4,696 matches
-
că suferea mult pentru martiriul sfintei Biserici și, de mâna lui, cu o grafie aproape indescifrabilă, rescrisă la mașină, termină scrisoarea prin aceste cuvinte: «Isus să răsplătească iubirea sa cu aceste momente care sunt momentele lui Dumnezeu, care împlinesc planuri mărețe. Duhul Sfânt vă va spune mai multe. În genunchi vă cer binecuvântarea sfântă pentru bietu-mi suflet». Pe 15 aprilie 1951 a venit să-l viziteze monseniorul Angelo Grazioli, profesor de Teologie morală în seminar, timp de 42 de ani. Don
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
noi încercări, dar simt că sunt direct de la Dumnezeu, neîndoielnic pentru această Operă, care, dacă vor fi depășite prin harul divin și cu ajutorul scumpilor mei frați care îmi sunt alături, în aceste încercări, atunci Isus va realiza planuri noi și mărețe. Am senzația că sunt, dintr-un moment într-altul, chemat și nu mă simt pregătit. Isus, Isus, Isus!». La 22 decembrie 1951: «Isuse al meu, am auzit cuvântul lui Dumnezeu [se spovedise], simt nimicul și mizeria mea; simt că Isus
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
personalitatea lui Italo Balbo era, cu siguranță, cea mai interesantă și mai simpatică, foarte reprezentativă pentru ceea ce fusese fascismul în momentul nașterii sale o pornire tinerească spre aventură care ar fi dus Italia în fruntea națiunilor pentru a realiza lucruri mărețe. Expert în aviație, el avea la activ cîteva raiduri în escadră peste Atlantic, de la Orbetello pînă în Statele Unite, care i-au umplut pe italieni de un orgoliu legitim și au stîrnit admirația generală. Copil răsfățat și erou al nației, popularitatea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în iunie 1930, reanimase unele simpatii în cercurile conducătoare de la Roma. Se știa că în calitate de prinț moștenitor își exprimase admirația față de regimul fascist și activitatea sa, bănuindu-se că prin temperament și ca urmare a dorinței de a realiza lucruri mărețe el ar fi dorit să ajungă să micșoreze forța partidelor politice pentru a da Coroanei o mai mare putere în afacerile publice. Mussolini, pe baza rapoartelor primite de la București, începea să considere România ca o carte valoroasă în jocul său
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ne devine o balanță perfect echilibrată cu atriile pe post de talgere și cu sîngele pe post de greutate de plumb. Pe tulpina acestei planete inechitabile crește lichenul numit România. Simbioza e perfectă, fiindcă iedera noastră națională preia seva copacului măreț și o metabolizează după bunu-i plac. Faptele din peisajul internațional n-au nici un pic de miez, față de ce se întîmplă în România. Acest meleag surprinde mereu, nu te lasă să te plictisești o clipă. Cînd aterizezi pe Otopeni după o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
din același neam nobil sau figuri mitice ale cetății), de a ocroti fizic catafalcul (constituiau o barieră materială), dar și spiritual comunitatea ("preluau" mortul și-l conduceau în lumea lor), de a gira memorarea colectivă a evenimentului și a destinului măreț al împăratului (ca martori necesari, superiori substanțial celor prezenți), de a semnala legătura puternică cu trecutul și cu sacrul. În perioada respectivă, termenului i s-au alocat seme și simboleme precise, care i-au limitat însă utilizarea lingvistică. Forma substantivală
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și ale oïkouménè guvernate, (re)cunoscute astfel, incontestabile valori istorice și morale (sau materiale, în cazul provinciilor). Plecând de la acest caz major, se poate spune că doliul colectiv devine un prilej, dar și un exercițiu de rememorare a unui destin măreț, parte din portretul romanității. Reîntâlnirea cu trecutul în cadrul solemn al ritualului este în acest caz o lecție de corectare a uitării, dar și de corelare a gestului de a omagia gloria cu nevoia de a întări identitatea colectivă prin referire
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Soarele e vinovat. El s-a agățat dimineață de bolta senină a cerului și și-a trimis mantia de raze spre pământ. De aceea, mi-am imaginat cum va arăta caisul gătit cu flori alb- rozalii, sub lumina binefăcătoare a mărețului astru, dar și-mbogățit de aurul fructelor parfumate. Acuarelele m-au ajutat să transform asta într-o poveste de culori.Eu n-am făcut nimic. Copiii aplaudă din nou. Doamna profesoară de desen o mângâie pe frunte și- i spune: - Dacă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
