6,081 matches
-
logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în manualele de istorie națională, a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză subordonată acesteia este dată de lămurirea efectelor identitare ale discursului mnemonic difuzat pe calea literaturii didactice, reușita sa atârnând deci de succesul încercării de decodare semantică și de decriptare ideologică a acestui discurs despre trecut. 2.2. Analiza documentelor sociale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de emancipare naționale devine abia la Samuil Micu. Într-o formă aproape inamovibilă, această teză a continuității avea să definească una din structurile cele mai rezistente ale conștiinței identitare și memoriei colective românești. Pus în fața unei situații critice, în care miza era protecția limes-urilor romane în fața perforării lor de către hoardele năvălitoare ale popoarelor migratoare, Aurelian a fost nevoit să abandoneze provincia dacică, redefinind prin această concesie teritorială Dunărea ca hotar al imperiului, mult mai ușor de apărat. Însă, chiar dacă legiunile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tradiția cronicărească și învestită de către Samuil Micu cu funcția politică de teză-contrafort a identității latine a românității, teza continuității, sau a părăsirii administrativ-militare a Daciei, traversează întregul set de lucrări didactice din prima generație de manuale școlare. Având o puternică miză politică (în stabilirea priorității istorice pe teritoriul dacic între români și unguri) și fiind pe cale de consecință un foarte incandescent subiect de polemică, problematicii continuității i-a fost acordată o importanță monumentală. Aaron, de pildă, îi atribuie un subcapitol pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
își dovedea astfel, pe câmpul de bătălie, finalitățile naționale. "Scóla nu este un amfiteatru de esperiențe in anima vili", avertizează inspectorul. Și cum să fie pruncii creaturi lipsite de valoare pe care să se poate experimenta pedagogic la voie? Dimpotrivă, miza pedagogică pusă în joc în școală este însăși viitorul neamului, propășirea lui politică ori damnarea sa istorică. Tocmai din aceste rațiuni, școala trebuie să fie "un atelier de înălțare sufletéscă prin mijlóce sigure și probate deja" (Michailescu, 1888, p. 14
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
am arătat mai devreme, simpla demonstrare a continuității etnice sau caracteriale, a permanenței românești de-a lungul timpului, nu mai putea fi complet satisfăcătoare pentru noile vremuri în care noua statalitate forjată prin unirea din 1859 își căuta rădăcini istorice. Miza majoră s-a mutat de pe proclamarea continuității etnice pe probarea continuității statale, a permanenței statalității românești. Evacuarea aureliană a Daciei Traiane, prin retragerea administrației romane, a ocazionat organizarea politică a populației autohtone rămase locului. Statalitatea română își are originile în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea, nu reprezenta decât un simbol evacuat de orice putere politică reală. Antonescu nici nu s-a sinchisit să îl informeze pe rege că România a intrat în război de partea Germaniei naziste, alăturându-se acesteia în campania împotriva sovieticilor. Miza pentru care România s-a înscris în "Războiul Sfânt" declașat de Hitler Rusiei sovietice era îndoită: eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord prin lupta armată, și reîntregirea teritorială prin dobândirea Transilvaniei de nord ca o compensație din partea Germaniei față de aliatul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național. Legea educației din 1924, care pe lângă inovația de a mări obligativitatea educației primare la 7 ani, a stipulat de asemenea unitatea învățământului public românesc: "Învățământul primar este unitar în tot cuprinsul țării" (art. 5, cf. Bunescu, 2004, p. 187). Miza supremă a reformelor a fost omogenizarea celor patru sisteme și tradiții educaționale ale fiecăreia dintre provinciile României Mari, ca fundație a unității morale, spirituale și politice a întregii națiuni române. Scopul primordial al politicilor educaționale inițiate de autoritățile române în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
copiilor în spiritul patriotic. Secțiunile anterioare au aruncat suficientă lumină asupra interesului major arătat de statele naționale în educație, motiv pentru care zăbovirea excesivă asupra acestui aspect nu este oportună. Unul dintre motivele pentru care educația a devenit o majoră miză națională a fost "mitul socializării", i.e., importanța covârșitoare atribuită educației primare, în timpul copilăriei, în dezvoltarea personalității adulte (Ramirez și Boli, 1987, p. 10). Secretul creșterii patrioților adulți rezida, așadar, în socializarea lor adecvată, prin instilarea valorilor naționale care le va
