4,730 matches
-
Guitry, Henri Murger, Robert de Flers ș.a. La cabotinismul genial al lui Herz se adăugau o limbuție spirituală de cea mai variată și mai pregnantă valoare, continuu frământată de o ilaritate jumătate comică și jumătate tristă, și o imaginație instantanee miraculoasă. Niciodată n-am dat [...] de o personalitate mai complexă, mai universală și mai sintetică în admirabilul și ticălosul meșteșug al scenei ca baronul Adolphe de Herz. TUDOR ARGHEZI SCRIERI: Domnița Ruxandra, București, 1907; Floare de nalbă, București, 1908; Noaptea Învierii
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
este concurent (și în sens polemic) acelora mult mai cunoscute ale lui Roger Caillois sau Tzvetan Todorov. D. concepe „definirea frontierelor” literaturii fantastice „în funcție de regimul său estetic particular” și desfășoară o suită de aproximări ale raporturilor fantasticului cu „fabulosul feeric”, „miraculosul mitico-magic și superstițios”, „ocultismul inițiatic”, „literatura științifico-fantastică”, „proza poetică și alegorică”, „proza vizionară (de factură absurdă)”, „literatura de aventuri”, „proza de analiză”. În consecință, „catalogul tematic” secvent disocierilor teoretice identifică „trei tipuri generale de situații fantastice, corespunzătoare interacțiunii între normal
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
doua secțiune a cărții (Orientări și profiluri) este preponderent analitică, criticul evaluând tipologic și istoric paleta modurilor de exprimare a fantasticului: fabulosul feeric (ilustrat de cărțile populare, dar și de I. Creangă, I. Slavici, I.L. Caragiale, I. Minulescu, Oscar Lemnaru); miraculosul mitologiei autohtone (Gala Galaction, I. Agârbiceanu, M. Sadoveanu, Pavel Dan, Ștefan Bănulescu); fantasticul ca revers inacceptabil al verosimilului (N. Gane, I.L. Caragiale, I. Minulescu, Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Victor Papilian, Al. A. Philippide); fantasticul doctrinar (M. Eminescu, Mircea Eliade, Liviu
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
-n atâția ani,/ îngheață-n vânt, subțiri și vani... Pomii ceilalți, prevăzătorii, / așteaptă-n tihnă ora florii,/ cu crengi cuminți, muguri închiși,/ străini de moartea din caiși”. Situarea cea mai potrivită pentru C. este în maniera suprarealistă, valorificând propensiunea spre miraculos, fantastic și ludic. „Feeria” și umorul aplicate întâmplărilor cotidiene le salvează de la banalitate. Paul Celan, care a cunoscut-o pe poetă în tinerețea lui bucureșteană, a ales spre traducere un astfel de text: „Ala, bala, alandala,/ o pădure cu rădăcinile
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
de portretist este predominant. Plasând acțiunea romanului spre sfârșitul ultimului război mondial, autorul își alege ca eroi opt soldați, trimiși în munți la un punct de observație strategic și încartiruiți într-un fost hotel de lux. La început totul pare miraculos, de unde și starea lor de euforie, apoi, treptat, se insinuează starea de vagă teamă, și în final, de adevărată teroare. Fiindcă cei opt nu sunt nici pe departe favorizații sorții, ci, dimpotrivă, condamnați la moarte, dar nu prin trimiterea în
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
premise, Jacques Le Goff respinge cu totul pertinența existenței unei categorii a "fantasticului" în gândirea medievală. Polemizând en passant cu Jorge Baltrušaitis, Jacques Le Goff susține că nu este pertinent conceptul de fantastic pentru Evul Mediu. "Pentru clerici există numai miraculos, mirabil nu există. Există însă imaginile... Ceea ce mă împiedică îndeosebi să utilizez pentru evul mediu reușita carte a lui Todorov este faptul că aici nu există fantastic. Vorbind despre Evul Mediu fantastic, Baltrušaitis a transpus în mod anacronic o viziune
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
toată suprafața sa. Acest animal este mai rapid și mai robust decât oricare altul; nu există nici un altul, cal sau altceva, care să-l poată urmări. Pasul său este mai curând lent, dar pe măsură ce cursa se lungește, vigoarea îi crește miraculos și aleargă pentru mult timp și mai repede. Nu există alt mijloc de a-l vâna decât acesta: când își conduc puii la pășune, dacă sunt împresurați de numeroși călăreți, refuză să fugă și să-și părăsească progeniturile și se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fac bilanțul. Așa cum îl prezintă sursele antice, unicornul este un animal asemănător unui măgar, uneori amestecând trăsături ale mai multor animale; are un unic corn, foarte ascuțit și foarte lung, în mijlocul frunții, din care se confecționează vase de băut, datorită miraculoasei sale puteri curative, fiind un antidot consacrat, servind la anularea efectului oricărei otrăvi; de aceea și este folosit de marii regi și de oamenii puternici. Este o fiară mândră și feroce, imposibil de prins în viață. Când se simte încolțită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fiară mândră și feroce, imposibil de prins în viață. Când se simte încolțită, preferă moartea captivității. Inorogul ca simbol creștin. Spiritalis unicornis Până aici, avem de a face cu una dintre multele legende care au invadat spațiul european venind dinspre miraculosul Orient. Odată cu primele secole după Hristos, începe cariera creștină a unicornului. El nu va mai fi un animal oarecare, așa cum sunt multe exemplare necunoscute, atestate doar în cărți, nici o făptură fabuloasă, precum grifonul, sirena, centaurul și altele asemenea. Va întruchipa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
