socialiste nu scapă atenției conducerii de la Moscova. într-un Memorandum înaintat, în februarie 1989, de Secția Relații Externe a CC al PCUS conducerii superioare de partid, intitulat Cu privire la strategia raporturilor URSS cu țările socialiste europene, se menționează că relațiile URSS cu țările socialiste, inclusiv cu cele membre ale Tratatului de la Varșovia, „au atins un moment critic” și că trecerea la principiile egalității în drepturi și răspunderii reciproce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
regimului de la București. Ultima sa nedumerire poate fi lămurită. Luigi Poggi și, în general, diplomația pontificală nu își făceau prea mari iluzii în privința atingerii unui rezultat favorabil în cadrul tratativelor cu România sau cu alte țări ale blocului comunist. Un comentariu intitulat Despre semnificația vizitei mons. Poggi în România, transmis de Radio Europa Liberă la 27 octombrie 1976, vine în sprijinul acestei idei: „și a doua vizită a arhiepiscopului Poggi, nunțiu cu însărcinări speciale al Vaticanului, s-a terminat cu rezultate neconcludente
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
altă perspectivă, dar această țară nu făcea parte din lagărul socialist. O schimbare evidentă de curs a avut loc și în politica internă sovietică. La 19 decembrie 1956, Prezidiul CC al PCUS a elaborat o scrisoare către organizațiile de partid, intitulată Cu privire la întărirea muncii politice a organizațiilor de partid în cadrul maselor și reprimarea atacurilor elementelor dușmănoase antisovietice. Scrisoarea arăta că nu există decât un singur mod de a trata cu dușmanul, și anume lupta necruțătoare, chemând „comuniștii, lucrătorii din organele de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
însemna că până acum se evitase acest lucru, cu excepția unui articol editorial publicat în numărul din 3 martie 1957 al ziarului Scânteia. Articolul, care va fi retipărit în Pravda și citit în întregime la Radio Moscova la 6 martie, era intitulat Unitatea lagărului socialist, o condiție a construcției socialiste și venea ca o ripostă la o serie de afirmații cuprinse în discursul ținut în fața Scupcinei Populare de către ministrul de Externe iugoslav, Kocea Popovici. Erau combătute, printre altele, viziunea iugoslavă asupra evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Munții Apuseni, dar a fost distrus la începutul anului 1949. Precizăm că grupuri de rezistență armată au existat și în alte regiuni, cu preponderență în cele montane sau împădurite: Bucovina, Neamț, Vrancea, Dobrogea, Oltenia, Banat, Maramureș ș.a. Capitolul 12 este intitulat „De la supunerea față de Uniunea Sovietică la autonomie, 1957-1965” și atinge relațiile târzii cu puterea care impusese comunismul în România. în planul raporturilor cu Moscova, Dej avea să facă pasul spre o distanțare treptată, aceasta și în condițiile răcelii față de Hrușciov
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care adaugă unele amănunte despre tratativele de la Moscova cu inflexibilul Molotov, și biografia monumentală a lui Churchill de Martin Gilbert. A fost utilizată ediția Kimball a corespondenței Churchill-Roosevelt, din care vol. III, care cuprinde perioada februarie 1944 - aprilie 1945, se intitulează Alliance Declining. Reproducem aici textul original (în publicația românească, documentele sunt retraduse după o primă traducere în limba franceză), întrucât e vorba de piesa fundamentală a dosarului, cea care reflectă cea mai timpurie atestare a soluției propuse de Churchill, la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
A fost deseori raportor la manifestări internaționale, a făcut multe vizite de studii `n Occident. A rescris/reeditat parțial sinteza sa de Istoria Românilor, 2 vol. (1974 și 1977), realiz`nd și un compendiu (`n colaborare cu fiul său, Dinu) intitulat Istoria Românilor. Din cele mai vechi timpuri și p`nă astăzi, București, 1971, `n care prezintă elogios și dezvoltat era comunistă și „epoca de aur” `n special. De același păcat suferă volumul fiului său, Dinu C. Giurescu, Istoria ilustrată a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cel de compoziție. În programa școlară din 1864, de pildă, se vorbea de “exerciții de compunere”, în cea din 1874, de “compozițiuni”, în 1876 tot de "compozițiuni" la o clasă, dar de "compuneri" la altele, iar programa din 1934 își intitula capitolul de îndrumări generale "Compozițiile", pentru ca rubricii cu indicații concrete din fiecare clasă să-i spună “Compunerile”. Considerată fie ca exercițiu de realizare a educației formal funcționale, fie, în general, ca mijloc de exprimare verbală, o compunere (sau o compoziție
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
