KorAP: Find »[drukola/base=nemulțumire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...169 170 171 ...275 >

6,858 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

superioare, lipsa acută de alimente (Hunedoara, Alba, Turda-Arieș, Cojocna), iar în Sighetul Marmației au fost semnalate cazuri în care oamenii au mâncat coji de copaci pentru a-și astâmpăra foamea. Doar în Timiș țăranii aveau o stare materială bună, însă nemulțumirea populației s-a manifestat față de împărțirea Banatului care, în opinia lor, trebuia păstrat integral de România și nu împărțit cu Iugoslavia. În Caraș-Severin au avut loc agitații socialiste, care „le turbură liniștea [oamenilor]... amestecându-se în borșurile internaționale”, însă fără

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și sindicatele economice, care au grupat brutari, morari, tipografi, metalurgiști, lucrători în lemn, chelneri, croitori ș.a. Asociații profesionale și-au creat profesorii, învățătorii, funcționarii și comercianții care, la mijlocul anilor ’20, au avut de suferit în urma crizei economice. Un factor de nemulțumire l-a reprezentat concurența neloială a alogenilor, ceea ce a condus la lichidarea afacerilor conduse de români. O excepție a fost în Cernavodă, unde comerțul fiind ocupația principală a locuitorilor a ridicat constant nivelul de trai din localitate. În Brăila, în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Pescăriilor Statului, toate aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Domeniilor. În antiteză, coloniștii din sudul Dobrogei, deși au primit 5 ha. de teren, trăiau „într-o grea mizerie” din cauza lipsei de unelte agricole, animale, semințe sau mijloace materiale adecvate. În pofida nemulțumirilor mocnite din cauza situației economice grele, Inspectoratul General de Siguranță Constanța nu a constatat mișcări de masă sau agitații care să pună în pericol ordinea și siguranța statului. O monitorizare atentă au efectuat unitățile de siguranță și asupra naționalităților conlocuitoare din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în rândul maselor, care s-au văzut nevoite să aleagă la urne. Rezultatul a fost că populația rurală a devenit „dezorientată”, deoarece propunerile de îmbunătățire a situației lor, promovate de politicieni în campaniile electorale, erau, în mare parte, irealizabile. O nemulțumire latentă a constituit-o și distribuirea loturilor de pământ în urma reformei agrare, pe de o parte că nu s-ar fi efectuat echitabil, iar pe de altă parte că unii țărani au rămas neîmproprietăriți. Seceta din 1924 a urmat unui

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a situat minoritatea șvabă din Banat, care s-a arătat favorabilă alipirii la România. Motivul principal a fost antipatia față de sârbi, considerați „nemuncitori, luxoși și, în genere, decadenți”, dar și bogățiile subsolului, care le ofereau multiple posibilități de exprimare economică. Nemulțumirile populației românești care s-a văzut, din nou, la cheremul funcționarilor imperiali și asuprită de armata sârbă au fost aduse la cunoștința aliaților prin Memoriul românilor din cele trei departamente (comitate) bănățene: Caraș-Severin, Timiș și Torontal către domnul general Berthelot

