6,839 matches
-
sărbătoririi, dar, în afară de aceasta, spre deosebire de contemporanii săi, nu posedă o zi de sărbătoare universală în calendarul roman modern, fiind celebrat împreună cu ceilalți doi capadocieni pe 2 ianuarie. În tradiția greacă, este comemorat la 10 ianuarie, deși nu se celebrează o liturghie specială la această dată. Din contra, 25 ianuarie se bucură de o solemnitate mai profundă, ca sărbătoarea Sfântului Grigorie Teologul. Nici nu a fost canonizat în același grad ca Sfântul Vasile sau celălalt sfânt Grigorie. Aceștia doi, împreună cu Sfântul Atanasie
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
nicio explicație, ci o nouă limbă de lemn, imediat ritualizată, întemeia astfel un conformism de stil nou care se instala în locul lăsat liber de sfârșitul "odiosului tiran și al sinistrei sale soții". Odată cu libertatea apăreau și soboarele de preoți, cu liturghiile celebrate în cele mai neașteptate decoruri, în stradă sau în instituții oficiale, și mai ales la televizor, în direct. Credința autentică nu va fi lipsit, poate, din aceste spectacole liturgice, dar difuziunea lor nelimitată, străvechiul formalism ritualistic par că țin
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
le atinsese; pe când, peste toate câte le ridicau în Valahia, timpul și vremea își puneau necruțător amprenta și el, orgoliosul Mihai Cantacuzinul, degeaba se străduia. Venise aici ca să întărească pentru Șerban Vodă o rețea de oameni care, răspândind cărțile de liturghie ce se tipăreau la București, Snagov și Râmnic, să afle cât de fierbinte este clocotul mocnit al nemulțumirilor celor stăpâniți de otomani. Acum, în fața icoanei, nu-și putea spune rugăciunea. Mai veche de cinci sute de ani, alb-aurie ca cerul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
glas de tunet, cu fața mare și ochi poruncitori, care știuse din fugar condamnat în contumacie să se întoarcă în țară domn, nimeni nu-l înfruntase. Adusese meșteri tipografi din toată lumea ortodoxă și-i pusese pe lucru, tipăreau cărți de liturghie, biblii și cărți de rugăciune, iar cei care le răspândeau în împărăția otomană îi aduceau vești de peste tot. Era un fel de rețea de oameni smeriți, care.... Da, de frică acceptase să însoțească femeile în pelerinaj. Cum adică, după ce că fusese
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de urmăritorii care voiau să-l omoare, va fi ca aceasta și-i va spune Sinaia. Vremurile au fost aspre cu neamul lor, au avut mulți dușmani și, ca să se apere, a făcut multe păcate... Îl vor pomeni la fiecare liturghie, ctitor fiind. Mare este Dumnezeu! Surprins, înălță capul. Din cele două strane, pe rând, ca într-un dialog, litania îi intonă gândul: — ,,Mare este Domnul și lăudat foarte...” Spătarul Mihai reuși în sfârșit să se concentreze în rugăciune iar când
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prilej, iertații au trecut la atac și i-au băgat pe toți fiii ei la ocnă. Ah, ce vremuri! Dar Șerban, care fugise și legase prietenie cu marele vizir, din fugar s-a întors domn. Pătimaș, Șerban Vodă! Doamne, câte liturghii a plătit ea aici și la Sfântul Munte ca să-i fie iertate păcatele! Cum și-a luat locul ce i se cuvenea (oricât de smerită ar fi fost, trebuia să recunoască în sfârșit că nu exista om mai potrivit pentru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fel de oameni și chiar în biserică se uită pe sub sprâncene, gata, gata să se ascundă și să dispară, plătește în stânga și-n dreapta cu banii domniei oameni cu care vrea să înjghebe un fel de negustorie cu cărți de liturghie... Stanca înșira mărgăritare, cumpărase o mulțime să le coasă pe odăjdiile mitropolitului de la Târgoviște. Se liniștise. Le chemase la masă patriarhul Ierusalimului, care era văr de-al doilea cu răposatul postelnic. Fuseseră amândouă. Când Stanca a început să-și povestească
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la turci, și la nemți, și la poloni, și la ruși. Tătarii merg cu turcii, iar preasfânta Patriarhie de la Constantinopol cere trufandale chilipir fără să plătească nimic. Praful drumului îi coclise cerul gurii. Soarele se ridicase sus. De Înălțare, după liturghie, vodă își poftise toate neamurile la prânz. Putea să țină divanul cu ele, că mai toate neamurile erau și dregători sau mai curând mai toți dregătorii erau neamuri cu măria sa. Poruncise să vină toți cu nevestele, iar marelui spătar Mihai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bagă de seamă, măria sa a întrebat-o dacă își mai aduce aminte cine-i domn în Țara Românească sau a dat cu totul în mintea copiilor. — Mamă, înțelege este vorba de mine, mie mi-a poruncit să te duc la liturghie. — Ascultă, Mihai, crezi că el, Șerban Vodă, își aduce aminte că-i sunt mamă sau a dat în mintea nevestei lui? — Mamă, iartă-l. N-am lui ce să-i iert. Nu el este vinovatul. — Mamă, să fim toți împreună
