4,567 matches
-
este un raion în Republica Moldova. Capitala sa este Briceni. Principalii indicatori demografici, 2013: Aceste date sunt cele ale nomenclaturii etnice din Republica Moldova, conformă Constituției republicane care potrivit definiției sovietice, deosebește Moldovenii din fosta URSS de cei din România (Moldova românească) și de ceilalți români ; persoanele care totuși se declară "români" în Republica Moldova (cum au putut s-o facă la recesământul din 5-12 octombrie 2004) sunt de fapt tot cetățeni ai Republicii
Raionul Briceni () [Corola-website/Science/297493_a_298822]
-
intrat în componența Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. Conform recensământului sovietic din 1989 (ultimul recensămînt înaintea războiului din Transnistria), populația raionului era de 78.100 locuitori, din care 35.500 în mediul urban (orașul Dubăsari). Pe grupuri etnice, erau 53.300 moldoveni (68,2%), 13.300 ucraineni (17,1%), 9.700 ruși (12,4%). La sate populația moldovenească era de 88,9%, dar în orașul Dubăsari - de 43,4%. Structura etnică se referă la raionul Dubăsari în totalitate (porțiunea contralată de autoritățile
Raionul Dubăsari (Transnistria) () [Corola-website/Science/297496_a_298825]
-
a lor fiind neasfaltate. Primarul orașului Hîncești este Alexandru Botnari (PDM), reales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Hîncești (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Populația orașului Hîncești este de 18.850 locuitori, majoritatea o constituie moldovenii. Dintre minoritățile naționale predomină ruși, ucraineni și romi. În orașul Hîncești funcționează 5 instituții preșcolare cu 980 de locuri și 8 instituții de învățământ, inclusiv: 2 școli medii cu 1.430 elevi, 3 licee cu 1.660 elevi, o școală-internat
Hîncești () [Corola-website/Science/297503_a_298832]
-
Carol al XII-lea, aflîndu-se în cetatea Bender, trimite o misiune diplomatică spre est, calea acesteia trece prin Căușeni. În 1711 călătorul La Motroy se află cîteva zile la Căușeni, fixînd în notițile sale că majoritatea populației este alcătuită din moldoveni, tătari, armeni, perși, evrei. În 1733 hanul Crimeei Caplan Ghirei vine în Căușeni cu armata sa. Expediția avea ca destinație Polonia, unde după moartea regelui August, începuse lupta pentru tron.În 1768 Chirim Ghirei adună la Căușeni armatele pentru ai
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
20 la sută din locatarii blocurilor și 15 la sută din posesori ai caselor individuale. Majoritatea locuințelor din oraș sunt conectate la conducta de gaze. Orașul Căușeni are o populație de circa 22.000 de locuitori, marea majoritate o constituie moldovenii/românii. Rețeaua instituțiilor de învățământ este formată din: 2 școli medii de cultură generală, 4 licee teoretice - „M. Eminescu”, „A. Pușkin”,„A. Mateevici” și„I.Creanga” o școală polivalentă și 6 instituții preșcolare de învățământ. Sistemul de ocrotire a sănătățiiîl
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
maternă pentru aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Republicii Moldova (76,5% din populația țării). La nivel de populație, deși majoritatea locuitorilor capitalei Chișinău și, conform sondajelor, persoanele cu înaltă educație folosesc denumirea de „limbă română”, doar unu din șapte moldoveni din mediul rural a declarat româna ca limbă maternă la ultimul recensământ. În cele 5 raioane și 2 municipii ale zonei controlate de republica separatistă Transnistria „limba moldovenească” este încă scrisă cu literele chirilice rusești (ca în perioada sovietică), deosebite
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
Snegur de a schimba numele limbii în română a fost anulată de către parlamentul moldovean. În această configurație constituțională (articolele 12 și 13) și legală, creată sau admisă de autoritățile Republicii Moldova, cetățenii acesteia nu sunt toți oficial și depotrivă recunoscuți ca « "Moldoveni" » (cum sunt în dreptul internațional) și nu au, pe planul lingvistic, cultural și identitar, drepturi egale : vorbitorii limbilor rusă și ucrainiană se pot în mod liber referi la cultura, limba și civilizația din Rusia și Ucraina fiind oficial recunoscuți ca etnici
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
mai pune la socoteală că « "limba de comunicare interetnică" » este cea rusă), pe când vorbitorii limbii băștinașe nu se pot referi în mod liber la cultura, limba și civilizația din România și nu sunt oficial recunoscuți ca etnici « "Români" », denumirea de « "Moldoveni" » fiindu-le aplicată în mod discriminatoriu atât față de minoritățile conlocuitoare din Republica Moldova, cât și față de ceilalți vorbitori ai limbii lor, de peste hotare. Această poziție ideologică este denumită „"moldovenism"” prin contrast cu „"românismul"” potrivit căruia „limba moldovenească” este o simplă denumire
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