pian, "mâine" am venit, m-am acompaniat la pian, am cântat. A fost foarte impresionat, și mi-a spus "așteaptă vești de la mine". N-am crezut. Și a venit emisiunea "Varietăți", la vremea aceea era, tot așa, la modă, se intitula "Mici talente, mari speranțe". Îmi aduc aminte, realizatoare a fost doamna Drobotă... A.V. Constanța Anghelescu Drobotă... N.M. ...și, la 14 ani, deja cântam arii din opere. A.V. Berbecii au trac pe scenă? N.M. Trac nu, dar nervoasă sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la fluxul de informație care vine peste tine, lucrul ăsta a devenit tot mai greu. Și o virtute. A.V. Există în Iași, la fel ca în alte centre culturale din țară, câteva "suferințe ale culturii", cum frumos și-a intitulat o colegă de la Radio România Cultural rubrică zilnică. O suferință a culturii la Iași este lipsa spațiului potrivit spectacolelor de teatru și de operă. Teatrul liric își prezintă spectacolele pe unde poate, într-un ateneu, la o casă de cultură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
altă parte, lumii întregi imaginea unei țări încremenite în dictatură. Pe tema relației dintre muzică și expresia politică a dezvoltării civilizației umane în secolul XX, am citit o carte recentă de o erudiție și un echilibru absolut remarcabile. Cartea se intitulează Restul e zgomot și este scrisă de Alex Ross, critic muzical al publicației „The New Yorker“.* Restul e tăcere... , replica lui Hamlet, explică parțial titlul lui Alex Ross care observă în introducerea cărții că muzica clasică a secolului al XX
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
patru întâlniri „de lucru“ dintre Ceaușescu și scriitorii patriei: este vorba despre 4 august 1971 (Neptun), 21 septembrie 1971, 4 februarie 1972 și 2 aprilie 1975. Cartea se citește ca o piesă de teatru în patru acte, care sțar putea intitula la fel de bine Partidă de șah cu Minotaurul: o carte mai tare decât orice ficțiune pe temă. Bate ușor Recurs la metodă... Pe de o parte avem eroul principal, Tov. Nicolae Ceaușescu, cel ce modelează conturul discuției după bunul plac, moderatorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
pe la curți nobiliare sau domnești. Nu aveau de unde să afle despre "complexele" lui Dinicu Golescu, exprimate în adăugire la traducerea pe care a realizat-o, prin intermediar francez ,după The Present State of Turkey de Thomas Thornton (Londra, 1807) și intitulată de scriitorul român Starea de acum din oblăduirea gheograficească, orășănească, și politicească a prințipaturilor Valachiei și a Moldovei, de Thomas Thornton, Englezul.... (Buda, 1826). Totuși, imaginile pseudo-europenității sau ale europenității infestate cu elemente orientalo-balcanice apar de la sine și în reprezentările
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
mult mai ușor de di-gerat, amuzantă chiar, este "piesa mobilă misterioasă a Europei numită Slaka" imaginată de Malcolm Bradbury și care este tot atât de ușor de identificat cu România ca și Nihilonia 325. Cărțile dedicate de Malcolm Bradbury distopiei comuniste se intitulează Rates of Exchange (Rate de schimb, 2000, prima ediție în 1983) și volumul care vine ca o anexă Why Come to Slaka? A Guidebook and Phrasebook translated into English by Dr F. Plitplov. Introduction by Dr A. Petworh (De ce să
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
războaie, cât asupra unor instituții sociale. Noi vom încerca să descifrăm câte ceva din tainele istoriei familiei în Țările Române, alături de cei doi invitați ai noștri, care sunt Constanța Ghițulescu, autoarea unei foarte remarcate lucrări despre istoria familiei în Țările Române, intitulată În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în Țara Românească a secolului al XVIII-lea, istoric la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, și Mihai-Răzvan Ungureanu, istoric la Facultatea de Istorie a Universității din Iași. Și, primul lucru
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
procurorul își retrage recursul, părțile din proces pot cere continuarea judecății (art. 330^4 din Codul de procedură civilă). În sfârșit, Curtea de Apel Constantă apreciază că și așezarea textului art. 45 din Codul de procedură civilă la titlul I intitulat "Părțile" contravine dispozițiilor art. 130 din Constituție, deoarece Ministerul Public apare ca fiind parte în procesul civil, desi calitatea procesuală a procurorului este numai aceea de participare. Nici aceasta critică de neconstituționalitate nu poate fi reținută, deoarece art. 130 alin
DECIZIE Nr. 1*) din 4 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111679_a_113008]
-
