6,058 matches
-
ich fasse/ Kohle alles was ich lasse/ Flamme bin ich sicherlich” . Da sunt flacără, știu bine/ ard În ea și ea În mine/ și mă mistui tot arzînd/ e lumină tot ce ating/ și e scrum ce las cînd sting/ Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. da sunt flacără,oricînd”. „Nemuritor și rece” mai poate Însemna În traducerea noastră și sentimentul de adînc dispreț nietzschean al Luceafărului față de condiția umană: „Uite-i pe ei, cei mediocri, cîtă frunză, cîtă iarbă, săraci cu
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
mistui tot arzînd/ e lumină tot ce ating/ și e scrum ce las cînd sting/ Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. da sunt flacără,oricînd”. „Nemuritor și rece” mai poate Însemna În traducerea noastră și sentimentul de adînc dispreț nietzschean al Luceafărului față de condiția umană: „Uite-i pe ei, cei mediocri, cîtă frunză, cîtă iarbă, săraci cu duhul În mizeria lor. Si eu mă strecor printre ei Încercînd să-i strivesc cît mai puțin posibil, dar dezgustul Îmi roade inima” Also sprach
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
El dă naștere angoasei. Este aici misterul profund al inocentei de a fi În același timp angoasă. Visător, spiritul proiectează propria sa realitate care nu este nimic, dar acest nimic vede Întotdeauna inocența În afara lui Însuși”. Iată cum se prezintă Luceafărul categoriilor filozofice omenești. Prin inocență. Dar și prin angoasă, prin temere, prin frică, prin deznădejde. Putem atunci, cu ajutorul termenilor kierkegaardieni, să Înțelegem mai bine comportamentul Cătălinei atunci cînd este golită de „setea de luceferi”. Iată ce scrie Lucia Dumitrescu Codreanu
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
lui Însuși”. Iată cum se prezintă Luceafărul categoriilor filozofice omenești. Prin inocență. Dar și prin angoasă, prin temere, prin frică, prin deznădejde. Putem atunci, cu ajutorul termenilor kierkegaardieni, să Înțelegem mai bine comportamentul Cătălinei atunci cînd este golită de „setea de luceferi”. Iată ce scrie Lucia Dumitrescu Codreanu o exegetă pasionată de filozofia lui Soren: „ ... angajîndu se după modelul hegelian la o fenomenologie a pasiunii Kierkegaard instituie anumite cadențe și ordonări. Demersul său se Înscrie pe făgașe disciplinate de o logica a
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
ontologică, marea răsturnare, acel Kehre heidegerian pe care-1 induce fetei de Împărat pajul se Înscrie tot in categoria filozofică a „seriosului”. Ce altceva Îi cere pajul fetei dacă nu să fie serioasă și să uite de abisalități și de chemările Luceafărului. Aici În jurul acestor concepte definitorii pentru o Înțelegere programată a ontosului se află poate cheia descifrării misterului acestei poeme eminesciene. Poemă care după părerea noastră se Înscrie Într-un model comportamental unic În toată literatura occidentului. Trebuie să ni-1
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
acestor concepte definitorii pentru o Înțelegere programată a ontosului se află poate cheia descifrării misterului acestei poeme eminesciene. Poemă care după părerea noastră se Înscrie Într-un model comportamental unic În toată literatura occidentului. Trebuie să ni-1 Închipuim pe Luceafăr suferind de conceptul kierkegaardian al „disperării”. Cităm dintr-un tratat al disperării : Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. „... disperarea este deci boala mortală, acest supliciu contradictoriu, acest rău al eului: a muri etern, a muri fără ca totuși să mori, a-ți
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
descifrării misterului acestei poeme eminesciene. Poemă care după părerea noastră se Înscrie Într-un model comportamental unic În toată literatura occidentului. Trebuie să ni-1 Închipuim pe Luceafăr suferind de conceptul kierkegaardian al „disperării”. Cităm dintr-un tratat al disperării : Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. „... disperarea este deci boala mortală, acest supliciu contradictoriu, acest rău al eului: a muri etern, a muri fără ca totuși să mori, a-ți muri moartea. Căci a muri Înseamnă că totul s-a sfîrșit, dar a