arheologice, vrednice de un Th. Gautier și pe care un parnasian le-ar fi aprobat din toată inima, dovadă această viziune exotică: Sub șase stâlpi granitici și-un roșu văl de lână Pe el cu animale cusute tot de mână, Măreț era drapat Un pat de abanosuri, ascuns în bumbac moale, Ș-un jeț de dinți de fildeș cu draperii pe poale, Și-o baie de agat... De-a dreapta se înalță un turn trufaș, gigantic, Zidit de toat-Asia după un plan
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Pare-un lan de diamanturi ce scârție sub picioare. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Și pe ele se așează bolta cerului senină Unde luna își aprinde farul tainic de lumină. O! tablou măreț, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca veșnice făclii. Munții sunt a lui altare, codrii organe sonoare Unde crivățul pătrunde, scoțând note-ngrozitoare. Totul e în neclintire, fără viață, fără glas; Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mandarinu-n haine scumpe de mătasă vișinie, Cu frumoase flori de aur și cu nasturi de opal, Peste coada-i de păr negru poartă-o vânătă chitie Care-n vârf e-mpodobită c-un bumb galbin de cristal. Fericit, el locuiește un măreț palat de vară Plin de monștri albi de fildeș și de jaduri prețioși. Mari lanterne transparente de o formă mult bizară Respînd noaptea raze blânde pe balauri fioroși. O deschisă galerie, unde-a soarelui lumină Se strecoară-n arabescuri prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ingenuă. Ea vine singură la pădure, locul foirilor și împerecherilor: Hai în codru cu verdeață, Acolo-n ochiu de pădure Unde-izvoare plâng în vale, Lângă trestia cea lină Stânca stă să se prăvale Și sub bolta cea senină În prăpastia măreață. Vom ședea în foi de mure. Ea ispitește pe bărbat, fără rușine, ca o vietate sălbatecă: Și de-a soarelui căldură Când prin crengi s-a fi ivit Voi fi roșie ca mărul, Luna-n noaptea cea de vară, Mi-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
perfect de către cei dintâi reprezentanți ai școlii de care vorbim. I. Ionescu 2, în 1855, însărcinat cu "cronica" generală a revistei școalei critice moldovenești, România literară, spune: " Am vrea ca Hronica noastră să fie ca o zugrăvire în miniatură a mărețelor întîmplări ale timpului nostru. Cercul privirilor noastre este mărginit prin chiar hotarele orizontului politic de față. Tot ce se atinge de românimea Principatelor este al nostru de a cerne și de a cerceta în cât poate să fie spre binele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un cuceritor aidoma celorlalți, cum a fost Ginghis Han, de pildă. Dar Alexandru Macedon, elev al lui Aristotel și cititor pasionat al lui Homer (de Iliada nu se despărțea nici în somn), a înțeles că menirea îi era mult mai măreață. Datorită calităților sale umane deosebite, a reușit să-și apropie oameni de rase și religii diferite, realizând un prim pas din cea mai minunată operă a sa: o sinteză între cultura greacă și cele orientale. Astfel, a devenit un adevărat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
legi ce guvernau societatea geților. Istoricii noștri de astăzi nu vreau să mai știe nimic despre acest trecut și ne bagă pe gît fel de fel de tîmpenii. Sarmani rumuni, ați fost despuiați de tot ce ați avut frumos și măreț pentru a trăi în mizerie, întuneric și uitare! Stephan Byzantinul și Eustathiu din Tessalonic amintesc de legile matrimoniale și fețiale ale geților. Iamblichos care a trăit la sfîrșitul secolului lll al erei noastre și a murit la 333, spune despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
locuință la vilă zugrăvită în calcio-vecchio și cu scară interioară, și, mai cu seamă, cu o femeie spre care se uită toți curgându-le balele când se-ntâlnesc la restaurant (M. Cărtărescu, Orbitor). ( iată − prezentativ de identificare: Și iată-l, măreț ca o viziune de hașișin, complicat și indescriptibil ca o planetă străină. Iată acea stâncă urieșească, scăldându-și picioarele-n mare, iată ciucurii de palate, pagode, temple, statui năpădind-o până în vârf, copleșind-o ca merele care rup ramul într-
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
