4,839 matches
-
care nu urmărește cu orice chip ca tradiția autohtonă să o concureze pe cea greco-romană și nici să fie cît mai precreștină. Numele propriu Dragobete are nevoie de explicații etimologice. Forma actuală trimite fără îndoială la slavă și la familia lexicală din care fac parte drag, dragoste: identificarea rădăcinii lexicale induce dealtfel atribuirea unor semnificații erotice. Dincolo de numele sărbătorii, cuvîntul are însă și alte sensuri (sau poate omonime): există ca nume de familie (N.A. Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc, 1963, îl
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
să o concureze pe cea greco-romană și nici să fie cît mai precreștină. Numele propriu Dragobete are nevoie de explicații etimologice. Forma actuală trimite fără îndoială la slavă și la familia lexicală din care fac parte drag, dragoste: identificarea rădăcinii lexicale induce dealtfel atribuirea unor semnificații erotice. Dincolo de numele sărbătorii, cuvîntul are însă și alte sensuri (sau poate omonime): există ca nume de familie (N.A. Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc, 1963, îl tratează la articolul drag, cu temă slavă) și ca
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
sau, daca nu, au fost cel putin prezentate ca atare pentru a trezi interesul cititorului. În registrul popular și familiar - preferat oricum de jurnaliștii noștri, dar în acest caz impunîndu-se și mai mult datorită temei, fiind așadar selectat de asociațiile lexicale expresive ale domeniului - , adverbele de intensitate cel mai des folosite pentru a bate sînt bine (dar și antonimul sau rău, echivalent din puntul de vedere al funcției de intensificare) și zdravăn: și mai frecvent apare substantivul cu valoare adverbiala măr
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
conflict între expresivitatea lingvistică și etică jurnalistică. În principiu, limbajul dezvolta ușor asemenea aparente contradicții: "dezagreabilul ca mijloc de întărire", studiat la noi de Jacques Byck, poate construi adesea superlativul unor acțiuni sau însușiri pozitive pentru vorbitor cu ajutorul unor elemente lexicale cu sens primar negativ (în structuri de tipul o groaza de bani, s-au distrat de comă, o petrecere mortală etc.). Invers, prin antifraza, elemente pozitive conferă valoare superlativa unor noțiuni negative (o sfîntă de bătaie). E drept că, în
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
noțiuni negative (o sfîntă de bătaie). E drept că, în cazul bătăii, perspectiva locutorului nu e întotdeauna cea a victimei, ci poate presupune chiar o valorizare pozitivă: competiție, distracție, lecție etc. De fapt, expresivitatea populară (bătaia fiind unul din cîmpurile lexicale cele mai bogate în sinonimie și frazeologie din limbajul popular și familiar-argotic) pune în valoare o interpretare glumeața, mai curînd admirativa a bătăii (operație reușită, semn de sănătate și forță fizică). Interesant și adesea productiv în literatura, acest mod de
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
de dinainte" și "de dupa" Ramuz. În 1932, adică atunci cînd Sadoveanu publică Nuntă domniței Ruxandra, lui Ramuz îi apărea românul Farinet ou La Fausse Monnaie, tradus în 1998 de Barbu Cioculescu, Farinet sau banii falși. Cu toate că din punct de vedere lexical Barbu Cioculescu folosește în traducere multe arhaisme cu savoare sadoveniana, aici, la nivel formal, se află marea diferența dintre cei doi. Nu vom întîlni la Ramuz epitetul aproape homeric de la Sadoveanu, nici dulceața legănata a frazei. Stilul lui Ramuz este
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
acutizează dificultățile specifice ale comunicării și prin diversificarea modalităților de exprimare la nivelul fiecărei limbi: ca urmare a complicării și specializării formelor de activitate socială, orice limbă funcționează sub forma unei corelări de subcoduri caracterizate prin prezența unor particularități, preponderent lexicale, mai mult sau mai putin specifice. Această diversitate lingvistică internă poate constitui sursă unui transfer defectuos de informatie chiar și în cazul comunicării la nivelul unui idiom unic. Probabilitatea mesajului defectuos sau greșit interpretat crește proporțional cu gradul de specializare
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
n-a întîrziat să se facă remarcat. E un termen semnificativ și tipic: ilustrează perfect domeniul liberalizării economice de dupa 1989, în care influență englezei e cea mai puternică; a intrat în uzul actual foarte repede și cu întreaga să familie lexicala, unii dintre membrii acesteia grefîndu-si semnificațiile, prin calc, pe cuvinte preexistențe. Irită uneori din cauza noutății și a riscului de a produce confuzii, e acceptat alteori că împrumut necesar - oricum, e simțit ca făcînd parte dintr-un jargon al modernității și
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
