4,397 matches
-
o rețetă de producție viabilă? Constatînd că orice dat real e nesatisfăcător (judecată idealistă îndreptățită), nu cred că avem dreptul de-a sugruma eul liric, în frămîntarea de facto a căruia se conexează și vectorul emoțional și aspirația transcendență și ispita narativă și ,impuritatea" frapantă a cotidianului, eu care nu se poate asuma pe sine prin expulzarea factorilor de ordin ontologic ce-l califică. Deoarece actul creator nu e numai limitare, renunțare, abstragere mai mult ori mai puțin artificioasă, ci și
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
programatic, de evocare a operei, personalității și epocii în care a trăit acest ,scriitor național", monumentalizat încă din timpul vieții. Jubileele se pot transforma însă și într-o irezistibilă tentație căreia atît admiratorii necondiționați cît și eventualii critici, îi sucombă: ispita de a descoperi sau dezvălui aspecte inedite ale vieții și creației ,monștrilor sacri". Thomas Mann și-a documentat pînă în cele mai mici detalii existența de zi cu zi în jurnalul editat, așa cum și-a dorit, postum. A făcut-o
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
și-o pune oricine este: Cum Dumnezeu se poate întîmpla așa ceva? Și oare nu cumva, aflînd mecanismul acestei reacții exponențiale, ai putea să-ți provoci singur o celebritate la comandă? Ce om de pe lumea asta ar ține piept unei asemenea ispite? Ei bine, în cartea lui Malcolm Gladwell, tocmai despre asta e vorba, despre mănunchiul de factori din a căror îmbinare poate ieși combinația cîștigătoare a unei epidemii sociale. Că epidemia socială duce la celebritate, la succes comercial sau la cîștigarea
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]
-
maladiile vremii noastre este aceea că din existența multor oameni a dispărut dimensiunea verticală (prin aceasta înțelegîndu-se bucuria de a admira o floare, sentimentele, puterea de a zîmbi unui necunoscut, înțelepciunea de a învăța ceva din tot ceea ce te înconjoară, ispita de a te bucura de orice clipă și de a trece prin viață cu ochii larg deschiși). Totul se rezumă pentru ei la atingerea unor scopuri (indiferent de mijloace), la o goană după profit, pentru care sînt în stare să
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
fără scăpare în abisul abuliei, al monotoniei geniului său, Ion Vinea e un introvertit ce jinduiește extrovertirea. Dramatismul său intrinsec consistă în această tensiune între doi poli, unul al eului care suportă simțămîntul de zădărnicie existențială, altul al lumii chemătoare, ispită a unei mirifice eliberări mereu promise și mereu temporizate. Nostalgia spectacolului universal apare potențată de incapacitatea ființei de-a se scufunda în fluxul acestuia, de a-l aborda altminteri decît ca o ficțiune ce conține în subtext dureroasa limită ontologică
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
pur, lipsit de miza spirituală, capabilă a-l transcende: "Și cu cît este mai perfecționată contemplarea noastră metafizică a lui Dumnezeu, remarcă Merejkovski, cu atît mai desăvîrșită devine oglinda diavolului. Bezna de jos, cerul de jos, răsturnat, ne atrage cu ispita zborului în jos, a zborului liber, fără efortul necesar pentru zborul în sus. Și atîta timp cît privim doar, cît contemplăm metafizic doar, nu ne putem convinge că profunzimea aparentă e în realitate doar suprafață plată. Și de-abia atunci
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
lui Papini. Cel mai întins studiu al cărții (aproape o sută de pagini) privește relația cu totul specială a lui Marin Preda cu Dostoievski. Inspirată, Elena Loghinovski purcede de la confesiunile lui Preda din Viața ca o pradă (vorbind, aici, despre ispita livrescului, care a făcut să curgă multă cerneală) și Convorbiri cu Marin Preda de Florin Mugur. „În România, Preda este, fără îndoială, scriitorul care a manifestat cea mai mare atenție față de problematica și specificul artistic al operei lui Dostoievski.” Problematica
Dostoievski și scriitorii români by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13125_a_14450]
-
au peigne fin, adică să-l pieptene cu infinită atenție la detalii, restabilindu-l în litera lui, acolo unde a fost citit mai mult sau mai puțin greșit, spre a-i putea remarca spiritul adevărat. Nu intuițiile globale și nici ispita monografică sînt de observat în Anti-Caragiale sau la maeștrii autorului ei, Ș. Cioculescu, Al. George, Șt. Cazimir, convinși, cu toții, că diavolul caragialian se ascunde în amănunte. Punctul de plecare a lui Gelu Negrea este acela ca personajele lui Caragiale (nu
