5,675 matches
-
și alte moșii „greco-mănăstirești”, l-a însărcinat, la rândul său, pe Ștefan Ciocan Mazil cu „căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru 400. Meșterii respectivi au făcut doar o parte din cantitatea promisă, s-au întovărășit cu un crâșmar evreu și au vândut restul la Bârlad. Trebuie să subliniem, pentru a evita confuziile, că termenul „chilă” nu are nici o legătură cu un termenul „kilogram
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
un fel de horn, cum se așează cărămida pentru ars, pentru a fi cuprinse de foc. între 1878-1880 s-au fabricat 200 de chile după acest procedeu. Pe la 1900 mai trăiau doar cei care văzuseră cum se făcea astfel varul, meșterii muriseră. în satul Dumansca, din comuna Tăcuta, majoritatea locuitorilor se ocupa cu confecționarea obiectelor din cânepă, în primul rând hamuri pentru cai. Menționăm că o parte a satului este populată de lipoveni, iar în muzeul sătesc Tăcuta se găsesc multe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
confecționarea obiectelor din cânepă, în primul rând hamuri pentru cai. Menționăm că o parte a satului este populată de lipoveni, iar în muzeul sătesc Tăcuta se găsesc multe dintre produsele lor. în continuare vom face o trecere în revistă a meșterilor populari dintr-o serie de comune din județul nostru (20). La Todirești predomină dulgherii: Brâncă Ion, Condurat Ștefan, Bițoi Neculai, Bițoi Vasile, Romașcu Dumitru, Bontea Costache, Plopan Georgel, Plopan Ionuț, care confecționează butoaie, căruțe, mobilă. Romașcu Gheorghe îmbină meseria de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale Laurențiu, precum și cojocarul Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri populari, s-a făcut o împărțire pe localități. în satul Laza s-au impus atenției generale Gheorghe Elisabeta, Gheorghe Viorica, Pintilie Viorica, Șușu Eva, Iliuță Maria, care sunt bune țesătoare și cos prosoape, fețe de masă etc. Asavei Carmen, Costandache
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă în arta culinară, participanță la manifestări folclorice din Statele Unite, Germania și din mai multe localități din țară. La Dragomirești sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion din Vladia, sculptor în lemn de troițe, bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești semnalăm, iarăși, numeroși meșteri populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion din Vladia, sculptor în lemn de troițe, bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești semnalăm, iarăși, numeroși meșteri populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sculptor; statui de personalități, cruci, porți ornamentale; Miron Gheorghe - draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu - butoaie, căzi, roți de lemn; Rusu Romică - sculptură în lemn, uși, reproduceri de obiecte. Artizanatul este practicat de Olăreanu Anișoara și Lica Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion; împletitoare din lână - Radu R. Ana, Radu Gh. Lucreția; sculptor în lemn, Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
opinci. în comuna Drânceni (de fapt, în satul Ghermănești) sunt tâmplari - Alexandrache Vasile, Manolache Vasile, Moraru Petru, Ene Dănuț, dogarul Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
artistice. Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată și de existența unui staroste de olari la Bârlad, pe la 1762. Totodată, documentele istorice și alte relatări consemnează existența unor meșteri olari cu domiciliul permanent sau temporar în aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
făcut olărie la Codăiești până pe la 1987. Roata sa de olar și piese de ceramică reprezentative pentru ceea ce confecționa se află, acum, la muzeul sătesc Tăcuta, al soților Rotaru. La Dumești se prefigura crearea unui puternic centru de ceramică datorită meșterului popular Castan Jenică. Continuând undeva tradițiile din Tansa care a aparținut ținutului istoric al Vasluiului el lucra, acolo, ghivece, farfurii din lut, în ornamentarea cărora predominau elementele vegetale - frunza de vie, lalelele - și zoomorfe. Culorile sale preferate erau alb, albastru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
elementele vegetale - frunza de vie, lalelele - și zoomorfe. Culorile sale preferate erau alb, albastru, maro, roșu, într-o alternanță care ocolea îngrămădirile cromatice stânjenitoare pentru impresia artistică de ansamblu. în ciuda anumitor tentative organizatorice, pe fundalul nepăsării autorităților locale, după moartea meșterului, olăritul a dispărut la Dumești. La fel s-a întâmplat la Fălciu, Lipovăț etc. Un caz deosebit a fost la Zgura - Oltenești, unde exista, prin familia Iacob, o succesiune de generații de olari, totul încheindu se atunci când, în furia colectivizării
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
manifestă mai accentuat și care pot să fie considerate drept etalon. Una din acestea este zona Huși, în principal satul Epureni, din comuna Duda-Epureni. Aici prelucrarea lemnului îmbracă toate ipostazele de ordin practic sau estetic, aici s-au manifestat adevărați meșteri populari ca Viorel Alexa și, tot aici, Ticu Ungureanu, alături de propriile realizări, adaugă formarea unei adevărate școli a înfrumusețării lemnului. Așa cum se întâmplă și cu ceramica, în cazul evoluției utilizării lemnului se ivesc adevărate paradoxuri. Lemnul are cea mai îndelungată