și promoțional - uneori precizînd (de exemplu Petit Robert, 1991) că e vorba de uzuri criticate (din punctul de vedere al purismului lingvistic francez, cu deosebire anglofob). În română, sensurile comerciale noi s-au grefat în acest caz și pe elemente lexicale destul de mult vehiculate de limbajul birocratic și politic al perioadei anterioare: a promova și promovare ("promovarea cadrelor", "promovarea femeii" etc.). Dincolo de interesul strict lingvistic pe care cuvintele familiei lexicale îl au pentru studiul îmbogățirii vocabularului românesc, semnificativă mi se pare
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
comerciale noi s-au grefat în acest caz și pe elemente lexicale destul de mult vehiculate de limbajul birocratic și politic al perioadei anterioare: a promova și promovare ("promovarea cadrelor", "promovarea femeii" etc.). Dincolo de interesul strict lingvistic pe care cuvintele familiei lexicale îl au pentru studiul îmbogățirii vocabularului românesc, semnificativă mi se pare mai ales, în dinamică sensurilor vechi și noi, aceasta trecere de la sistemul greoi, planificat și ierarhic - la domnia publicității agresive. În DEX (1996) sînt înregistrate doar sensurile "stabile" ale
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
Optzecista bine temperata, știind adică să mențină un echilibru fragil, dar mereu seducător, între natură confesiva a unei feminități în plină expansiune și scepticismul lucid al creatorului de texte, poeta creează un spectacol continuu în care imaginea plastică și invenția lexicala merg în mod natural împreună. Cele mai multe efecte stilistice și expresive sînt obținute prin construcțiile lexicale din cîmpul omonimelor și al paronimelor, prin aglutinări de cuvinte care creeaza cîmpuri semantice noi, sinteze pline de ambiguitate și de strălucire, sau prin transferuri
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
confesiva a unei feminități în plină expansiune și scepticismul lucid al creatorului de texte, poeta creează un spectacol continuu în care imaginea plastică și invenția lexicala merg în mod natural împreună. Cele mai multe efecte stilistice și expresive sînt obținute prin construcțiile lexicale din cîmpul omonimelor și al paronimelor, prin aglutinări de cuvinte care creeaza cîmpuri semantice noi, sinteze pline de ambiguitate și de strălucire, sau prin transferuri de sens aproape urmuziene. Dacă mai adăugăm și faptul că Libresse oblige este o carte-obiect
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
țeapăn domnia, uralele stinse/ în dreptul chipiilor fără creier./ Dacă tot urcasem puteam să cutreier./ cu mult regret pe-al ruginii apret". (ibidem). Ori într-o manieră simplificată, acest iarmaroc al asocierilor jucăușe, acest basm pentru adulți, acest teatru de marionete lexicale, mimînd dispoziția copilului ce-ar fi putut fi mai lesne cucerit de rimele care îngîna simetriile nostime ale rațiunii cu iratiunea: "Un profet într-un bufet, un condotier într-un/ șifonier, un arlechin într-un scrin, un/ poet într-un
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
această rubrică, cu aproximativ un an în urmă, despre "limbajul vrăjitoresc" modern, așa cum apare el în anunțurile de mică publicitate ale ghicitoarelor și prezicătoarelor, ale practicantelor contemporane de varii tipuri de magie. M-am referit atunci mai ales la trăsăturile lexicale ale textelor în cauză și la efectul stilistic produs de amestecul de cuvinte și sensuri tradiționale cu terminologia de ultimă oră a afacerilor. De fapt, anunțurile (devenite între timp foarte numeroase) sînt fascinante în ansamblul lor, ca tip de text
Anunturi magice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18153_a_19478]
-
Rodica Zafiu O istorie lexicală interesantă și proprie limbii române a adăugat sensurilor obișnuite ale substantivului neutru radical înțelesul - mai puțin previzibil - de “neologism; termen cult, savant”. Accepția specială, care apare și în forma adjectivală a cuvîntului (“expresii radicale”), ca și în cea adverbială (“a
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
a ajuns neînțeleasă” (Radu Ionescu, 1861; în Scrieri alese, Minerva, 1974). Sînt multe dovezi că la un moment dat cuvîntul a fost folosit foarte frecvent cu acest sens; care a ieșit însă din uz aproape total, persistînd doar în bagajul lexical al generațiilor mai vîrstnice. Îl întîlnim în publicistica lui G. Călinescu - “Căci am întîlnit oameni cu titluri, intelectuali, profesori etc., care, deși se exprimau mai radical, arătau același dispreț pentru lectură după epoca școlarității” (Cronicile optimistului) - sau în memorialistica lui
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
a ajuns astfel ca, datorită titlurilor și simplificării legate de circulația comercială, termenul care desemna un instrument al modernizării (radicalul latin, păstrat în cuvinte vechi și regăsibil în neologisme) să fie identificat cu forma ei cea mai pregnantă (neologismul, împrumutul lexical modern). Glisarea semantică a produs un “cuvînt la modă”, pe care lipsa validării academice l-a împiedicat să rămînă definitiv în uz. El ne poate însă evoca un moment important din evoluția limbii române: din punctul de vedere nu al