nistreană) au declarat limba română ca "limbă maternă", în timp ce 2 029 847 (60%) au declarat ca limbă maternă „limba moldovenească”. Totodată, la capitolul "limba vorbită de obicei" dintre cele 2 milioane 564 de mii de persoane care se declară etnici moldoveni, aproape 2 milioane (58,8%) declară că vorbesc, zilnic, „limba moldovenească”. Alte 475 de mii afirmă că vorbesc româna. Acestora li se adaugă și aproximativ 70 de mii de cetățeni care se consideră etnici români, ridicând totalul celor care declară
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
de observatori ai Consiliului Europei care au monitorizat recensământul, John Kelly, a declarat atunci că șapte din cele zece grupuri de observatori internaționali au înregistrat un număr considerabil de cazuri în care recenzorii le-au recomandat respondenților să se declare moldoveni și nu români. Un studiu efectuat la comanda Institutului de Politici Publice în aprilie 2014, arată că folosirea denumirii de „"limba română"” crește direct proporțional cu nivelul economic, tinerețea și nivelul de educație al cetățenilor Republicii Moldova. În schimb, susținerea față de
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
în locul limbii afișează un steag tricolor (uneori cu stema Moldovei), evitând astfel problema denumirii limbii. În 1993, politicianul Vasile Stati și-a exprimat convingerilor ce susțineau existența unei limbi "moldovenești" de sine stătoare, diferită de cea română, în cartea sa „"Moldovenii în lume"”. Cartea sa conținea o mulțime de neadevăruri și falsuri, lucruri care i-au atras o mulțime de critici. Lui Stati i se părea totodată de neomis faptul că anterior, mulți autori moldoveni își numeau limba moldovenească, de la Grigore
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
25 000 de unități lexicale, ajungând astfel la cifra de 75 000. În Republica Moldova, alfabetul chirilic a fost înlocuit de cel latin în 1989. Conform unui studiu AEGEE din 1997, aproape toată populația urbană moldovenească cunoaște alfabetul latin, deși mulți moldoveni de peste 30 de ani preferă literele chirilice. În 2016,Limba română in Republica Moldova s-a aliniat mai mult cu cea Română literară prin oficializarea înlocuirii lui î in â (exemplu: ”Purtînd”,”Avînd” devin ”Purtând”,”Având”) În 2003, Vasile Stati, un
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
-вка"” printre altele) sunt exemple ca "„tapocichile”" (pantofii sport), „"bulocichile"” (chiflele), "„leajchile”" (bătătoarele), "„sosischile”" (cârnăciorii), "„slivchile”" (cremele). Vocabularul cultural și terminologia științifică sunt aliniate în schimb limbii române. În perioada sovietică, în RSS Ucraineană minoritatea românofonă a fost împărțită între „moldoveni” și „români” pe baza criteriului geografic, astfel: În sistemul de învățămînt pentru minoritatea românofonă se folosea exclusiv „limba moldovenească” scrisă cu alfabet chirilic. Inclusiv românilor din Maramureșul de Nord, care niciodată nu s-au considerat moldoveni și erau recunoscuți oficial
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
a fost împărțită între „moldoveni” și „români” pe baza criteriului geografic, astfel: În sistemul de învățămînt pentru minoritatea românofonă se folosea exclusiv „limba moldovenească” scrisă cu alfabet chirilic. Inclusiv românilor din Maramureșul de Nord, care niciodată nu s-au considerat moldoveni și erau recunoscuți oficial drept români de autoritățile sovietice, li se preda în școli „limba moldovenească”. După trecerea la alfabetul latin în Republica Moldova, au trecut la alfabetul latin și moldovenii din Ucraina. În Ucraina, învățământ în limba română/moldovenească există
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
din Maramureșul de Nord, care niciodată nu s-au considerat moldoveni și erau recunoscuți oficial drept români de autoritățile sovietice, li se preda în școli „limba moldovenească”. După trecerea la alfabetul latin în Republica Moldova, au trecut la alfabetul latin și moldovenii din Ucraina. În Ucraina, învățământ în limba română/moldovenească există doar în regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatia. În perioada de început a URSS, înainte de al doilea război mondial, au existat școli moldovenești și în alte regiuni. Așezăminte moldovenești sunt menționate
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
dar scrisă încă cu caractere chirilice. Statutul limbii în Transnistria era până în 1989 identic cu cel din Basarabia, deși în mediul cotidian româna avea o importanță mult mai redusă în stânga Nistrului - o cauză a acestui fapt era și faptul că moldovenii constituiau doar 40% din populație, iar prestigiul limbii era chiar și printre ei mai scăzut decât în restul RSS Moldovenești. În timp ce deja în 1989 în Basarabia limba era denumită „română”, fiind introdus și alfabetul latin, autoritățile de la est de Nistru
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