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
terestru ne oferă destule elemente care pot veni În sprijinul teoriei noastre. Eroina se află plasată compozițional În „nigredo”, În partea Întunecată a athanorului imaginativ. Ea „este luna Între stele”, se află În „umbra negrului castel”, “În umbra falnicilor bolți” Luceafărul este pentru ea un denominator „al nopții mele domn” iar chemarea ei este făcută, invocată În scop de „luminare” și viața-mi luminează”. Luceafărul făcînd parte din operatorii magici salvatori trebuie să scoată din Întuneric, să salveze pe fata de
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
imaginativ. Ea „este luna Între stele”, se află În „umbra negrului castel”, “În umbra falnicilor bolți” Luceafărul este pentru ea un denominator „al nopții mele domn” iar chemarea ei este făcută, invocată În scop de „luminare” și viața-mi luminează”. Luceafărul făcînd parte din operatorii magici salvatori trebuie să scoată din Întuneric, să salveze pe fata de Împărat. În cadrul regimului diurn simbolic se găsesc două scheme dinamice una „diairetică” din grecescul diairesis care Înseamnă diviziune și una ascensională, eliberatoare, expiatorie. Diviziunea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
la maturitate asta Însemnînd În registrul descriptiv-poetic o renunțare la salvare, la angelizare. Cătălina se opune atît regimului diurn fantastic cît și regimului arhetipurilor anagogice. Refuzînd diviziunea și ascensiunea eroina rămîne ancorată În mundan, În Întuneric reacțiile de salvare ale Luceafărului Înscriindu-se În motivele mitice ale renunțării, ale eșecului taumaturgic, „vindecarea”mitică nerealizîndu-se la nivelul șamanic, magic sau fantastic. Cătălina rămîne amorsată numai la nivelul mithemului „ta legomena” adică la nivelul celor ce pot fi rostite: chemarea ei Luceafărul eminescian
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
ale Luceafărului Înscriindu-se În motivele mitice ale renunțării, ale eșecului taumaturgic, „vindecarea”mitică nerealizîndu-se la nivelul șamanic, magic sau fantastic. Cătălina rămîne amorsată numai la nivelul mithemului „ta legomena” adică la nivelul celor ce pot fi rostite: chemarea ei Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. fierbinte, rugile către Luceafăr, invocațiile repetate. La nivelul lui „ta dromena”adică al palierului „celor făptuite”eroina noastră rămîne În pură virtualitate. Cum am mai arătat „coniunctio” nu se realizează, schema dinamică ascensională de care pomenea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
renunțării, ale eșecului taumaturgic, „vindecarea”mitică nerealizîndu-se la nivelul șamanic, magic sau fantastic. Cătălina rămîne amorsată numai la nivelul mithemului „ta legomena” adică la nivelul celor ce pot fi rostite: chemarea ei Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. fierbinte, rugile către Luceafăr, invocațiile repetate. La nivelul lui „ta dromena”adică al palierului „celor făptuite”eroina noastră rămîne În pură virtualitate. Cum am mai arătat „coniunctio” nu se realizează, schema dinamică ascensională de care pomenea Gilbert Durând În cartea sa „Structurile antropologice ale
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
energetic care inspiră și respiră chemarea, un vehicul pneumatic care autonomizîndu-se rămîne clar și transparent pe toată durata poemului, constituindu-se Într-un veritabil personaj, fiindcă recurența cu care apare În cadrul scenografic al poemei Îi dă consistență de actant. Chemarea Luceafărului se realizeaza În scenografii aproape asemănătoare și sub regim nocturn instaurîndu-se astfel o vrajă sublunară, un teritoriu acustic de mare rezonanță afectivă, muzicală si emoțională. Putem asemăna această monodie incantatorie cu starea de rugăciune a anahoreților, cu veghea și psalmodiul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