părea o nebunie. În replică, apare în limba latină o carte a lui Andrea Bacci, medic al papei și profesor de botanică la Roma: Alicorno. Discorso della natura dell'Alicorno & delle sue virtù eccellentissime, în care se suține veridicitatea proprietăților miraculoase ale cornului inorogului. În 1645, se publică tratatul lui Caspar Bartholin, de 400 de pagini, în 37 de capitole, cu referințe la 600 de autori, De Unicornu Observationes Novae, reeditat de Caspar II în 1678, în care autorul se arată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
decât evidența. Dar, din păcate (da, din păcate!), atitudinea lui Leibniz trebuie înregistrată în rândul firav al curiozităților cu valoare de excepție. Lumea s-a schimbat radical, unicornii nu mai au loc în ea. Inorogul lui Cantemir și cornul său miraculos În urma acestei discuții, profit de un lucru care se poate observa cu ușurință: exact în epoca lui Cantemir era în mare efervescență o atitudine incredulă legată de existența acestui animal mitologic. Mai mult decât atât, animalul pare a nu-i
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
16 1.3. Imaginarul SF / 16 2. Imaginar științific și tehnic / 18 2.1. Inteligibilitate și plăcere / 19 Capitolul 1: Literatura de imaginație științifică înainte de Hugo Gernsback / 21 1. Imaginarul înainte de Renaștere / 22 2. După Renaștere / 23 3. Epoca "noului miraculos" / 26 4. Primul Război Mondial și perioada de după / 31 5. Pasul spre crearea genului / 32 6. Divergența dintre imaginarul european și din Statele Unite în anii 1918-1930 / 36 Capitolul 2: Evoluția SF-ului / 41 1. "Vârsta de aur" a SF-ului
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
aceasta chiar dacă SF-ul creează uneori situații terifiante să ne gândim, de pildă, la seria Alien și chiar dacă cititorii trec cu ușurință de la un gen la altul. SF-ul se diferențiază și de fantasy, care își trage seva dintr-un miraculos a cărui competență dominantă este cunoașterea și utilizarea magiei. Printre literaturile imaginarului, SF-ul relevă așa-numita perspectivă "realistă" sau "mimetică". El se distinge totuși de ca gen al literaturii generale, care este "mimetic în raport cu universul prezent", fără decalaj, și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
3. Imaginarul SF Imaginarul SF se află deci într-o constantă evoluție. SF-ul s-a construit, pentru început, pornind de la ideile și imaginile științei și tehnicilor izvorâte din prima revoluție industrială, ale cărei produse apar sub formă de obiecte miraculoase* la Jules Verne. Și-a modificat imaginile și tonul în timpul celei de-a doua industrializări odată cu absolutizarea consumismului, adică în timpul punerii în funcțiune a unei lumi conduse de publicitate. O excelentă mărturie, cu tonalitate satirică, găsim în The Space Merchants
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
învârtit. QED. Aceste "experiențe mentale" se regăsesc și în SF, și în cercetarea științifică: să ne gândim, de exemplu, în lumina relativității einsteiniene, la "ghiuleaua lui Langevin" sau, în cazul teoriei cuantelor, la "pisica lui Schrödinger".15 3. Epoca "noului miraculos" Prin L'An 2440, rêve s'il en fut jamais ⁄ Anul 2440 (Louis-Sébastién Mercier, 1771), secolul al XVIII-lea inaugurează deplasarea locului și a sensului utopiei. În loc să o situeze, asemenea lui More, într-un "non-loc" imaginar, L.-S. Mercier își
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
problematice cu Istoria. Secolul al XIX-lea ia în calcul rezultatele primei revoluții industriale, exploatând astfel, pe plan narativ, dimensiunea mitică a progresului, adesea legată la modul unilateral de dezvoltarea tehnico-științifică. Din această imagine se hrănește un nou tip de "miraculos al viitorului", pe care încearcă să-l ilustreze numeroși autori, îndeosebi urmând exemplul lui Félix Bodin (1833). Secolul al XIX-lea asistă și la apariția noilor teorii, cum ar fi cele pe care le prezintă Louis de Saint-Simon în Le
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
creatorul nici nu o recunoaște, nici nu și-o asumă. Aceasta este monstruoasă nu numai prin aspectul ei, ci mai ales pentru că rămâne fără nume și deci neumanizată. Ceea ce implică, în plan ideologic, necesitatea distrugerii ei. Asemenea creaturii lui Frankenstein, miraculoasele invenții verniene vor fi aproape întotdeauna distruse, pentru că lui Verne îi este imposibil să includă, în narațiunile lui "extraordinare", consecințele sociale ale miracolelor tehnice pe care le inventează. Nu se realizează osmoza dintre creația miraculoaselor mașini și schimbarea socială pe