în fața Arenelor române din parcul Carol, publicul pornește în procesie la Bellu, la mormântul poetului. Un grup de scriitori din jurul revistei „Gândirea” au luat inițiativa să ridice celui mai reprezentativ dintre poeții și cugetătorii noștri, lui M. Eminescu, un monument măreț în Capitală, și să-i organizeze în fiecare an un pelerinaj la mormânt, în semn de pioasă comemorare. Duminică dimineață s-a făcut comemorarea a 37 de ani de la moartea poetului. încă de la ora 9 au început să sosească în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Chatterton MIHAI A. STROE Thomas Chatterton Universul magic INSTITUTUL EUROPEAN 2015 "Plămada Sufletului meu este făcută-n așa fel Încît e prea măreață pentru-un Negoț avar servil: Cînd delirînd într-a Cernelii Nebunie Prind de Condei și public tot ce-mi vine". Thomas Chatterton Cuprins Preambul / 11 Poetul-băiat din Bristol / 14 Țara fermecată și cheile spre regatul poeziei / 27 Ideea fraudei, geniul
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
peni, rămase după ce făcea ferfeniță ce scrisese înainte să meargă la culcare" (Croft 1780: 193; cf. și Masson 1874: 118-119); avea un "spirit mîndru și semeț" și doamnele Wolfe și Angell aveau impresia că "el parcă fusese născut pentru ceva măreț" (Croft 1780: 194; Masson 1874: 207), însă la Londra, în ultimele trei luni de viață, a ajuns să trăiască "mai ales cu pîine și apă", umblînd singur pe străzi, găzduit într-un pod de casă, și "devenind pe zi ce
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și otravă". "Voi comete livide, dați foc la cerurile populateCăci - -mîța cea roșcată a domniței Betty a murit". The consuliad, an heroic poem / Consuliada, un poem eroic - "excrementele statului"; "zilele degenerate"; "ticăloșiile statului"; "un titlu l-a făcut infam de măreț"; "Sclav la sclavi venali; unealtă a uneltelor". Elegy / Elegie - "umbră solitară"; "Contemplație crepusculară"; "adăpost întunecat"; "tristețe groaznică"; "ruine-întunecoase ale vreunei chilii sacre"; "peșteră sumbră"; "val întunecat"; "văl înțesîndu-se"; "priveliștea stingîndu-se"; "bezna"; "mormîntul"; "toate chinurile unui iad"; "pasăre de rău-augur"*; "liniște
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Rațiune datu-ne-a să dobîndim lumină". [***I own a God, immortal, boundless, wise: acest tip de Dumnezeu seamănă cu cel recunoscut și de Clare în poemul The Deity / Dumnezeirea, unde îl definește ca "Omnipotent & mighty known unknown" / "Atotputernic și măreț cunoscut necunoscut" (cf. Clare 2007: 110-111; vezi și Stroe 2007). Omnipotența și măreția clareană se pot decoda ca nemurirea, nemărginirea și înțelepciunea din definiția lui Chatterton. Faptul că Dumnezeul lui Clare este "cunoscut" poate fi un ecou al interogației lui
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
psihologiei asociaționiste: așa cum Universul funcționează ca un gigantic ceasornic cosmic, așa cum corpul e alcătuit precum mașinăria unui orologiu, tot astfel psihicul este și el aidoma unui mecanism de ceasornic.] "Plămada Sufletului meu este făcută-n așa fel Încît e prea măreață pentru-un Negoț avar servil: Cînd delirînd într-a Cernelii Nebunie Prind de Condei și public tot ce-mi vine". Elegy, on the death of Mr. John Tandey, Senr. / Elegie, la moartea dlui John Tandey, Sen. - "Lira ce dizolvă sufletul
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
sprites / Parlamentul spiritelor: - "Deși ți-e trupul slab, sufletul tău este apururi tînăr"; "conștiința ta imaculată"; Mi se păru că-n beznă se jucau draci cumpliți"; "mă gîndii foarte repede ca să mă duc în iad". The world / Lumea - "Eu sînt măreața Moarte; toți mă cunosc pe nume", "și-i face să se teamă și să trăiască și să moară". The unknown knight or The tournament / Cavalerul necunoscut sau Turnirul - "cumplită moarte și sînge"; "Moartea multor sarazini"; "un drac din hruba neagră
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Capitan! Nu ne lăsa, iar, să așteptăm veacuri! „Mi-e sufletul greu și pustiu Și trupul în lanțuri, răpus O, vino! E noapte târziu Și drumul Golgotei e sus!” (Autorul ) O inimă iubitoare de Dumnezeu și neam, însetată de împliniri mărețe, are la îndemână două puteri invincibile: credința și rugăciunea. Să nu le părăsim! De 2000 de ani supraviețuim în ciuda tuturor răutăților celor care ne invidiază și ne cotropesc. Credința, lupta și rugăciunea ne-au ținut în istorie și nu am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Numai atunci legea devine o forță creatoare a Neamului și duce la marea strălucire națională. Din fiecare cetățean trebuie să emane acel spirit de jertfă și dăruire, dusă până la sacrificiu, ca o reacție conștientă și constructivă întru împlinirea unui ideal măreț: dragostea de Neam și iubirea de Dumnezeu. Nu bogățiile pământești, nu iubirea de arginți trebuie să fie scopul omului, ci iubirea semenului, lăsată nouă de Hristos, prin răstignirea Sa pe lemnul Crucii, care se dobândește prin dăruire și virtute. Orice
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]