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
Rodica Zafiu Comentariile indignate sau (mult mai rar) admirative asupra schimbărilor rapide din limba română de azi, în special a celor lexicale, sînt atît de frecvente, încît pot lăsa să treacă neobservate o serie de exemple ale tendinței contrarii: cazuri în care unor modificări radicale apărute în obiceiuri, tehnici, acțiuni din viața cotidiană nu le corespunde o la fel de evidentă și imediată impunere
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]
-
obiectului, noile ediții ale DEX-ului ar trebui să renunțe la circularitatea cu care sînt definite deocamdată verbul a dactilografia - 'a scrie la mașina de scris' și sintagma mașină de scris: - 'mașină folosită pentru dactilografierea textelor'. Oricum, o anume inerție lexicală s-a manifestat și în legătură cu scrisul la mașină, o dovadă fiind chiar uzul extins ' impropriu din punct de vedere etimologic - al cuvîntului manuscris: 'text scris de mînă sau (....) dactilografia t' (DEX). Un termen mai tehnic pentru textul dactilografiat ' dactilogramă ' nu
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]
-
însă înregistrat de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR),1982. Cu computerul (folosit nu numai pentru a scrie texte!) lucrurile sînt și mai complicate. Există un verb tehnic, tot mai răspîndit: a tasta, cuprins deja într-o familie lexicală, alături de tastă (folosit și pentru mașina de scris) și tastatură (sinonim cu claviatură, împrumutat ca și acesta din germană, înregistrat în DEX). Termenul claviatură, curent pentru pian și pentru mașina de scris, nu s-a extins și asupra computerului. S-
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]
-
mașina de scris) și tastatură (sinonim cu claviatură, împrumutat ca și acesta din germană, înregistrat în DEX). Termenul claviatură, curent pentru pian și pentru mașina de scris, nu s-a extins și asupra computerului. S-a produs astfel o specializare lexicală: deși obiectele sînt foarte asemănătoare, computerul are doar tastatură: 'au mai fost furate o tastatură și un monitor' (Evenimentul zilei = EZ 652, 1994, 2). A tasta este un verb nou, cuprins deocamdată în ediția a doua a DCR (1997), cu
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]
-
înțelegere globală, 2 întrebări de înțelegere în detaliu a textului. b) Pentru evaluarea performanței la proba orală se vor aplica următoarele criterii: ... ♦ Vocabular și elemente de construcție a comunicării: 10 p - elevul folosește foarte bine un număr mare de unități lexicale/gramaticale, care îi permit să-și exprime bine ideile; face puține greșeli; 8 p - elevul folosește un număr suficient de mare de unități lexicale/structuri gramaticale, se exprimă clar, fără a-și căuta cuvintele; greșelile făcute nu disturba comunicarea: 6
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
elemente de construcție a comunicării: 10 p - elevul folosește foarte bine un număr mare de unități lexicale/gramaticale, care îi permit să-și exprime bine ideile; face puține greșeli; 8 p - elevul folosește un număr suficient de mare de unități lexicale/structuri gramaticale, se exprimă clar, fără a-și căuta cuvintele; greșelile făcute nu disturba comunicarea: 6 p - elevul are cunoștințe lexicale/gramaticale satisfăcătoare, exprimă idei cu o oarecare ezitare/greșeli, dar realizează comunicarea; 4 p - elevul folosește puține structuri lexicale
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
să-și exprime bine ideile; face puține greșeli; 8 p - elevul folosește un număr suficient de mare de unități lexicale/structuri gramaticale, se exprimă clar, fără a-și căuta cuvintele; greșelile făcute nu disturba comunicarea: 6 p - elevul are cunoștințe lexicale/gramaticale satisfăcătoare, exprimă idei cu o oarecare ezitare/greșeli, dar realizează comunicarea; 4 p - elevul folosește puține structuri lexicale/gramaticale, face multe greșeli, comunicarea este dificilă; 2 p - elevul are un bagaj lexical/gramatical insuficient, face foarte multe greșeli, nu
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
lexicale/structuri gramaticale, se exprimă clar, fără a-și căuta cuvintele; greșelile făcute nu disturba comunicarea: 6 p - elevul are cunoștințe lexicale/gramaticale satisfăcătoare, exprimă idei cu o oarecare ezitare/greșeli, dar realizează comunicarea; 4 p - elevul folosește puține structuri lexicale/gramaticale, face multe greșeli, comunicarea este dificilă; 2 p - elevul are un bagaj lexical/gramatical insuficient, face foarte multe greșeli, nu poate realiza comunicarea; ♦ Înțelegerea contextului și fluența exprimării 10 p - elevul se exprimă fluent și spontan; răspunsul dovedește înțelegerea
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]