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de aceea considerăm necesară trecerea în revistă a câtorva (dintre cele mai importante) asemenea ocazii. în județul Vaslui, zonă reprezentativă pentru Podișul Central Moldovenesc, are loc anual (în luna septembrie) o manifestare culturală de prestigiu ce poartă numele de „Târgul meșterilor populari”, organizat de Consiliul Județean Vaslui prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Acest eveniment adună oameni de valoare din întreg teritoriul actualului județ (și nu numai!) într-o adevărată sărbătoare a tradițiilor poporului nostru, continuând să faciliteze
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
s-a remarcat în mod deosebit Toma Mihai Claudiu (vezi anexa 5), ale cărui performanțe „din scaunul cu rotile” au avut și un important ecou în presă. Pe 27 noiembrie 2006, „Adevărul” de Vaslui a dedicat o întreagă pagină micului meșter popular Claudiu, inserând, alături de relatările redactorilor, și mărturii de suflet ale unor persoane care i-au călăuzit evoluția în cadrul proceselor instructiveducative (Ligia Tansanu, Mirela Damian). Ergoterapeutul din acei ani, Ligia Tansanu, declara cu o adevărată mândrie profesională: „Copilul Claudiu Toma
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ani) încadrați în sistemul de protecție, încadrați în grade de handicap sau proveniți din familii ce beneficiază de ajutor social. Pentru alte cazuri de copiii recompensați la concursuri, a de vedea și anexa 7. Am pomenit, mai sus, de „Târgul meșterilor populari”, la care participarea copiilor dizabili este permanentă și meritorie, obiectele „meșterite” de către aceștia fiind apreciate (pentru originalitatea lor și pentru materia primă din care au fost realizate) de către vizitatori (chiar străini), unele lucrări ajungând în Italia, Franța (expoziția de pe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
acestora se face pasul cel mai important pentru pătrunderea științei expresiei figurii. Nu pot decât să Încurajez pe oricine de a se deda cu zel studiului acestei noi metode de diagnosticare și de a stabili observații proprii. Exercițiul te face meșter, și stăruința duce la țintă! Cartea de față răspunde În același timp și la Întrebarea ce mi s-a pus adesea, cum de am ajuns la știința expresiei figurii. Ea arată cum prin observații continue, cugetare și Încercări am putut
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
reali- zate de ivriți. Ori ei nu aveau habar de felul cum se construiește, neștiind să dea cu dalta sau cu toporul ci numai cu ghioaga și praștia, așa cum o dovedește cu prisosință zidirea templului de către Solomon care a chemat meșteri fenicieni. Aceste construcții care fac astăzi obiectul mîndriei arheologilor din Israel, au fost ridicate de egipteni care au controlat multă vreme Palestina, iar o parte dintre ele au fost realizate de către filisteni care sînt și ziditorii Ierusalimului. Prima migrarea geților
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Domnului oștirilor; toți cei ce vor aduce jertfe vor veni și se vor sluji de ele ca să-și fiarbă car-nea; și nu vor mai fi canaaniți în casa Domnului oștirilor în ziua aceea”. Textul ne dezvăluie că filistenii erau mari meșteri în olărit și le vindeau ivriților această mar-fă care era folosită și în Templul din Ierusalim. Pentru a le interzice intrarea în templu, proorocul cere ca ivriții să vină cu oalele pregătire la locul de rugăciune și ast-fel nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Tăcerii (condusă de contele de Melesino) ar fi fost compatibilă cu „sufletul slav”. Treptele inițierii erau cele clasice: ucenic, calfă și maestru. Urmau patru Grade înalte: a) Maestru Ales al Boltei întunecate : Bolta întunecată „simboliza locul unde a fost îngropat meșterul Hiram, arhitectul Templului regelui evreu Solomon, asasinat de trei companioni ticăloși”; b) Maestru și Cavaler Scoțian: „Deplasează sicriul lui Hiram și descoperă piatra fundamentală și tezaurul Templului”; c) Filosof: „cercetează știința ermetică și descoperă pe această cale iluminarea care-i
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
necesară dar necesită o minimă discuție. Redăm mai întâi textul: „Peste groapă” E foarte dureros să scormonești amintiri ca acele pe care vreau să le dau aici în câteva linii; dar cred că lucrul merită să fie cunoscut. Fusese dus meșterul în strada Plantelor; îl văzusem în ajunul „catastrofei” și vestea nenorocirei mă zdruncinase cu desăvârșire. M am dus să-l văd. Mi s-a deschis o ușă și m-am aflat într-o sală lungă, în care erau cel puțin
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
toți bolnavi: fiecare cu ticuri deosebite. Călcam pentru întâiași dată într-o asemenea casă și era firesc ca tabloul ce mi se desfășura sub ochi să-mi sporească emoțiunea. Tremuram, cu toată uniforma de soldat ce purtam în vremea aceea. Meșterul se afla tocmai în fundul sălii, într-un grup de 4-5 nenorociți cu care sta de vorbă. Intrând, făcusem fără voie zgomot cu sabia și Eminescu întoarse capul. — Uite cătana! strigă el bucuros, și-și făcu loc printre ceilalți. Ajungând lângă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ajungând lângă mine, mă luă în brațe și mă ridică în sus, sărutândumă. Mărturisesc că mi-a fost frică în acel moment; emoțiunea mea sporise într-atât, încât mă înecam. Și apoi nu știam cum și ce să vorbesc cu Meșterul: era în stare să înțeleagă, sau nu? Trecurăm într-o odăiță de lângă salon și ne așezarăm pe-o canapea. — Vii de la cazarmă? Atunci n-ai tutun: Fă o țigară. Îmi tremurau mâinile destul de tare pentru ca Meșterul să nu observe cât
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]