bună mireasmă,și care include pe cînd, și pe cum. Spunea H. Miller „nu există decît o singură aventură și aceasta este lăuntrică, este aventura spiritului tău, pentru care nu prezintă importanță nici timpul, nici spațiul, nici isprăvile mărețe”. Arheul luceafărului este unul precreștin el nu se află În zodia lui Mercur, ne aflăm În protocreștinism. Acum elementele fundamentale spiritul, pneumatikon, psychikon, mentalul, hylikon, corporalul sunt reunite În altă dimensiune decît vor fi ele În era creștinismului. Aici stă toată eroarea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Hiperion se transformă la sfîrșitul poemei În Hyperidon despiciens cel care disprețuiește. Rămîne păstrătorul stelelor albe. În opoziție stă pajul care are o natură fericită, makaria physis. El este adevăratul dușman al stelarului. Avînd o natură primordială, fiind archeogonal, el, luceafărul este și aporhetos, tainic, ascuns, nerevelat. Logosul său avea putere numai de sus În jos. El nu a Înțeles vorbele prototatălui tan lațan, can lacan, zer șama, poruncă peste poruncă, rînduială peste rînduială. Toate masoneriile universale au drept constantă inhibatorie
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Noi astăzi respirăm În absența stăpînului. Desnădejdea este certitudinea noastră. Umilința noastră este că știm că respirăm Într-o absență certitudinală. Noi vrem de mii de ani să Încreștinăm păcatul. Dar se vede că este o manoperă greu de realizat. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Noi romănii am demonstrat prin submiturile noastre fondatoare cît de greu este să Încreștinăm păcatul. Meșterul Manole, Ciobanul mioritic au dat greș și s-au sinucis ontologic și abisal. Cu astfel de modele Întemeietoare nu mă
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
1995; ediția a II-a, revăzută și adăugită, Vasiliana '98, Iași, 2002; ediția a III-a, Vinea, București, 2006; ediția a IV-a, Casa de Pariuri Literare, București, 2012). Colaborează cu poezie, critică literară și texte de opinie la "Timpul", "Luceafărul", "Poesis", "Hyperion", "ArtPanorama", "Monitorul Arte", "Opinia studențească", "Observator cultural", "Ca și cum", "Paradigma" și la reviste on-line: "Clouds Magazine", "Respiro", "Tiuk". Deținător al mai multor premii literare, între care: Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din Iași (1996), Premiul de Poezie "Eleusis
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nr. 5, mai 2009; Ioan Holban, în "Evenimentul de Iași", 6 martie 2010; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 10, octombrie 2010; Ana-Maria Tancău, în "Ateneu", nr. 11-12, noiembrie-decembrie 2010; Adina Pelin, în "Ateneu", nr. 3, martie 2011; Ioan Holban, în "Luceafărul", nr. 1, ianuarie 2013. ANDONE, Irina, n. 10 ianuarie 1968, Iași m. 30 septembrie 1998, Iași. Studii gimnaziale la Liceul Dimitrie Cantemir (1978-1982), Liceul de informatică (1982-1986). Facultatea de Litere a Universității "Al.I. Cuza", secția Limba și literatura română
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
științific la Institutul de Filologie Română "A. Philippide", Iași (din 1994). Debutează cu versuri în revista "Cronica", iar editorial cu volumul de poezii Mângâios (Iași, Editura Institutul European, 1996). Publică eseuri, cronici literare și poeme în "Dialog", " Timpul", "Convorbiri literare", "Luceafărul", "România literară" etc. Traduce Mihai Eminescu, Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu (1991) și Matilda Cugler Poni, An Anthology of Romanian Poets (1994). Postum i se publică și cartea de critică "Farmec dureros". Poetica eminesciană a contrariilor (Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de la Facultatea de Litere din Iași. Debutează cu versuri