26,035 matches
-
fi totuși repede uitate, de îndată ce ea va reveni în ambianța veselă a mediului studențesc. Mi-am reluat cu sârg munca de măsurător al cerului. De fapt, nici nu puteam numi muncă asta, de vreme ce nu credeam că folosește cuiva. Când tocmai măsuram nu știu ce anume, aud niște pași pe scară. În ușă apăru moș Bursuc care venea din vale, din sat. - Hei, Mariane! Eu sunt! Nu te speria!... - Ah, mata erai, moșule! Nu știam ce tot umblă pe la mine pe scări, în toiul
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
poziție pe care o știam. Echipele din străinătate care au venit să investigheze misteriosul obiect s-au înmulțit într-atât, încât nu-și mai găseau rând și loc să survoleze și să filmeze craterul, în cele mai diverse spectre, să măsoare amănunțit prin preajmă, să ia urme și amprente de pe copacii căzuți, pe diferite direcții, mostre de roci și câte și mai câte. Dar, surpriză totală! În ziua următoare obiectul cosmic de pe fundul craterului a dispărut cu totul! Ceea ce a uimit
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379956_a_381285]
-
că, la decolare, obiectul acela nu a pârjolit nimic în jur, nu a lăsat niciun semn pe undeva și nici nu a scos vreun zgomot care să fi fost interceptat de cineva. Și doar erau atâtea aparate și instrumente de măsurat și de înregistrat prin preajmă, care ar fi trebuit să fi lăsat vreo dovadă, ceva. Dar, nimic. Nicăieri nu a rămas nici cea mai vagă urmă despre cum a dispărut misteriosul obiect, cum s-a evaporat el. Nici în crater
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379956_a_381285]
-
erau nici galerii laterale, ori în profunzime, nimic. Doar bradul ce se înălța în vecinătatea gropii părea un pic mai ofilit. Cel puțin așa susțineau unii, care păreau observatori mai fini. Dar iată că ne-a venit în minte să măsurăm din nou nivelul radiațiilor. Extraordinar, radiațiile înregistrate acum erau nespus de mari! În toate zilele din urmă uitaserăm cu desăvârșire să le mai măsurăm! Am alertat de îndată toate echipele și pe toți gură cască de pe acolo să nu se
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379956_a_381285]
-
susțineau unii, care păreau observatori mai fini. Dar iată că ne-a venit în minte să măsurăm din nou nivelul radiațiilor. Extraordinar, radiațiile înregistrate acum erau nespus de mari! În toate zilele din urmă uitaserăm cu desăvârșire să le mai măsurăm! Am alertat de îndată toate echipele și pe toți gură cască de pe acolo să nu se mai apropie de crater. Însă senzația că aș putea să fiu iradiat m-a cutremurat. Ce-o să mă fac? La ce-mi va folosi
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379956_a_381285]
-
7) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Puterea razei albastre (7) Pe la groapa plină de mistere s-au mai perindat multe echipe și multe elicoptere care au filmat și fotografiat, au măsurat și răsmăsurat totul. Dimineața zăceam încă la pat, în camera mea de la cabană, cuprins de febră și sfârșeală, speriat și deznădăjduit. Aiuram cu totul și nu mă mai interesau nici misterele cosmice, nici echipele de cercetători, nimic. În schimb, cu
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
cheltuiți. Să te uiți la stele în fiecare sară?... Uite... și eu mă uit la stele în câte-o seară! Câteodată, mă uit... așa... să-mi treacă năcazurile!... - Ehei, bade, nu-i chiar așa! În meseria noastră este important să măsori cât mai precis locul stelelor de pe cer. Faci multe măsurători, cât mai exacte, apoi unești toate punctele cu o linie, căreia-i zice "traiectorie aparentă"... - Nu știu, fecioraș, cum îți face voi, că eu amu' îs bătrân... știu și eu
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
definește prin iubire, ca în volumul poetului Dan Tipuriță, devenind o aspirație, ca arhetip simbolic al cărții sale metaforice, ”a.d.n.-ul fericirii”. În poemele sale metafora fulgerândă atinge cerul poeziei, comparația e șocantă, convingându-ne să recunoaștem ”organul de măsurat fericirea, așa cum este ea, doar o iluzie care plutește la marginea tristeții, ca răsăritul după o noapte de insomnie, scorpia preschimbată în zână ce-ți ofilește floarea iubirii, coala de hârtie a frunții pe care-ți scrii prima poezie a
ELISABETA IOSIF COROLELE IUBIRII CRONICĂ LA VOLUMUL ”A.D.N.-UL FERICIRII” DE DAN TIPURIȚĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380026_a_381355]
-