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
este să ierți! Tare greu mi-a fost să iert. De-aia l-am înțeles pe Leurdeanu și-mi pare rău că Șerban l-a ucis. Mâine, Mihai, să vii cu vizitiul domniei tale să mă duci cu caleașca la liturghie, o să merg și eu la măria sa Șerban Voievod, să-i dovedesc că-i datorez cinste și plecăciune. S-a încuscrit cu cinstitul neam al Bălăcenilor și umblă să se încuscrească și cu Bălenii, să șteargă ura. Bine face! Acum, că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îngăduitor, îl priveau aceiași ochi ca ai celor doi, dar mult mai frumoși, frumusețea tinereții în toată plinătatea ei. Era nepotul Constantin Brâncoveanu. Mihai întoarse grăbit capul spre icoane și imploră dumnezeirea să-i dea putere ca să se roage. După liturghie, la Curte, femeile au prânzit cu doamna iar bărbații cu mitropolitul Theodosie și cu vodă. Sala în care mâncau era foarte frumoasă, cu zugrăveala iscusită imitând marmura albă cu vine roz-gălbui, cu ferestre largi. Mihai o privea uimit, nu o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cernite, că era ajunul Bunei Vestiri, ieși grăbită din casă, cu Tudora ca o umbră după ea. Un argat trase zăvoarele grele ale porții și o privi întrebător. — Să spui că plecai să mă spovedesc pân’ să intre popa în liturghie. Luară un drum ocolit și când trecură pe lângă casele în care-și ținea vodă curtea, Tudora se apropie de arnăutul care păzea poarta și-i spuse ceva șoptit. Acesta dispăru în curte și după câteva minute se întoarse spunând că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și să nu te pregătești să-I răspunzi cum se cuvine. Cheamă-ți duhovnicul, o să te ajute. Nu pot, nu îndrăznesc. De atunci, de când cu testamentul... Da, știu. Ți-l trimit mâine în zori, și pe urmă te aștept la liturghie să te împărtășesc. — Părinte, sfinția ta, te-am chemat ca să-ți spun, să afli de la mine, nu de la alții. Dinu și Mihai, frații mei, bănuiesc, nu știu nimic. Singur Brâncoveanu știe... Așa se și cuvine, e mare logofăt și el
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fie uns împărat... — Și măria ta? — Eu mă simt așa. M-am socotit împărat când înainte de orice am ridicat mânăstirea de la Cotroceni și am închinat-o muntelui Athos și în special mânăstirii Ivir. Nu avem oare noi grija cărții de liturghie și de sfințenie pentru toți credincioșii creștini din împărăție? Nu ne pomenește pe noi popa când deschide evanghelia și vede pe ea numele nostru? Nu este dreptul nostru să ne simțim așa? Dacă patriarhii din Ierusalim, din Constantinopol, din Alexandria
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pentru veșnică pomenire”. Și dacă am citit asta, m-am rugat pentru măria ta și așa face și egumenul și toți câți or veni după el, așa că nu ești singur, te însoțesc rugăciunile noastre. Acum o să plec, mă pregătesc pentru liturghia de mâine. În zori o să-l trimit pe ieromonah să te spovedească. Aș dori, măria ta, să vii la Mitropolie să ne împărtășim împreună din scump Sângele lui Hristos. Când te scufunzi în frământări lumești, crezi oare că eu nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din perete, luă o pungă, o cântări în mâini și o dădu prelatului tocmai când acesta deschidea ușa. — Să poruncești la meșterii argintari din Brașov un potir ca cel de la Cotroceni pentru biserica din Drăgănești. — Te aștept mâine la sfânta liturghie, măria ta. Și despre potir mai vorbim noi. Domnul să te aibă în pază. Theodosie îl binecuvântă cu amândouă mâinile iar lui Șerban i se păru, cu toată lumina puțină, că vede în ochii deja bătrâni ai mitropolitului aprinzându-se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lăsă pe fiecare să-și facă datoria, se lăsă condus în dormitor și masat, își dictă programul pentru a doua zi, ceru să i se dea drumul să intre ieromonahului Ștefan de cum va sosi în zori și anunță că, înainte de liturghie, dintre înalții dregători nu vrea să-l vadă decât pe marele logofăt Constantin Brâncoveanu. Ceru să i se aprindă candela din fața icoanei Mântuitorului și să i se stingă toate lumânările. Rămas singur își potrivi pernele și se întinse în pat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