dezvoltării economice din secolul XIX, Basarabia este menită să producă îndeosebi cereale, exportate pe calea ferată (terminată în 1871) spre portul Odesa. Numeroși ruși, ucraineni, germani și evrei se stabilesc atunci în provincie, cu precădere la orașe. Spre 1898 românii moldoveni nu reprezentau decât 14% din populația orașului. În aprilie 1903, folosind ca pretext o crimă săvîrștă la Dubăsari, la circa 40 de km. de Chișinău, anume uciderea unui adolescent ucrainean și creștin de 14 ani: Mihail Rîbacenko, publicistul rus de
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
etc.). în anumiți ani apar în masă buburuze și fluturi albi americani. Rezultatul recensământului din 2004 legat de naționalitatea populației municipiului Chișinău este: Aceste date sunt cele ale nomenclaturii etnice din Republică Moldova. Teoria sovietică de popagandă, deosebește arbitrar, greșit, moldovenii din fosta URSS de cei din România (Moldova românească) și de ceilalți români. Persoanele care totuși se declară "români" în Republică Moldova (cum au putut s-o facă la recesământul din 5-12 octombrie 2004) sunt de fapt tot cetățeni ai
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
împrejurimi, Poarta otomană a transformat cetatea într-un avanpost de luptă bine întărit. La acea vreme cetatea construită din piatră reprezenta un patrulater înconjurat din trei părți de un șanț foarte adânc. La sfârșitul secolului al XVI-lea detașamentele de moldoveni atacaseră de mai multe ori cetatea Benderului, dar fără nici un succes. În vara anului 1574, Ion Vodă cel Viteaz o asediase cu armata sa, apoi în 1595 și 1600 făcuse două încercări și Mihai Viteazul, însă nici cei doi domnitori
Cetatea Tighina () [Corola-website/Science/317016_a_318345]
-
ul este un curent politic, social, cultural și filologic care presupune că moldovenii ar fi o etnie separată, diferită de români. Această teorie există în două variante : Acest concept etno-cultural a apărut după Tratatul de la București din 1812, prin care partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
un război civil de-a lungul Nistrului, degradând relațiile între România și Republica Moldova și ajungând, la data de 29 iunie 1994, la o nouă oficializare constituțională a « moldovenismului » în Republica Moldova. De atunci încoace, băștinașii românofoni din Republica Moldova care se declară « moldoveni » sunt socotiți « cetățeni titulari » dar nu mai au dreptul de a se defini ca membri ai unui popor depășind granițele Republicii, iar cei care se declară « români » pentru a păstra acest drept, sunt socotiți « minoritate națională » în propria lor țară
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
Garbuz și formațiunea sa maximalistă „Patrioții Moldovei” care militează pentru „Moldova Mare” (anexarea Moldovei dintre Carpați și Prut de către Rep. Moldova); Nicolae Pascaru, fondator al asociațiilor „Mișcarea Voievod” și „Scutul Moldovenesc”, președintele Federației de lupte „Voievod” și fondator al portalului moldovenii.md; Vasile Stati, istoric și politician controversat, autor a unor opere la fel de controversate, printre care și „"Dicționarul moldovenesc-românesc"”; Renato Usatîi împreună cu partidele sale și mișcarea Antifa; Partidul Comuniștilor din Republica Moldova care s-a aflat la putere timp de 8 ani
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
de la Chișinău, a anulat regimul de vize pentru România începând cu data de 18 septembrie 2009 prin decret prezidențial publicat în Monitorul Oficial. După venirea la președenție a lui Traian Băsescu, România a devenit extrem de concesivă în acordarea cetățeniei pentru moldovenii de peste Prut. În afara faptului că moldovenii sunt trecuți la redobândirea cetățeniei, adică o simplă formalitate, fără cei opt ani de așteptare și fără examen. În anul 2013, Fundația Soros a publicat un studiu conform căruia 450.000 de cetățeni moldoveni
Relațiile dintre Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/317556_a_318885]
-
vize pentru România începând cu data de 18 septembrie 2009 prin decret prezidențial publicat în Monitorul Oficial. După venirea la președenție a lui Traian Băsescu, România a devenit extrem de concesivă în acordarea cetățeniei pentru moldovenii de peste Prut. În afara faptului că moldovenii sunt trecuți la redobândirea cetățeniei, adică o simplă formalitate, fără cei opt ani de așteptare și fără examen. În anul 2013, Fundația Soros a publicat un studiu conform căruia 450.000 de cetățeni moldoveni au depus, între 1991 și 2012
Relațiile dintre Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/317556_a_318885]
-
de cetățeni moldoveni au depus, între 1991 și 2012, cereri pentru obținerea sau redobândirea cetățeniei române, peste 320.000 dintre acestea fiind soluționate pozitiv, iar alte aproximativ 125.000 de dosare urmând să fie rezolvate. Până în august 2011, numărul de moldoveni care dobândiseră cetățenia română era de 226.507 de persoane. Traian Băsescu a estimat numărul total de moldoveni care doresc cetățenia română ca fiind aproximativ 800.000. Între 1991 și 2006, 95.000 moldoveni au obținut cetățenia română. În toamna
Relațiile dintre Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/317556_a_318885]