straniu zel al negației, graba lor de a sugera spectacolul căderii de pe înălțimi a zeului denumit ARTIST, denotă o criză de structură, în fond conservator antropologistă. În acest context, vorbele înțelepte ale lui Voltaire au un sens: “Valoarea omului se măsoară după greutățile biruite de el “. Atâta timp cât există sufletul omului pe acest pământ arta nu va dispărea. Ea v-a fi ajutată de tehnologii moderne. Fiindcă “Cele mai importante lucruri în lume au fost realizate de oameni care au continuat să
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
esență vibrațională. Spun să urcăm, pentru că noi evoluam împreună, ne perfecționam doar împreună, prin interacționare, prin bombardare cu informații care să ne asigure evoluția. Spun bombardare pentru că, uneori, informația țâșnește spre noi sau dinspre noi cu o viteză greu de măsurat în limita timpului uman.Să nu credeți cumva că fluidul energetic este același lucru cu extensia energetică. Energia se poate simți, se poate măsura, chiar se poate”trăi”, dar nu se poate vizualiza în forma ei pură,Toți vorbesc despre
UN ALT FEL DE ESEU DESPRE IUBIRE de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380070_a_381399]
-
divin e fluidul energetic. Cunoașterea, acel „ a ști”, este ca și cum ar fi aluatul unui cozonac. Din aluat, în care punem ingrediente, va ieși cozonacul, funcție de ce punem noi în aluat. Timp uman, o expresie pe care voi o folosiți să măsurați o constantă a cărei ecuație nu o cunoașteți.Pentru că , da, timpul este o constantă, doar că e o constantă liniară, fără fluctuație magnetică, rotațiile mamei noastre Gaia, sunt de fapt pulsații ale inimii ei, așa cum inima voastră are pulsații pentru
UN ALT FEL DE ESEU DESPRE IUBIRE de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380070_a_381399]
-
în luminile cerului ori ale felinarelor cetății. Hârjoana jeturilor zvârlite cu repeziciune, umezirea prejmei sau înghețarea apei în timpurile înfrigurate atrăgeau pe oricine ajungea pe-aici. Trecătorii obișnuiți ori întâmplători dădeau roată zilnic fântânii din centrul așezării, punctul de unde se măsurau depărtările spre cele patru zări. De ce făceau ei asta? Erau fascinați de fântâna țâșnitoare, adevărată corolă de floare din roci și ape care făgăduia a le da cerutul în schimbul bănuțului de-argint aruncat... * Arar, întârziați noctambuli se roteau pe la havuz
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
fi prea devreme ori altceva dacă e să mai fie rămâne și aia incertă bătaia de clopot de la miezul nopții când se-ncalecă stelele -ntre scânteieri și căderi aleatorii forțate fără nicio logică pentru că nici nu trebuie ne-am putea măsura altfel timpul cu globulele aranjate-ntr-o altă formulă chiar neinventată încă dintr-un acvariu de pe vremea când îl credeam ocean de înotam în liniște fără instanța moralei sau era colivie cât putea cuprinde din cer dar îndeajuns pentru zbor
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
Batog Bujeniță). Vrei să fi ascultat? Vorbește în șoaptă...! • Independenți sunt doar cei care gândesc ca mine... Dacă vrei să-ți afle secretele dușmanii, spune-le discret prietenilor. • Unii privesc dar nu văd, alții văd dar nu pricep. Numai când măsori cu metrul prieteniei, înțelegi cât de singur și sărac ești • (Nae Cernaianu). • Groapă comună a uitării. • Într-un fel gândea cocoșul și intr-altfel gospodarul (rurală). • A sperat într-un eșec, dar a ieșit o catastrofă. • Numai un om inimos
OGLINDA & ORAŞ SFÂNT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382026_a_383355]
-
în casă? Da! Atunci ai casă, nu!? - Bine, bre, pune-o acolo ca să nu mă ia ăștia la ilicit... - Deci: una casă pe pământ în zonă rezidențială... - Da’ teren în jurul ei cât ai? - Păi, dracu’ știe, că nu l-am măsurat, doar nu-i al meu! - Îți spun eu că știu de la cadastru! O mie cinci sute de metri, cu pomi fructiferi, pruni, caiși, și trei butuci de vie... - Aoleuu! - Deci trecem și terenul ca să nu fie discuții, că întreabă ăia
CONTROLUL AVERILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382014_a_383343]
-
ascuțită pe care calcă sufletul ca pe apa regăsirii rotunjindu-se amândoi de câte ori Mâna Domnului mai lasă o încercare în miezul de azimă căzut din ciocul păsării iubirii Nu mai știu când am ales singurătatea și, dacă ar fi să măsor timpul scurs de când mi-am dorit prietenia ca o intensă comunicare între întregul care mă definește și un alt întreg care definește o altă ființă, atunci aș uita în infinitul de pași tereștri cine am fost, cine sunt sau cine
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
