4,688 matches
-
practici. Spunea că făcuse o călătorie în Palestina, de unde se întorcea cu o suplică din partea patriarhului Ierusalimului către pontiful roman, fapt ce i-a înlesnit pe dată întrevederea dorită. Petre Pustnicul-căci cu acest nume a rămas în istorie-, în cursul pelerinajului său, a trăit toate greutățile pe care turcii selgiucizi le făceau pelerinilor europeni.Fiecare pas spre Ierusalim trebuia răscumpărat cu bani sau cu timp îndelungat de prizonierat. Atacați și jefuiți de punga ascunsă ori siliți să se travestească în negustori
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
ori siliți să se travestească în negustori ca să nu fie recunoscuți, să-și ofere serviciile cui se nimerea și unde se cerea, pentru a avea cu ce se hrăni. Petre Pustnicul-căci cu acest nume a rămas în istorie-, în cursul pelerinajului său, a trăit toate greutățile pe care turcii selgiucizi le făceau pelerinilor europeni. Fiecare pas spre Ierusalim trebuia răscumpărat cu bani sau cu timp îndelungat de prizonierat. Atacați și jefuiți de punga ascunsă cu grijă la piept și indispensabilă continuării
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
lui de Poitiers, episcopul Pierre d'Arcis, susține același lucru într-o scrisoare din 1389 către antipapa Clement al VII-lea, menționând chiar și numele artistului care pretinde că a realizat giulgiul. Totuși Clement al VII-lea încurajează, în 1390, pelerinajele în scopul venerării giulgiului și aceasta pentru obținerea de venituri prin vânzare de indulgente. În 1418, Humbert de Villersexel, conte de la Roche, lord de Saint-Hippolyte-sur-Doubs, muta giulgiul în castelul sau de la Montfort, Doubs, pentru a-l proteja împotriva hoților. După
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
că pe pânză „a fost pictat” chipul lui Iisus Hristos, biologii și antropologii constată fantasticul: chipul apărut este al unui om, fiind din sânge, nu din vopsele. În 1946, giulgiul a fost expus din nou în același loc, reluându-se pelerinajul, în ciuda războiului. În martie 1983, după decesul fostului rege italian Umberto I de Savoia, giulgiul a intrat în posesia Vaticanului, cu condiția păstrării sale în continuare în relicviarul Domului din Torino. În vara lui 2008, Papa Benedict al XVI-lea
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
arabi, normalizând relațiile cu evreii... Din punctul de vedere al bisericii, copții care merg la Ierusalim își trădează biserica” . De asemenea, a anunțat că acei copți care vizitează Ierusalimul vor fi excomunicați, întrucât nu există o datorie în creștinism pentru pelerinaj, iar atât timp cât aceste vizite pot dăuna cauzei naționale, și poporului musulman și creștin, e mai bine ca ele să nu aibă loc. La cererea unor episcopi, Sfântul Sinod Copt Ortodox, în baza directivei Papei Shenouda al III-lea, a decis
Shenouda al III-lea () [Corola-website/Science/313941_a_315270]
-
importanță după Coran. ‘Alī bin Abī Tălib. 2008. "Nahğ al-Balăġa" - Calea Vorbirii alese. Traducere din limba arabă, prefață și note: George Grigore. Cluj-Napoca: Editura Kriterion. ISBN 978-973-26-0913-2 București: Editura Herald 2012. Mausoleul lui ‘Alī, care este unul din locurile de pelerinaj pentru musulmanii șiiți, se află în orașul Najaf din Irak.