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotism, descărcând-o de umplutura sa naționalistă pentru a fi reîncărcată cu o semantică socialistă. Scânteia s-a făcut purtătoarea noilor idei sovietice în spațiul românesc, publicând în foileton studiul lui N. Baltiiski "Despre patriotism" (1945, nr. 253, 254, 255). Miza jucată este dublă: mai întâi, aceea de a demonta acuzația formulată împotriva comuniștilor cărora li se impută lipsa de patriotism; a doua este de a denunța vechiul patriotism naționalist ca pseudopatriotism care trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dublă: mai întâi, aceea de a demonta acuzația formulată împotriva comuniștilor cărora li se impută lipsa de patriotism; a doua este de a denunța vechiul patriotism naționalist ca pseudopatriotism care trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul proletar. Prima miză este câștigată prin tehnica acuzării acuzatorilor: învinuiți de a fi "dușmani interni ai patriei", comuniștii arată cu degetul la adevărații trădători de patrie conducătorii reacționari care, în cârdășie cu imperialiștii germani, și-au aruncat țările în toiul războiul, ducându-le
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discutau acest capitol al istoriei românilor sub titlul "Revoluțiile dela 1848", urmărindu-se desfășurarea lor în mod defalcat, arătându-se apoi eșecul survenit precoce încă din momentul lansării mișcării în Moldova, succesul efemer al revoluționarilor în Muntenia, respectiv natura și miza diferite ale luptei revoluționare din Ardeal (Giurescu, 1942, pp. 354-360). Versiunea socialistă interpreta evenimentele din 1848 ca "revoluție burgheză", urmărind traseele lor distincte în Moldova, Țara Românească și Ardeal. Istoriografia național-comunistă realizează unificarea celor trei instanțe revoluționare, fuzionându-le în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
227, subl. n.). Mai mult, sub fertilizarea ideatică a protocronismului, revoluția lui Horea constituia uvertura epocii moderne în Europa, anticipând cu cinci ani Revoluția franceză din 1789, care este astfel retrogradată la statutul de replică întârziată a seismului social-național românesc. Miza ideologică a acestei conversii de la social la național era, desigur, aceea de legitimare politică a ordinii național-comuniste și a Partidului unic, prin prezentarea unei succesiuni de revoluții social-naționale desăvârșită prin "insurecția națională" din 23 august 1944 orchestrată de PCR prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și ea la țesătura simbolică a romanului. Cosmopolis (2003), la fel ca și Falling Man (2007), este o încercare de transfer a temelor abordate de scriitor din precedentul în actualul mileniu, având ca fundal și cadru aceeași realitate new-yorkeză postmodernă. Miza în cele două romane este însă complet diferită. Romanul Cosmopolis poate fi văzut ca o anodină parodie post-postmodernă a unei ilustre parodii moderniste (James Joyce, Ulysses). Este vorba de rătăcirile unei zile din viața unui tânăr miliardar new-yorkez, Eric Packer
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
erau modalități de a conceptualiza procesele de schimbări la nivel global și de a identifica modalitățile în care țările occidentale puteau influența și dirija aceste procese în primele decenii ale confruntării dintre țările dezvoltate și cele din lumea a doua, miza fundamentală fiind direcția de dezvoltare și evoluție a țărilor din lumea a treia. Teoriile modernizării au devenit foarte importante pentru liderii politici occidentali ce aveau în vedere "îngrădirea" (vezi CONTAINMENT) sistemului comunist. Teoreticieni precum W.W. Rostow, James Coleman, Lucian
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în poezie (nu și în literatură, care - cum am văzut - are pentru avangardă conotații negative, fiind asimilabilă convenției). Încât, pentru nici un alt reprezentant al avangardismului românesc nu sunt mai adevărate cuvintele lui Jules Monnerot, deja citate de noi, după care miza esențială a poeziei (suprarealiste) „este nu de a exprima sau a reprezenta, ci de a fi”, ori ale lui Maurice Blanchot, care constată - în cazul specific al suprarealismului - că: „limbajul dispare ca instrument, întrucât a devenit subiect. ș...ț El
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
al limbajului conceptual-reflexiv, a cărui necesară coerență „anecdotică” periclita, ca închidere, apetitul dinamic al unei viziuni de tip simultaneist, prin excelență deschisă, aptă de cuprinderi din ce în ce mai vaste, practic inepuizabile, ale spectacolului vieții moderne. Sfărâmarea, atomizarea discursului se impunea, așadar, iar miza pe imagism devenea o soluție adecvată acestei aspirații: linearitatea „meditației” putea fi dinamitată prin aducerea eului liric într-o stare de absolută disponibilitate asociativă, oferindu-și mereu noi pretexte de punere în ecuație a „impresiilor” și „stărilor” de spirit, - de unde
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în plină criză sacrificială, uitând calea hristică a rezolvării acesteia și pariind doar pe raționalismul justiției. În locul libertății după fire, intelighenția franceză, în frunte cu Jean Jacques Rousseau, proclamă libertatea după natură și decretează codul drepturilor și libertăților omului, marea miză a Revoluției Franceze. Dar nu există libertate după natură, nici egalitate sau dreptate, căci ar trebui să credem că natura își este suficientă sieși, că are suport ontologic în sine, ceea ce au și crezut metafizicile materialiste ale veacului, declanșând un