aici, mă aruncau ca pe o cârpă. Urma o perioadă lungă în care încercam să mă detașez de tot ceea ce le definea, perioadă în care acele persoane reveneau cu alte cereri, fiind sigure că nu le voi refuza, pentru că îmi măsuraseră suficient fragilitatea și mai ales bucuria cu care acceptam mereu să ajut, să sprijin, apoi mă aruncau ca pe o cârpă de praf ori la găleată, ori undeva într-un colț întunecat din care eu mai departe iar mă ridicam
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
mult a unei seceri nemiloase pe sub care rătăceam alergând continuu. Ce mă uimea era faptul că nu-mi pierdeam mințile, nu aveam porniri nebunești, nu căutam scăpare ci dimpotrivă parcă voiam cu tot dinadinsul să-i cunosc gradul ascuțișului, să măsor prin mine forța de pătrundere. Luam totul așa cum venea, tremuram înnebunită în fața durerii pe care o simțeam și fizic, apoi ca prin minune totul se așeza exact ca marea după furtună. Vedeam din nou clar și reușeam să revăd și
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
așteptare doi bătrâni curtați de dor și uitare. Cum treceai podul se zarea casă și gemul de la odaia unde dormeau și mâncau bunicii. Ana privi spre geam, acolo stătea el în dupamiezile de odihnă cu pipă între dinți și orivirea măsurând drumul de la pod spre casă, să vadă cine mai trece cinema vine de la rată, poate vine și la ei cineva, din cele șase fete mai aveau două, restul plecaseră înainte de vreme. Ultima oară când l-a visitat după o lungă
PODUL de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380551_a_381880]
-
irizări, din visele uitate Culorile vor întregi misterul Trăirilor, prin chip, nevinovate Cad frunzele pe lezpezi de tăcere Și-n drumul lor recheamă infinitul Rămân apoi de stana, fără vrere, Cănd “amintirea”-și caută iubitul Ades sub razele ce își măsoară Trecutul, calculat în ani lumină, Răsună în neștire o vioară- Tremolul ei apune în surdina Aleargă-n toamnă frunzele pierdute De gânduri și visări la lungi popasuri La poarta depărtării nevăzute Sporovăiesc chemările de glasuri Nici nu mai știu ce
ÎN PRAG DE TOAMNĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380620_a_381949]
-
de propria-ți povară a inimii. Îngenunchează pentru o clipă și cuprinde în suflet avalanșa atâtor cuvinte de dragoste. „iubiți-vă,/ iubiți-vă, / mângâind depărtările dintre voi...” spune poetul care este conștient de trecerea nemiloasă a timpului: “Timpul vă e măsurat în vise,/ Speranțe,/ bucurii, / Iubire,/ Timpul vostru bate /în ritmul unui cântec de Toamnă/deschizâdu-vă ferestrele sufletului veștejit...” Poetul este cel care dă glas ( cu riscul de a se pierde pe sine) furtunilor ce te bântuie, pustiului ce te cutreieră
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
anonim Comentează! | Votează! | Copiază! Omenirea e ca un ocean străbătut veșnic de curenți puternici și contrarii și din când în când de uragane. citat din Marin Preda Prețuirea celor pe care îi iubim e un sprijin, chiar dacă această prețuire nu măsoară exacta noastră valoare. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Frumusețea și urâțenia fizică se metamorfosează și se retrag din fața unor realități sufletești care spectatorului îi scapă. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Cum să
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
râd. adapt. Fiindcă, Doamne, să nu uităm că-s sclava ta, datoare sunt plăcerea s-o măsor cu infinitul, dă-mi, Tu, puterea de-a rabdă robia mea, și nu-mi râpi iubitul O, lasă-mă să sufăr, în umbră ta să stau, iubitul meu, măi sfântă-mi e libertatea-n care te răsfeți, în liniște și
SONET 58 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379424_a_380753]
-
plac? eu nu exist cât timp nu te iubesc ci doar când tu îmi ești stăpân și-n gând eu nu-ți displac Nu pot să urăsc lumea că n-are infinitul pentru a mea iubire cu ceasul ce-o măsor absența ta-i amară și-i simt că neiubitul mă face a ta roaba și rănile mă dor Când gelozia-ascunsă între dureri obscure mă-ndeamnă să-ți spun lucruri ce-apoi cu jind le rod cu întristarea-mi supla, cu
SONET 57 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379423_a_380752]
-
definește prin iubire, ca în volumul poetului Dan Tipuriță, devenind o aspirație, ca arhetip simbolic al cărții sale metaforice, ”a.d.n.-ul fericirii”. În poemele sale metafora fulgerândă atinge cerul poeziei, comparația e șocantă, convingându-ne să recunoaștem ”organul de măsurat fericirea, așa cum este ea, doar o iluzie care plutește la marginea tristeții, ca răsăritul după o noapte de insomnie, scorpia preschimbată în zână ce-ți ofilește floarea iubirii, coala de ... Citește mai mult ELISABETA IOSIF”COROLELE IUBIRII” - Cronică literarăVolumul ”A.D.
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]