Partea a treia a jurnalului intim (repet: partea întâi lipsește) cuprinde însemnări timp de o lună, din 22 noiembrie 1959 până în 23 decembrie 1959, în 22 de pagini. O altă secvență (singura care nu e legată de o spitalizare) e intitulată de autor Jurnal foarte intim, totalizează doar 14 pagini cu mărturisiri din mai-iunie și septembrie-noiembrie 1964 (partea cea mai mare), 1 februarie 1965 (o pagină), noiembrie 1966 (șapte rânduri de bucurie la cumpărarea unei mașini Fiat 1300) și 25 ianuarie
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
stării conflictuale de tip romantic cu sistemul, inclusiv cu sistemul Ťimperialistť de subjugare a timpului liber. Aceste revolte nu sunt decât simpatice justificări ale lipsei de productivitate." Ironie caustică, dar justificată. Persoana întâi plural Tot C. Rogozanu, în același articol, intitulat Intelectualul și ispitele mediatice, nu scapă prilejul să-i administreze o lecție de filosofia culturii lui Andrei Pleșu, care, ca și Gabriel Liiceanu, îi enervează și îi obsedează în momentul de față, cu faima lui, pe mai mulți tineri publiciști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
timpul. Numai că la propriu. Plictiseala e semnul unei probleme cu timpul, cu un prezent care se destramă sau se tot repetă, cu un viitor confuz, incert, fără consistență. "Luați lumea, adăugați-i plictiseala, aveți omul!"... Când Didier Nordon a intitulat cartea lui Plictiseala - melancolie fecundă a ignorat tacit imoralitatea plictiselii orientând discuția în partea opusă. - Stimate Diavol, dar vă înșelați! m-am aprins atunci. Atracția plictiselii atestă tocmai grandoarea omului: prezentul nu ne este oferit în fiecare moment, deci trebuie
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
mai degrabă pe traiectoria modernismului, postmodernismului, avangardismului (date fiind și popasurile făcute în teritoriile "oniricului".) Complexitatea spiritualității creatoare a lui Dieter Schlesak este confirmată, dincolo de orice rigoare taxinomică, de ultimele sale două volume apărute ambele în acest an. Cel dintîi - intitulat EINE TRANSSYLVANISCHE REISE/ O călătorie transilvană - este cartea de debut a unei colecții - elaborate de Edition Köln, consacrată unor țări est europene dar și altor ținuturi ale lumii, mai puțin cunoscute. Cealaltă carte se intitulează ROMANS NETZ /Rețeaua lui Roman
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
în acest an. Cel dintîi - intitulat EINE TRANSSYLVANISCHE REISE/ O călătorie transilvană - este cartea de debut a unei colecții - elaborate de Edition Köln, consacrată unor țări est europene dar și altor ținuturi ale lumii, mai puțin cunoscute. Cealaltă carte se intitulează ROMANS NETZ /Rețeaua lui Roman, și este într-adevăr un roman ( avînd ca personaj central un bărbat pe nume Roman, jocul de cuvinte fiind evident deliberat), o carte compusă din e-mail-urile pe care eroii reali le-au expediat, via internet
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
cărții. Și - în mod surprinzător - prefigurarea noului roman la care Dieter Schlesak scrie acum, despre un personaj sinistru, farmacistul Capesius de la Auschwitz, odinioară proprietar al farmaciei "Zur Krone" din natala Sighișoară a autorului. R.B.: Domnule Dieter Schlesak de ce v-ați intitulat această carte despre România O călătorie transilvană? D.S.: Această carte este un fel de artă a reîntoarcerii, dar în primul rînd ea este cartea reîntoarcerii în orașul meu natal - Sighișoara.Într-un plan secund în această carte este implicat și
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
cu atât mai dificile accentuarea diferențelor înseși, precum și alegerea între opțiunile alternative. Ajungem astfel la aceeași concluzie: necesitatea unei "forme de rezonabilitate" dincolo de orice raționament teoretic al cărui demers sfârșește, mai devreme sau mai târziu, în plin paradox. Deși își intitulează conferința În apărarea suprainterpretării, Jonathan Culler polemizează mai mult cu discursul lui Rorty. Culler îi reproșează scurt - în ciuda teoriei inconsistenței naturii textului -, că, fiind preocupat exclusiv de uz, pragmatismul lasă în suspensie chestiunea sfidării de către un text a structurii conceptuale
Prima poruncă a textului: Nu suprainterpreta! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12597_a_13922]
-
și de azi. E vorba de articolul Politica de autonomie a lui Dej, semnat de dna Dorina Orzac, de Modelul ceaușist în regimul politic comunist, semnat de George Cipăianu, de continuarea unui studiu ceva mai amplu al dlui Alin Rus, intitulat O perspectivă asupra mineriadelor după paisprezece ani și de Alegerile din 19 noiembrie 1946 în (sic) România, semnat de Virgiliu }îrău. Ar fi de menționat și comentariul destul de pertinent al dlui Claudiu Groza pe tema unor dispute și evenimente culturale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12616_a_13941]