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în ideologie, deși continuă să rămână într-o bună speculație erudită, vecină cu filosofia. La gânditorii de geniu, precum Eminescu sau Lupașcu, o asemenea cădere nu e posibilă, fiindcă antitetica însăși s-ar prăbuși. Demersul lui Nemoianu rămâne interesant prin miza finală, pariul secundarului. Îl vom urmări pornind de la actul hermeneutic în jurul romanului Doctor Faustus de Thomas Mann. Adrian Leverkühn ar întrupa secundarul, iar Serenus Zeitblom principalul. Cu această identificare, Virgil Nemoianu răstoarnă atât interpretarea curentă a romanului, cât și intențiile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o cultură care invită la sincronism este cea franceză ("fii ca mine!"), pe când cultura germană e transsincronistă, îndemnând: "fii ca tine!". Firește, nici aici nu putem absolutiza. S-a crezut că descurajarea identităților naționale în cadrul Uniunii Europene poate avea o miză majoră, așa cum și-a imaginat, la un moment dat, Jürgen Habermas. Dar s-a constatat că valorile democrației nu elimină naționalul, ci îl întăresc. Gânditori de felul lui Habermas s-au iluzionat că reprimând specificul național, în spațiul Schengen va
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fiind forma lui de a fi extremist fără a lăsa impresia extremismului, extremismul islamic nu-și îngăduie luxul de a nu fi fundamentalist, ceea ce este, în realitate, tot o abatere radicală de la preceptele Coranului. Ciocnirea devine, astfel, inevitabilă, căci nu miza credinței intră în joc, ci mizele politice și ideologice. Occidentul secularizat acuză islamul ca fiind ostil modernizării și progresului. E o iluzie ideologică lucrând în defavoarea Occidentului. Când Occidentul era religios, el era acela care coloniza țările islamice și nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
extremist fără a lăsa impresia extremismului, extremismul islamic nu-și îngăduie luxul de a nu fi fundamentalist, ceea ce este, în realitate, tot o abatere radicală de la preceptele Coranului. Ciocnirea devine, astfel, inevitabilă, căci nu miza credinței intră în joc, ci mizele politice și ideologice. Occidentul secularizat acuză islamul ca fiind ostil modernizării și progresului. E o iluzie ideologică lucrând în defavoarea Occidentului. Când Occidentul era religios, el era acela care coloniza țările islamice și nu numai. Acum, Orientul rămas religios colonizează Occidentul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Ion Popescu-Brădiceni (încă nu suficient de limpezi, în pofida hărniciei autorului) și ale subsemnatului, cu semne doctrinare în curs de cristalizare de prin anul 2000 încoace. Postându-se dincolo de mode, transmodernismul nu riscă să iasă din ceea ce se numește actualitate, fiindcă mizele sale nu se pot învechi, încercând să introducă, în spiritul veacului, vechiul principiu bizantin al simfoniei într-o lume pândită de mari și interminabile conflicte, adesea sângeroase și distrugătoare, între civilizații, religii, popoare și indivizi, între țările sărace și cele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
teologică a lui Atanasie a învins. Întrebarea nu era dacă Iisus este divin, ci în ce fel este divin. Răspunsul vine prin logica nonaristotelică a Sfintei Treimi, care a schimbat Europa din temelii, cum spunea și Noica. Treimea este marea miză a creștinismului, iar nu cele mărunte privind primatul femininului sau al masculinului. Aceleași texte pe care pariază feminiștii contemporani nu produc nicăieri dovada unor relații speciale dintre Iisus și Maria Magdalena. Nici o sursă veche nu vorbește de "căsătorie" și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
semiozei lui Ch. S. Peirce și a dialogismului lui Mihail Bahtin), V. nu ezită să deschidă uneori fecunde dialoguri polemice cu vocile de autoritate, semnificativă fiind, bunăoară, pledoaria privind reducerea relațiilor transtextuale propuse de Gérard Genette. Sub raport metodologic, principala miză o reprezintă legitimarea conceptului anunțat în titlu, care trimite la o „logică labirintică” a sensului textual, rezultată prin suprapunerea a șaisprezece rețele lingvistice, care produc tot atâtea tipuri de configurare. Analitic, cartea indică o vizibilă rafinare a modalităților interpretative, capabile
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
manifestările de intoleranță ale băștinașilor față de emigranți (uneori, în număr atât de mare, încât își constituie propriile comunități), numeroasele războaie din ultimul timp (din fosta Iugoslavie, din Rusia etc.), ca și amplificarea fenomenului terorismului și a războaielor multinaționale cu această miză fiind expresia carențelor unei astfel de educații. Ignoranța și prejudecățile față de ceilalți, provincialismul cultural îngust (oamenii refuză să cunoască sau să recunoască sisteme de valori diferite) pot fi surmontate numai prin promovarea bunei înțelegeri, a toleranței, pe baza egalității dintre
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]