12,882 matches
-
din flacon numărul corect de linguri cu granule 30 Când medicamentul este luat pe gură : • Amestecați doza măsurată cu alimente solide ( cum ar fi piure de cartofi sau sos de mere ) sau alimente lichide ( cum ar fi apa , sucul de mere , sucul de portocale sau formule alimentare fără proteine , pentru sugari ) și luați sau administrați imediat după amestecare . Pacienții cu gastrostomie sau tubaj nasogastric : Amestecați granulele cu apă până când nu mai rămân granule uscate ( este util să agitați soluția pentru a
Ro_65 () [Corola-website/Science/290825_a_292154]
-
Teatrului Bacovia. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Bacău. Tot la Bacău a fost înființată Casă memoriala „Nicu Enea”, iar stradă pe care se află casă îi poartă numele. Expoziția unui pictor român [Nicu Enea] la Belgrad. "Universul", 7 măr 1934. Draganic, Josip"'. Slikarske izlozbe. [Expoziție Nicu Enea la Zagreb]. "Novosti Broji", nr. 105, 17 apr 1934, p. 11. Expoziția unui pictor român [Nicu Enea] la Zagreb. "Dimineață", 18 mai 1934. Cronică. Salonul Oficial. [Referire la Nicu Enea]. "Artă și
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Enea] la Zagreb. "Dimineață", 18 mai 1934. Cronică. Salonul Oficial. [Referire la Nicu Enea]. "Artă și Omul", 3, nr. 19-22, ian-apr 1935, p. 338. Lazăr - Nyl, N. I. La “Dalles”: [expoziția Asociației de artă] “Tinerimea artistică”. (Cronică plastică). "Neamul românesc", 16 măr 1935, p.2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Tăbăcaru, G[rigore]"'. N. Enea: pictorul Bacăului. "Bacăul", 16 măr 1936. Salonul oficial. Pictură. Sculptură. Pavilionul Artelor - Șoseaua Kiseleff. Aprilie - mai 1937. București, Ministerul cultelor și artelor, 1937, p. 14
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
ian-apr 1935, p. 338. Lazăr - Nyl, N. I. La “Dalles”: [expoziția Asociației de artă] “Tinerimea artistică”. (Cronică plastică). "Neamul românesc", 16 măr 1935, p.2. Referire la Nicu Enea, participant la expoziție. Tăbăcaru, G[rigore]"'. N. Enea: pictorul Bacăului. "Bacăul", 16 măr 1936. Salonul oficial. Pictură. Sculptură. Pavilionul Artelor - Șoseaua Kiseleff. Aprilie - mai 1937. București, Ministerul cultelor și artelor, 1937, p. 14. Referire la Nicu Enea. Lazăr, N. I."' Cronică plastică. [Referire la Nicu Enea]. "Sfarmă piatră", 21 ian 1937. Lazăr, Nicolae
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Sala “Ileana”, [Librăria] “Cartea Românească”, 1938. Oprescu, G. Ultimele expoziții din luna Martie. [Expoziție Nicu Enea în București]. "Universul," 2 apr 1938 Pictorul N. Enea a fost premiat [cu premiul “Pictor C. Stahl”] la Salonul Oficial al Moldovei. "Moldova", 1 măr 1942 Salonul Oficial. Pictură și sculptură. București, Ministerul Artelor; Fundația “Dalles”, 1945, p. 24. Referire la Nicu Enea. Deschiderea expoziției N. Enea [la sala ziarului “Universul” din București]. "Ultimă oră", 24 ian 1947. Expoziția pictorului N. Enea. Catalogul lucrărilor. [128
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Rodica Maniu, Dan Băjenariu, N. Enea. "Rampă", feb 1947. Repețeanu, Elisa. Expoziții. [Expoziție Nicu Enea la sala “Universul” din București]. "Revista Muncii", 2, nr. 16-17, feb-mar 1947, p. 30. Expoziția pictorului N. Enea [de la sala “Universul” din București]. "Universul", 12 măr 1947. Prin București. Ce-am văzut? [Expoziția Nicu Enea de la sala ziarului “Universul”]. "Femeia și Căminul", nr. 115, 16 măr 1947, p. 2. Glasber, Maximilian. Expoziția [Asociației de artă] “Tinerimea Artistică”. (Cronică plastică). "Era nouă", 4, nr. 748, 11 apr
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
Revista Muncii", 2, nr. 16-17, feb-mar 1947, p. 30. Expoziția pictorului N. Enea [de la sala “Universul” din București]. "Universul", 12 măr 1947. Prin București. Ce-am văzut? [Expoziția Nicu Enea de la sala ziarului “Universul”]. "Femeia și Căminul", nr. 115, 16 măr 1947, p. 2. Glasber, Maximilian. Expoziția [Asociației de artă] “Tinerimea Artistică”. (Cronică plastică). "Era nouă", 4, nr. 748, 11 apr 1947. Referire la Nicu Enea. Ultimile expoziții. [Expoziție inaugurală dedicată Jugoslaviei, la galeria “Arcadia” din București.. "Semnalul", 11 dec 1947
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