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în cel mai scurt timp în ședință secretă, deferirea cauzei către tribunalele militare sau clasarea cazului din lipsă de probe. Noile realități politice interne și efectele crizei economice au afectat și armata, în rândurile căreia au început să se manifeste nemulțumiri și, implicit, să aibă un randament mai scăzut. Activitatea Serviciului de informații/contrainformații militar și-a accentuat latura contrainformativă, a menținut obiectivele de interes în atenție și a încercat să rămână la parametrii calitativi cei mai înalți. Totuși, o dată cu revenirea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
I. C. Brătianu (24 noiembrie 1927), au produs modificări de substanță în rândul clasei politice autohtone. Lipsită de liderul incontestabil și de sprijinul monarhului, P.N.L. s-a dovedit vulnerabil în fața atacurilor electorale ale opoziției, în primul rând ale P.N.Ț. O nemulțumire generală a societății a fost una de ordin social, față de implementarea unor legi - agrare, industriale, a exproprierilor etc. - efectuate exclusiv în interesul liberalilor și a apropiaților acestora, la care s-a adăugat o neîncredere a cercurilor financiare externe, care au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Prin efectele recesiunii au fost afectate largi categorii sociale care s-au văzut fie fără locuri de muncă, fie în imposibilitate de a-și mai respecta obligațiile financiare. Deși s-au luat unele măsuri compensatorii și de protecție socială, totuși, nemulțumirile față de politica guvernanților au erupt în 1929 și 1933 prin acțiuni greviste de amploare, care au degenerat în lupte de stradă, soldate cu morți și răniți. Atâta timp cât s-a aflat în opoziție, P.N.Ț. a criticat activitatea organelor de securitate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informatori „prețioși” din toate straturile sociale și din organizațiile ilegale urmărite. Acest lucru a fost realizat, într-o oarecare măsură, doar în Capitală, însă la nivel național acțiunea informativă nu a corespuns „în totul” necesităților D.G.P. Un alt motiv de nemulțumire al polițiștilor a fost abrogarea art. 87 și art. 88 din Legea Poliției, care asigurau stabilitatea locului de muncă, aceștia „fiind lăsați la discreția oamenilor politici” și considerând acest lucru ca un regres profesional. Practic, în 1934 a fost pusă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
propagandă și acțiune” prin mijloace violente, mai ales cu ocazia scrutinurilor electorale, fapt care periclita ordinea și siguranța statului român. Propaganda s-a efectuat inclusiv în rândurile militarilor, prin manifeste, în școli și universități, peste tot unde existau focare de nemulțumire, profitând de efectele crizei economice. Presa comunistă, legală sau ilegală, „nu contenește” a ataca instituțiile statului în termenii cei mai violenți, iar susținătorii și simpatizanții au purtat la manifestări toate însemnele de stânga (insigne, pancarte, steaguri etc.). Agitații zgomotoase au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
o revistă a presei străine. Monitorizarea presei din România a oferit și alte concluzii despre activitatea lui Nicolae Titulescu. Pe de-o parte, comentariile presei franceze „care au aerul de a da directive” în politica internă a României au produs nemulțumiri în rândul clasei politice, iar pe de altă parte presa minoritară din Moldova, Basarabia și Bucovina „îi aduce elogii zilnice” fostului ministru de Externe. Pe acest material, la data de 13 septembrie 1936, șeful D.G.P., Constantin Cernat, a pus următoarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1934, în urma cererii lui Nicolae Titulescu adresată regelui, în calitate de posibil premier. După câteva luni, la conducerea D.G.P. a fost numit colonelul Dumitru (Tilică) Stăncescu, considerat omul camarilei regale, însă fără calitățile necesare pentru a ocupa această funcție. Primele semne ale nemulțumirii au apărut la puțin după numirea ca director general, în noiembrie 1934, când a fost atacat de presă. Motivul oficial a fost „debandada de la Siguranță”, conform aprecierilor unor polițiști îndepărtați din instituție, care au trimis proteste la rege prin ministrul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Interne un raport privind problemele cu care se confruntă instituția în vederea îndeplinirii sarcinilor informative/contrainformative. Astfel, discuțiile între locuitori au fost apreciate drept „cel mai mare izvor al informațiilor”, care sunt monitorizate pentru a cunoaște manifestările, stările de spirit și nemulțumirile existente. O a doua direcție de acțiune a jandarmilor a fost una de ordin contrainformativ, observarea atitudinilor „neconforme” ale unor lucrători publici (funcționari absenți de la serviciu, abuzivi sau ostili cetățenilor, preoți care speculează enoriașii etc.), care puteau face ca spiritele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
anchete de către Consiliul de Război al Corpului 6 Armată. Soldatul Dumitru Marinescu, magazioner la plutonul trupei de la Marele Stat Major, a propus unor persoane să le vândă efecte militare, pe care a afirmat că le poate obține foarte ușor. O nemulțumire a populației din comuna Straja, județul Rădăuți, a fost semnalată după ce primarul a obținut aprobarea pentru a tăia 50 mc lemn de brad din pădurea comunală, însă a luat 63 mc, iar pădurarul Andrei Hasna nu putea să justifice lipsa