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ei. Asemenea creaturii lui Frankenstein, miraculoasele invenții verniene vor fi aproape întotdeauna distruse, pentru că lui Verne îi este imposibil să includă, în narațiunile lui "extraordinare", consecințele sociale ale miracolelor tehnice pe care le inventează. Nu se realizează osmoza dintre creația miraculoaselor mașini și schimbarea socială pe care ele ar produce-o. Pentru Verne, universul burghez nu este afectat de aceste invenții, care apar pur și simplu închistate în opera lui. Un exemplu: în centrul futuristului Nautilus tronează salonul burghez al căpitanului
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Paul d'Ivoi, Gustave Le Rouge sau Maurice Renard exploatează la modul personal, și uneori cu o extravaganță nebună, acest imaginar modern. Maurice Renard (1909) este chiar printre primii care meditează, pornind de la textele lui Rosny, la o definiție a "miraculosului științific", pe care îl leagă de progres și pe care-l vede drept o "ramură emergentă" a literaturii. Să mai adăugăm că operele care țineau de această ramură a imaginarului beneficiau de prezența în cele mai bune reviste. Și Rosny
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
megalomană, o imagistică populară reflectând viitorul dinamismului Statelor Unite din perioada respectivă, ceea ce este curios, deoarece Statele Unite se chinuiau pe-atunci să scape de consecințele Marelui Crah din 1929. În Europa în schimb, îndeosebi în Marea Britanie și în Franța, ficțiunile tributare "miraculosului științific" sunt mai puțin numeroase. Nu există nici reviste specializate, nici o veritabilă colecție specifică (Klein, 1973; Lehman, 2006). Spre deosebire de optimismul autorilor americani, datorat faptului că Statele Unite n-au suportat decât în mică măsură consecințele războiului dintre 1914 și 1918, europenii
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
doua revoluții industriale nu se face la fel de violent simțită ca în Statele Unite, unde taylorizarea devenise regulă de organizare a muncii și stimula ideologia consumismului. Imaginarul european este constrâns, la rându-i, iar temele pe care le tratează în narațiunile tributare "miraculosului științific" sunt, în general, cele mai cuminți. Cu foarte rare excepții, în Franța scriitorii sunt departe de invențiile și delirurile prezente în producțiile americane: se intră în viitor... dar cu încetinitorul. Capitolul 2 Evoluția SF-ului Cum nu putem reduce
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
mai ales autori francezi. Ce raporturi întrețin romanele lor cu știința? Lectura primelor cincisprezece cărți din colecție ne permite să identificăm rolul imaginarului, al extrapolării, al neverosimilului și să încercăm să înțelegem cum răspund totuși aceste texte la nevoia de miraculos a cititorilor din epocă. Aceste cincisprezece cărți, deși au autori diferiți, vor fi privite ca un singur discurs, cel ținut în epocă de o parte din scriitori despre "imaginația științifică" franceză în literatură, spre uzul cititorilor fascinați de cuceririle și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
care devine un loc unde se articulează fantasme personale și o ideologie a progresului științific. Aceste titluri sunt un îndemn la reverii, prin faptele și obiectele pe care le evocă; ele evocă, de asemenea, în mod paradoxal, o promisiune a miraculosului, nu lipsită de stranietate, prin alăturări bizare de cuvinte: Dincolo de infinit, Soarele sub mare sau Frontierele vidului etc. Ceea ce promit aceste titluri și ceea ce o colecție mai literară ca "Prezența viitorului" nu oferă este o viziune halucinată, halucinantă a posibilităților
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
A devenit una din posibilitățile de "procreație asistată". Homolog: echivalent al ființelor omenești în altă lume (rasa dominantă?). Humanoid: ființă care prezintă o înfățișare omenească, fără a fi om. Poate fi un mutant, un extraterestru, un robot sau un android. Miraculos: numim miraculoase evenimentele și personajele din narațiunile mitice corespunzătoare unei mitologii. Termenul se aplică ulterior conținutului basmelor, și chiar unui anume tip de exotism, cum ar fi cel descoperit de Occident în O mie și una de nopți (1710). Miraculosul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
una din posibilitățile de "procreație asistată". Homolog: echivalent al ființelor omenești în altă lume (rasa dominantă?). Humanoid: ființă care prezintă o înfățișare omenească, fără a fi om. Poate fi un mutant, un extraterestru, un robot sau un android. Miraculos: numim miraculoase evenimentele și personajele din narațiunile mitice corespunzătoare unei mitologii. Termenul se aplică ulterior conținutului basmelor, și chiar unui anume tip de exotism, cum ar fi cel descoperit de Occident în O mie și una de nopți (1710). Miraculosul preindustrial își
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]