1. Peisaj. 2. Natură moartă. 3. Iarnă. [Reproduceri]. "Ateneu", 2, nr. 2, feb 1965, p. 14. Coban, Grigore V. Retrospectivă Nicu Enea [la Galeria de artă a Muzeului regional Bacău, cu circa 130 de lucrări]. (Cronică plastică). "Steagul roșu", 28 măr 1965, p. 2. Articolul conține reproduceri după lucrările “Muncitor mecanic”, Bătrâni arând” și “Cosașii”. Căciularu, Rony"'. Retrospectivă Nicu Enea la [Palatul culturii din] Iași. "Steagul roșu", 30 mai 1965, p. 2. Coban, Grigore V. Un pictor uitat? Pe marginea Retrospectivei
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
I. Cucoș"). Coban, Grigore V. Pe marginea Retrospectivei Nicu Enea. [Deschisă la Bacău și itineranta ulterior la Iași, Suceava, București și Constantă]. "Steagul roșu", 33, nr. 6846, 20 ian 1979, p. 6. Enea, Nicu. Cosașii. [Reproducere]. "Ateneu", 16, nr. 1, măr 1979, p. 4. [Casă memoriala “Nicu Enea”]. În: "Bacău. Monografie." București, Editura Sport-Turism, 1980, p. 241. O monografie Nicu Enea [editata de Muzeul județean de istorie și arta Bacău]. "Contemporanul", nr. 4, 25 ian 1980, p. 11. Autorul articolului semnează
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
arta Bacău]. "Contemporanul", nr. 4, 25 ian 1980, p. 11. Autorul articolului semnează Ț. I. = Drăgoi, Livia. Retrospectivă Nicu Enea [organizată de Oficiul de expoziții București în colaborare cu Muzeul județean de istorie și arta din Bacău]. "Steaua", nr. 3, măr 1980, p. 61-62. = Galben, Cornel"'. Nicu Enea - un nume pentru eternitate. "Steagul roșu", 35, nr. 6914, 10 mai 1980, p. 6. Coban, Grigore V. Expoziția de pictură și grafică Nicu Enea. (Carnet plastic). "Steagul roșu", 35, nr. 6933, 20 sep
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
desemnat satul Alma Vii ("Almen"), consideră că termenul Alma ar deriva din germanul "alm", cu semnificația "ulm". Desigur această explicație este acoperitoare pentru acele părți ale Transilvaniei unde au fost colonizați sașii. Conform lingvistului Iorgu Iordan, oiconimul "Alma" are semnificația "măr" (mag. "almá" = măr, "almás" = merișor, livadă cu meri). În acest sat se află o biserică-sală, în stil gotic, înscrisă pe lista Monumentelor Istorice din județul Sibiu / 1991, la poziția 33B, nr. 224. Lăcașul de cult folosit de enoriașii calvini este
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
Vii ("Almen"), consideră că termenul Alma ar deriva din germanul "alm", cu semnificația "ulm". Desigur această explicație este acoperitoare pentru acele părți ale Transilvaniei unde au fost colonizați sașii. Conform lingvistului Iorgu Iordan, oiconimul "Alma" are semnificația "măr" (mag. "almá" = măr, "almás" = merișor, livadă cu meri). În acest sat se află o biserică-sală, în stil gotic, înscrisă pe lista Monumentelor Istorice din județul Sibiu / 1991, la poziția 33B, nr. 224. Lăcașul de cult folosit de enoriașii calvini este o biserică monument
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
izolat depășind maximele istorice. În zona de pe malul Prutului, pe o fâșie restrânsă s-a conservat, datorită gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume. Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449 tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe. Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat. Efectivele
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
și Yom Hatruá (יום תרועה), ziua sunării (la origine - din trâmbițe, în zilele noastre asociată adesea cu cornul Shofarului). Obiceiurile de Rosh Hashana includ sunarea din shofar și o cină familială la care se mănâncă alimente simbolice cum ar fi mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun și dulce. Alte alimente care trebuiau sa fie prezente si binecuvantate pe masa cinei conform traditiei: granate, curmale, morcovi, dovleac, fasole (verde), praz, o sfecla precum si un cap
Roș Hașana () [Corola-website/Science/304415_a_305744]
-
este de 10,2°C, iar cantitatea de precipitații de 500 mm. Teritoriul satului Cheia se află într-o zonă de pășune și fâneață. Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corelații bune în zonă (cireș, vișin, păr, măr), viță-de-vie pe versanții însoriți și, mai puțin, culturi de porumb, grâu, secară, orz sau cartofi. În zonă au loc exploatări de gips și alabastru.