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fiecare maghiar din România să devină „un dușman neîmpăcat” al acestui stat. 3. Ungaria s-a axat pe utilizarea congenerilor din România, care au primit misiuni subversive în funcție de locul de muncă: funcționarii statului să saboteze serviciile publice și să creeze nemulțumiri ale populației; angajații din industrie să saboteze producția care avea ca destinația armata română; militarii au primit sarcina să critice conducerea armatei și a statului, să provoace dezertări și defecțiuni; cei fără locuri de muncă în domenii de interes au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
eroina consideră că „un destin implacabil, căruia nu i se poate sustrage, o urmărește continuu”, punând-o mereu în legătură cu tot felul de organizații de spionaj, amice sau inamice. Secția Contrainformații nu a omis nici situația internă, mai ales problemele și nemulțumirile create de încălcarea legilor în vigoare. La începutul lunii ianuarie 1937 o notă informativă din Chișinău a atras atenția asupra deputatului de Lăpușna, Văluță, numit într-o comisie la Ministerul Industriei și Comerțului, în pofida antecedentelor de trafic de influență exercitate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
instituțiile statului. Totodată, Rantea a apreciat că, în istorie, de câte ori nu s-a ținut seama de principiul de armonizare al forțelor de producție s-a ajuns la o mizerie socială „crescândă din zi în zi”, fapt care a trasat drumul nemulțumirilor către instaurarea dictaturilor sau izbucnirea revoluțiilor. Îndreptarea situației nu se mai putea face doar prin simpla schimbare a cabinetelor - „răscolite de pasiuni politice și posedate de ambiții” - ci prin continuitatea unui program de guvernare coerent, aplicat pe termen lung. Autorul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a situat pe locul patru în alegeri cu 9,15% și a dizolvat corpurile legiuitoare la 18 ianuarie 1938. La aceeași dată au fost anunțate noi alegeri parlamentare, care ar fi trebuit să se desfășoare la începutul lunii martie 1938. Nemulțumirile unor cercuri interne și externe față de programul guvernamental de dreapta, intenția de apropiere în politica externă față de Italia și Germania, precum și cartelul electoral încheiat de Octavian Goga cu mișcarea legionară, au condus la hotărârea regelui de a trece la schimbarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a emis o directivă pentru România, prin care a inițiat un program de autodeterminare pentru Basarabia, Bucovina, Transilvania și Dobrogea. Pentru a destrăma România, Moscova a cerut comuniștilor români să stimuleze conflictele sociale, pentru a arăta inechitățile din societate și nemulțumirile populației față de sistemul politic existent. Regele Carol al II-lea și-a dorit puterea, a obținut-o, dar nu s-a ridicat la nivelul care i-ar fi permis să facă față complexității vremurilor, în pofida tuturor formulelor de guvernare încercate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
se adună când vin la orașe. 7. Să se execute o supraveghere atentă și discretă la sediile partidelor politice, pentru a se culege informații și a se putea cunoaște moralul cadrelor, îndeosebi al conducătorilor. 8. Să se raporteze confidențial toate nemulțumirile populației în ce privește organele de administrație actuale. 9. Să se culeagă urgent informații în centrele muncitorești dacă în alegeri comuniștii vor mai da voturile Partidului „Totul pentru Țară”. 10. Să se culeagă și să se raporteze efectul produs în cercurile politice

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Regele a fost considerat vinovat pentru lipsa de pregătire a armatei, în pofida unei propagande agresive, pentru cedările teritoriale fără o minimă rezistență militară și pentru imaginea negativă creată de omniprezența politică și economică a camarilei, în frunte cu Elena Lupescu. Nemulțumirea a fost speculată și de cei interesați, însă mișcarea legionară a declanșat acțiuni violente de contestare a regimului monarhic, în timp ce extrema stângă a căutat să adâncească nemulțumirile sociale, pentru a provoca revoluția expediată de la Moscova. Falimentul proiectului politic al regelui

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
creată de omniprezența politică și economică a camarilei, în frunte cu Elena Lupescu. Nemulțumirea a fost speculată și de cei interesați, însă mișcarea legionară a declanșat acțiuni violente de contestare a regimului monarhic, în timp ce extrema stângă a căutat să adâncească nemulțumirile sociale, pentru a provoca revoluția expediată de la Moscova. Falimentul proiectului politic al regelui Carol al II-lea a fost accelerat, poate, de desele schimbări și compromisurile făcute atât pe plan intern (relația cu mișcarea legionară), cât și pe plan extern

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
subversive cu caracter terorist, cel puțin declarativ, accentuând în schimb propaganda revizionistă. Au fost tipărite și distribuite numeroase volume de propagandă, au fost redactate rugăciuni speciale și s-a încercat agitarea minorității sârbe din Banat în vederea exprimării unor pretenții și nemulțumiri față de statul român. Legația Ungariei de la București, în colaborare cu Comitetul Național al Maghiarilor din România, au pus la punct un plan de acțiune care a prevăzut înființarea unor echipe volante cu sarcina de a distribui materiale propagandistice, de a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
centrele populate de minoritari. Prima consecință vizibilă a fost „sporirea” numărului de dezertori din rândul alogenilor în U.R.S.S., Ungaria și Bulgaria. O a doua a fost observată în rândul concentraților care, o dată reveniți acasă, au produs o stare „de nemulțumire și neliniște” cu efecte în slăbirea ordinii și disciplinei sociale. Unitățile militare au primit ordin de a identifica agenții propagandiști străini, în colaborare cu Poliția și Jandarmeria, și de a iniția acțiuni de contrapropagandă, cu rol de educație morală și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost „adeseori” lipsite de precizia necesară pentru a fi exploatate la momentul oportun. O circulară a Comandamentului General al Gărzilor Naționale - Serviciul de Informații, datată 19 aprilie 1940, a prezentat, în copie, adresa Ministerului de Interne, care și-a exprimat nemulțumirea că unii lideri locali al Gărzilor au încercat să recruteze ca informatori funcționari de poliție. Aceștia din urmă, „contra unor avantaje materiale”, ar fi urmat să predea rapoarte informative zilnice asupra situației din localitatea respectivă. În acest fel, același material

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]