în revista "Convorbiri literare" (1977), iar editorial cu un poem în proză publicat în volumul colectiv Solstiții (1985). Colaborează cu poeme și articole la reviste din țară ("Convorbiri literare", "România literară", "Luceafărul", "Cronica", "Poesis", "Contrafort", "Timpul", "Interval", "Dacia literară", "Art Panorama", "Dilema", "Echinox", "Hyperion", "Amphytrion", "Fracturi") și din străinătate ("Cider Press Review", "Exquisite Corpse/Cyber Corpse", "Hunger Magazine", "International Notebook of Poetry", "Quarter after Eight", "Metamorphoses" din Statele Unite ale Americii, "Poésie 2003
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Codrin Liviu Cuțitaru, în "Dilema Veche", nr. 260, din 5-11 februarie 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 9, septembrie 2009; Dan Cristea, în "Luceafărul de dimineață", nr. 3, 25 februarie 2009; Liviu Antonesei, în "Observator cultural", nr. 519, 11-14 aprilie 2010. ANTONESEI, Liviu, n. 25 aprilie 1953, satul Vlădeni, județul Iași. Studii gimnaziale și liceale în Iași. Facultatea de Psihologie-sociologie a Universității "Al.I.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în aceeași pulsație/ Deodată". Căutarea asiduă a diversității, a diferenței pitorești sau emblematice nu este, pentru poetul călător Liviu Antonesei, decât un simptom al propriei cizelări identitare. Referințe critice (selectiv): Dumitru Chioaru, în "Transilvania", nr. 6, 1984; Cezar Ivănescu, în "Luceafărul", nr. 27, 1983; Gh. Grigurcu, în "Steaua", nr. 9, 1989; Nicolae Manolescu, în "România literară", nr. 28, 1989; Constantin Pricop, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 1989; Marian Papahagi, Interpretări pe teme date, 1995; Marian Papahagi, în Dicționarul scriitorilor români
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
foto-documentar), Editura Opera Magna, Iași, 2004; Minutul de prelungire (publicistică), Editura Feed Back, Iași, 2008. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Premii literare: Premiul Editurii Junimea și al Uniunii Scriitorilor din România filiala Iași la Concursul Național de Poezie "Porni luceafărul...", Botoșani-Ipotești (2000), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2001), Premiul Festivalului româno-canadian de poezie "Ronald Gasparic" (2001). Cu ani în urmă, Cezar Ivănescu intuia în debutantul Liviu Apetroaie un poet de certă erudiție poetică, ancorat într-o tradiție de cea mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Iași (1955). Facultatea de Medicină Generală, absolvită în 1963. Medic la Dolhasca (1963-1975). Corector, redactor, redactor-șef adjunct al revistei ieșene "Convorbiri literare" (1983-1995). Debutează cu versuri în revista "Luceafărul" (1966) și editorial cu volumul Versuri (1970). Colaborează la "Luceafărul", "Amfiteatru", "Tribuna", "Steaua", "Familia", "Argeș", "Echinox", "Convorbiri literare", "România literară" (revistă în care ține, din 1992, rubrica "Cerșetorul de cafea"), "Suplimentul de cultură" etc. Cărți de poezie: Versuri, Editura Albatros, București, 1970; Detectivul Arthur, Editura Cartea Românească, București, 1970; Julien
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Carmina Balcanica", Iași, Brăila (din 2008). Secretar al Asociației Revistelor și Publicațiilor din Europa (ARPE) (din 2008). Debut editorial cu Pelerinul (1996). Colaborează cu articole și poeme în reviste din România ("Convorbiri literare", "Cronica", "Acces", "Poezia", "Dacia literară", "Revista română", "Luceafărul", "Albanezul", "Magazin istoric", "Oglinda literară", "Gazeta de Est", "Unu", "Tomis", "Ex Ponto", "Porto Franco", "Hyperion", "Semne", "Mișcarea literară", "Plumb", "Nord Literar", "Poesis", "Bucovina literară") și străinătate (S.U.A., Canada, Elveția, Republica Macedonia, Albania, Serbia și Muntenegru, Italia, Iordania, Liban, Libia, Siria, Egipt, Olanda
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]