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
de la sfârșitul sec. XVII sau începutul sec. XVIII s-a dezvoltat arta de a produce în serie icoane pe hârtie și imagini simbolice sau decorative prin xilogravură. Tehnica xilogravurilor consta mai întâi din gravarea în lemn de păr sau de măr a unui tipar, după care, cu o singură ungere tiparul imprima clar 12-15 stampe. Cerneala pentru tipărire se prepara din chindruț, negru de fum, și ulterior imprimării xilogravura putea fi colorată liber, ceea ce diferenția între ele exemplarele aceluiași tiraj.
Xilogravură () [Corola-website/Science/320568_a_321897]
-
opera să, Mihnea Gheorghiu a fost distins cu mai multe înalte distincții culturale, între care premiul "Ion Luca Caragiale" al Academiei Române, al Uniunii Cineaștilor, premii speciale ale festivalurilor de film de la Barcelona, Buenos Aires și Cork, premiul special "Crucea Sudului" la Măr del Plata și premiul "Erasmus". De asemenea, a fost distins cu titlu de Doctor Honoris Causa al mai multor instituții de învățământ superior. A fost decorat cu "Meritul Cultural" clasa I, Ordinul "Apărarea Patriei", Ordinul "Pentru Merit", Ordinul Literelor și
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
Mălini este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Iesle, Mălini (reședința), Pâraie, Poiana Mărului și Văleni-Stânișoara. Este comuna natală a poetului Nicolae Labiș. Comuna Mălini este situată în partea de sud-est a județului Suceava, pe cursul inferior al râului Suha Mare, având în apropiere Munții Stânișoarei, cu o înălțime maximă de 1530 m în
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
plăcintă fără carne; "mezelicuri" și "mezele" se zic uscăturile, sărăturile și altele asemenea, cum ghiudem, pastramă, cașcaval, migdale, năut și zaharicale ce se pun la masă pe la sfârșitul bucatelor și "poame" cele ce se mănâncă necoapte, nefierte la foc, cum mere, pere, prune, struguri. Unele dintre categoriile și tipurile de produse de cofetărie includ următoarele: Consumul excesiv de produse de cofetărie a fost asociată cu creșterea incidenței de diabet de tip 2 zaharat, obezității și a cariilor dentare. Unele dulciuri conțin urme
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
crai în trecere pe aici a poposit pe una din stânci. De pe vârful ei și-a zvârlit cu putere toporul care s-a înfipt, foarte departe, într-o zonă de câmpie, cu ,toporâștea” în pământ. Din ,toporâște” a crescut un măr roșu, iar în locul respectiv s-a întemeiat localitatea Oradea Mare-Măr Roșu. După ce a azvârlit toporul, craiul a coborât călare de pe stâncă. Se văd și astăzi în piatră urmele calului care a ,răpăgat” adică a alunecat. Spre poale, craiul s-a
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Gazdele dă loc, s-o pregătit/ Dă trii zăli și dă trii nopțî n-o mai dormit/ Mâncări buni ni-o gătit”. Incepe servitul mesei. Mai de mult se servea la nuntă țuica, vin sau „cider” - un suc fermentat din mere sau pere padurețe. Mâncarea era alcătuită din „zeamă” de „păsulă” boabe, „curitiu umplut cu pisat” și „coci” sau colac. Cine dorește pune un copil în brațele miresei, iar aceasta îi dăruiește un coc legat cu o fundiță, semn că va
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau ștreanguri din cânepă, ori meștereau obiecte și unelte din lemn. Feciorii mergeau doar să-și petreacă cu fetele. Se mâncau mere padurețe, alune, nuci, poame uscate și grăunțe fierte. Fetele erau permanent încurcate de la lucru de către feciori, care le luau fusele, zicând: , Am mâncat mălai/ Ca fusul tău să mi-l dai.” Fata încerca să-și reia fusul spunându-i: „Am
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
albastră (Limonium sinuatum), Salsola volkensii, Spergularia diandra, iar lângă Ierihon Mesembryanthemum nodiflorum (ruda cu ghețișoara). Aproape de sursele pâraielor cresc copaci precum Ziziphus spina-christi (în ebraică „shizaf”), iar în sud Balanites aegyptiaca, cunoscut drept curmalul de deșert, Calotropis procera, numit și mărul de Sodoma sau fitilul deșertului. La est de Fatzael se află o depresiune de salinitate sau lac sărat (în arabă „sebkha”, în ebraică „malha”), unde crește o vegetație specifică: arbuști ca Atriplex halimus,(cunoscută în franceză ca „pourpier de mer
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
cunoscută ca ciuperca sau buretele de Malta (Cynomorium coccineus). În zonă se mai găsește o pădurice de Salvadora persica, la limita de nord a răspândirii ei geografice. În oaze se pot vedea curmali de deșert, Moringa peregrina sau benul alb, mărul de Sodoma, planta otrăvitoare Solanum incanum, Commicarpus plombagineus și altele. În acest sector domina vegetația solurilor sărate în condiții de uscăciune: la nord de Argaman - arbuști ca Salsola vermicolata și Atriplex halimus, mai la sud - Salsola tetrandra, Suaeda palaestina. În
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]