continuu pe turci împotriva domnitorilor țărilor române. Nu avea în gură amărăciunea aceea îngrozitoare cu care se scula în diminețile ce au urmat înmormântării Smărăndiței. Se simțea sănătos și voios, hotărât să răspundă invitației lui Theodosie de a participa la liturghie. Cu glasul său obișnuit, strigă dorobanțul de gardă. — De când a murit Tudora nu mai am pace cu maică-ta, zice că neapărat să-i fac loc în casă Zamfirei, că o fi ea nebună, dar de sufletul Tudorei trebuie să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fost singuri nici o clipă”. Vodă s-a oprit, l-a privit cu un fel de milă, l-a îmbrățișat și i-a spus ca într-o doară: „Am o singură mulțumire, că m-am spovedit și m-am împărtășit la liturghie”. Așa s-au despărțit. Doamne, dacă înțepenește așa fără să fie îmbrăcat și spălat! Logofătul se apropie din nou de pat și l acoperi bine ca să-i țină trupul cald. Atunci intrară marele stolnic și marele spătar. — Trimit pe cineva
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe ultimul drum. Aș dori să-i ai alături pe frații, copiii și nepoții răposatului. Mâine în zori vor veni părinții călugări, îl vor ridica pe voievodul Șerban și l vor duce în biserica domnească, unde se va sluji sfânta liturghie, apoi vom porni cu toții să-l ducem pe ultimul drum spre Cotroceni. Acolo se va face prohodul și se va înmormânta în biserica lui în pronaos, alături de fratele său răposatul Matei și al dragii lui Smărăndița. Măria ta, sunt bătrân
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aducă cinstire. L-au scos din Curtea domnească opt frați monahi, ducând năsălia pe umeri. În pridvorul bisericii l au așezat în coșciug și așa l-au dus înăuntru. Când a prins a se lumina, au început utrenia, apoi sfânta liturghie. La strană cântau cei mai mari maeștri ai psaltichiei, cu o intonație perfectă demnă de urechile heruvimilor. După ce s-a citit evanghelia, la ectenia pentru cei răposați, a început să bată clopotul într-o dungă, rar și prelung. Treptat s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pregătesc pentru ultimul drum”, spunea clopotul de la Sfântul Anton; „Da, da, a murit vodă”, preluau cele de la Sfântul Gheorghe și de la Mitropolie; „Veșnică pomenire”, răspundeau mahalalele și din nou așa, până când toate ulițele s-au umplut de lume. La sfârșitul liturghiei, opt monahi greci și opt monahi de la mânăstirea Radu Vodă, primii pe partea dreaptă, ceilalți pe partea stângă, au ridicat năsălia cu coșciugul. Călugării s-au grupat și s-au rânduit după ranguri, grecii și străinii pe partea lor, iar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vornicul intră și comunică răspicat vestea. Bărbatul cu care se măritase nu mai era domn! Cum adică, ea nu mai era doamnă? Afară ningea și viscolea. Repetase în gând fiecare mișcare pe care trebuie să o facă doamna Moldovei la liturghia din ziua Crăciunului, peste nici o săptămână. Nu mai era doamnă? Cum a fost cu putință una ca asta? Și Maria a lui Constantin Vodă Duca, acum că nu mai era doamnă, își dădu drumul durerii uitând de rang. Bocea când
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
plătesc în aur. Vrem să fie sărbătoare mare. Noi și doamna noastră..., aci vodă se opri și privi spre soția sa care, albă ca un mort, își făcea cruce cu gesturi mari. Ei bine, da, noi și doamna Maria, la liturghia de a doua zi de Paști, vrem să înălțăm rugă de mulțumire și să înștiințăm tot norodul că feciorul nostru beizadea Ștefan se logodește cu... — Cu Bălașa, odrasla vistiernicului Ilie Cantacuzino din Moldova, îl scoase din încurcătură pe nerăsuflate doamna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lună arăta că trecuse de miezul nopții. — Acum, la odihnă! Drum bun! Mâine în zori. La un semn al lui vodă, garda de la poarta principală dădu pe mutește onorul la domnitor. Boala voievodului De duminica Tomei, 8 aprilie 1703, sfânta liturghie la Mitropolie începu în zori, pentru că vodă trebuia să iasă din târg pe Podul lui Șerban Vodă până-n dealul de deasupra viilor, ca să-l întâmpine pe cinstitul Kuciuk Selin, imbrohorul împărătesc ce trecuse Dunărea pe la Giurgiu și se apropia de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]