Celălalt Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13128_a_14453]
-
1. Adam & Eva Nivelul de ucenicie: în „Patriarhi și profeți” cap.3, Ellen White spune că, după ce omul a fost creat, Adam și Eva au fost avertizați despre: • istoria căderii lui Satana • complotul existent pentru nimicirea lor • natura Legii divine. Ispita prezentată Evei a fost: • în formă - o lingușire și o stârnire a curiozității • în conținut - insinuări negative la adresa iubirii și înțelepciunii lui Dumnezeu. „Hotărât nu veți muri”, deci Dumnezeu vă minte. „Dumnezeu știe că în ziua în care veți mânca
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
păstrează numai pentru Sine ce e bun; mai mult, Se teme de voi și a recurs la amenințări și minciuni ca să vă domine. Și Eva a crezut! A crezut sincer o minciună. Ea fusese învățată de Dumnezeu dar în momentul ispitei nu s-a încrezut nici în iubirea, nici în înțelepciunea Creatorului ei. Adam nu putea fi păcălit cu această ispită; el a văzut clar masca ispititorului. De aceea Satana nu a țintit mintea lui Adam, ci inima sa. Astfel are
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
ca să vă domine. Și Eva a crezut! A crezut sincer o minciună. Ea fusese învățată de Dumnezeu dar în momentul ispitei nu s-a încrezut nici în iubirea, nici în înțelepciunea Creatorului ei. Adam nu putea fi păcălit cu această ispită; el a văzut clar masca ispititorului. De aceea Satana nu a țintit mintea lui Adam, ci inima sa. Astfel are loc prima tragedie tip Romeo & Julieta: „Dacă ea trebuie să moară, voi muri și eu împreună cu ea!” Adam a cântărit
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu” Ioan 17:3. Privind la Cruce, Petru a cunoscut mai bine pe Dumnezeul adevărat, de aceea a alergat la El. • Petru a crezut în înțelepciunea lui Dumnezeu, Eva nu - și a căzut în ispită. • Petru a iubit pe Mântuitorul mai mult decât orice dar al lui Dumnezeu, Adam a iubit-o mai mult pe Eva - și a căzut în ispită. • Petru a crezut că la Domnul Isus există putere de a înfrânge firea sa
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
El. • Petru a crezut în înțelepciunea lui Dumnezeu, Eva nu - și a căzut în ispită. • Petru a iubit pe Mântuitorul mai mult decât orice dar al lui Dumnezeu, Adam a iubit-o mai mult pe Eva - și a căzut în ispită. • Petru a crezut că la Domnul Isus există putere de a înfrânge firea sa păcătoasă și a alergat la El. În Alexandria Egiptului, sec.IV, trăia un creștin numit Nifon, a cărui rugăciune zilnică era „Doamne, nimeni să nu spună
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
Alexandria Egiptului, sec.IV, trăia un creștin numit Nifon, a cărui rugăciune zilnică era „Doamne, nimeni să nu spună că Nifon este sfânt!”. El gustase în tinerețe din plăcerile păcatului iar acum, când își dedicase viața lui Isus, multe erau ispitele care-l asaltau; 14 ani s-a luptat cu o anume ispită, iar în primii 4 ani cel rău îi șoptea: „Dumnezeu nu există, încetează să te rogi”. El răspundea: „Chiar dacă aș cădea în nelegiuirea de a ucide pe cineva
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
zilnică era „Doamne, nimeni să nu spună că Nifon este sfânt!”. El gustase în tinerețe din plăcerile păcatului iar acum, când își dedicase viața lui Isus, multe erau ispitele care-l asaltau; 14 ani s-a luptat cu o anume ispită, iar în primii 4 ani cel rău îi șoptea: „Dumnezeu nu există, încetează să te rogi”. El răspundea: „Chiar dacă aș cădea în nelegiuirea de a ucide pe cineva sau orice alt rău aș face, de la picioarele Domnului meu Isus Hristos nu
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
nu există, încetează să te rogi”. El răspundea: „Chiar dacă aș cădea în nelegiuirea de a ucide pe cineva sau orice alt rău aș face, de la picioarele Domnului meu Isus Hristos nu mă depărtez!!” Ucenicii Domnului Isus pot păcătui, pot cădea în ispită, dar ei trebuie să urmeze îndemnul psalmistului: „Alergați la Domnul și la sprijinul Lui, Căutați necurmat Fața Lui!” Psalm 105:4 Și astăzi avem de răspuns la întrebarea: „Cine ziceți voi că sunt Eu?” pentru voi... și singurul răspuns valabil
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
străduiesc să unească meditația monastică cu acțiunea, cu fapta, în viața de toate zilele. Ei sunt niște călugări în straie de mirean, care vor să trăiască evlavia creștină acasă, adică în mijlocul lumii, al oamenilor de toate felurile, cu frământările și ispitele specifice acestui mediu mult mai vast. Ei își impun, în felul acesta, austeritățile vieții monahale în comportarea și traiul lor. Nu se îmbată, (alții dintr-un zel și mai mare, asemenea recabiților din Vechiul Testament, nu folosesc nici un fel de băutură
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
devenise de neimaginat după 1975-1976. Când mi se transmitea a de sușa a prin 1971 și mai târziu a că un loc de redactor șef adjunct la ăLuceafărulă l-ar fi răsplătit pe noul comunist, era încă o vreme de ispita cinica și blajina. Mai tarziu, pâinea însăși și posibilitatea de a mai publică puteau fi condiționate de adeziune, nu pentru un plus, ci pentru strictul necesar. GD: Dorind să aflu cât mai multe vești despre diapora românească, si, paradoxal, despre
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
obiectivele și strategiile mondializării. Astfel, la sfârșitul unui mileniu și la începutul altuia, Don Quijote se proiectează că promotorul unui nou umanism și, prin extrapolare, ca apărător al demnității și creativității omului, cu noi arme și împotriva a noi primejdii și ispite. Nu-și pierde, ci își multiplică exemplaritatea și forță modelatoare. Trei concepte-cheie În cele ce urmează, voi înfățișa, ca dovezi ale acestei proliferări și proiecții benefice, trei concepte-cheie: acelea de ludic, de sistemic și de palimpsest, prin care critica românească
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
de noi exegeze, în sensul sistemului de fier (F) sau diamantin (D), Exemple: Conceptul tipic renascentist de dignitas hominis devine o demnitate contrastată de violență (F) sau îndulcita de surâs (D); eroismul e pandit de primejdii (F) sau deviat de ispite ( D), bunătatea, manipulata ( F), iar iubirea extremizată (D), până la celebrul vers no me tienes que dar por te quiera (nu trebuie să-mi dai nimic pentru a te iubi). În sfârșit, valoarea de actualitate a punerii în sistem. Politic, ea
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
Nouvelle Revue Française a fost o piesă de bază în procesul intentat, în 1958-1959, lui Noica și tovarășilor de suferință. Regretă, apoi, scandalul iscat în țară datorită considerațiilor sale despre formulă sufletească a românului notate în cartea sa din 1956 Ispita de a exista. "Vreo zece articole pline de injurii, si care nu sînt toate de comandă. Care să fie motivul profund al acestei indignări persistente? Cred că am lovit în plin ridicînd chestiunea inferiorității noastre istorice; ea a trezit ceva
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
discutăm părerea despre carte. Discutăm stilul acesta de a comenta literatura. Cum poți amesteca planurile în această manieră primitivă și comercială? Nu gustul lui C. Rogozanu e neliniștitor pentru viitorul lui, ci lispa de respect față de literatură și față de scriitori, ispita de a coborî totul în derizoriu, bănuiala că în spatele unei cărți (pe care el o crede slabă) ar sta cutare interes de grup, disprețul față de toți cei cărora le place Liiceanu. Farsorul Liiceanu. Și gogomanii, marii gogomani, adică noi, cei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
alternativă academică particulară în care preparau cursuri Alice Voinescu și Ștefan Nenițescu. Iată o reflecție a acestuia din urmă, rostită cu prilejul unei astfel de întîlniri: "Efort și cumpănire, noi spunem - de care avem atît de mare nevoie acum cînd ispitele vin în formele cele mai grave. Și revin la Goethe. A alege este a suferi. Pe această suferință, a alegerilor bune, se va clădi poate mîine o adevărată comuniune, în adevăr și iubire." Cercurile de acest fel, dintre care cel
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
1830, o dată cu "romanțul", intră în scenă cititoarele, "aceștii simțitoare și drăgălașe părți ale omenirii", cum le numește Simion Marcovici în prefața la Viața contelui de Comminj... Cartea lui Mircea Vasilescu este acompaniată de o Addenda ("unde autorul aceștii cărți cedează ispitei de a-i da chip și contur iubitului cetitoriu al epocii vechi") și de o substanțială bibliografie. Mircea Vasilescu - Iubite cetitoriule...- lectură, public și comunicare în cultura română veche, Editura Paralela 45, București, 2001, 188 de pagini Epoca romanțului Tot
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre precum și noi iertăm greșiților noștri și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Preotul: Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Cântărețul: Amin. Preotul: Cu pace, Domnului să ne
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]