Ali () [Corola-website/Science/313958_a_315287]
-
după petreceri, Godfrey și Raymond au revendicat amândoi Ascalonul. Când garnizoana a aflat despre disputa acestora, a refuzat să se predea. După bătălie, aproape toți ceilalți cruciați s-au întors la casele lor în Europa, întrucât își îndepliniseră jurămintele de pelerinaj. La sfârșitul anului mai rămăseseră poate doar câteva sute de cavaleri în Ierusalim, dar aceștia au fost treptat susținuți de noi cruciați, inspirați de succesul primei cruciade. Deși bătălia de la Ascalon a fost o victorie cruciată, orașul a rămas sub
Bătălia de la Ascalon () [Corola-website/Science/323412_a_324741]
-
cu „unchi” și „mătuși”. Bărbații cărora nu li se reînnoiește contractul și nu sunt doriți de vreo altă femeie, rămânând singuri, sunt nevoiți să părăsească Basilica și să meargă într-o așezare situată la periferia acesteia, Dogtown. Odată cu pornirea în pelerinajul care duce spre locul în care sunt adăpostiți Sufletul Suprem și navele sosite de pe Pământ în urmă cu 40 de milioane de ani, are loc o schimbare în organizarea socială. Femeile capătă tot mai multe responsabilități legate de copiii pe
Întoarcerea acasă () [Corola-website/Science/323439_a_324768]
-
vedere - se uită unii chiar viu...“, notează pictorul pe o schiță făcută la fața locului. Unde descoperă artistul nostru acest loc? Aflăm din notațiile sale - vizitind columbarii și sarcofage paleocreștine. Popasul român a lui Bogdan Vladuta este, în final, un pelerinaj la rădăcinile creștinătății. Este asemeni unui parcurs inițiatic în încercarea de a descoperi eternitatea, ca o prezență concretă a existenței noastre. Cei doi ani de experiență petrecuți la Romă au fost rodnici în definirea profilului sau artistic. Viziunea lui asupra
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
cazul cuplurilor aparținând altor religii. Catolicismul practicat în Brazilia este bogat în ceremonii populare ce își au radăcinele în tradițiile portugheze dar de asemenea este influențat de obiceiurile ce au aparținut sclavilor africani și populației native braziliene. Tradițiile populare includ pelerinaje la „Altarul Național al Maicii Noastre din Aparecida” („Nossa Senhora Aparecida”) — Sfântul protector al Braziliei — și festivaluri religioase cum ar fi „Cirio de Nazare” în [Belem] și „Festa do Divino” în multe orașe din centrul Braziliei. Zonele care au primit
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
Artelor din Parcul Carol, împreună cu alte două clădiri din apropiere, pentru a adăposti expozițiile și patrimoniul viitorului muzeu militar. În anul 1923, în fața Palatului Artelor (Muzeul Militar) a fost amplasat Mormântul Ostașului Necunoscut, ce avea să devină locul național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de români care s-au jertfit pentru întregirea Neamului. Monumentul a fost inaugurat la 17 mai 1923, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare și a unui numeros public
Palatul Artelor () [Corola-website/Science/319501_a_320830]
-
Bullet the Blue Sky” ("Iacov s-a luptat cu îngerul”, imagini de foc și pucioasă) și „In God's Country” („stau aici cu fiii lui Cain”). Thom Duffy a interpretat albumul ca fiind o explorare a „incertitudinii și suferinței unui pelerinaj spiritual printr-o lume sumbră și crudă”. Coperta și pliantul albumului au fost proiectate de Steve Averill, pe baza ideii formației de a descrie „imagistica și poziția cinematică” a discului în deșert. Conceptul inițial al pliantului a fost acela de
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
ministrul cultelor și artelor, episcopul Lucian Triteanu, D.C. Istrati, George G. Mârzescu, I. Onciul, colonelul Anghelescu - adjutant regal, printre cei care au luat cuvântul numărându-se și scriitorul Mihail Sadoveanu, după cum relatează ziarul "Adevărul" din 5 iunie 1928, sub titlul "Pelerinajul Academiei la Mircești" .
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
și cultelor), Alexandru Lapedatu (ministrul cultelor și artelor), Lucian Triteanu (episcopul Romanului), D.C. Istrati, George G. Mârzescu, I. Onciul, colonelul Anghelescu (adjutant regal), printre cei care au luat cuvântul numărându-se și scriitorul Mihail Sadoveanu, după cum se relatează în articolul ""Pelerinajul Academiei la Mircești"" publicat la 5 iunie 1928 în ziarul "Adevărul". În partea stângă a mausoleului s-a pus o placă de piatră cu inscripția "Constructor Al Popovici arhitect", iar în partea dreaptă o placă cu inscripția "Architect N Ghica-Budești
Mausoleul lui Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/315939_a_317268]
-
cu atît veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai învățați"". Deși nu se cunoaște exact data morții cronicarului, ziua comemorării are loc prin tradiție în prima sâmbătă de după Sfânta Parascheva (14 octombrie), atunci având loc un pelerinaj la biserica din lemn și la mormântul cronicarului, pelerinaj considerat cea mai mare sărbătoare a satului. Mormântul cronicarului este monument istoric, fiind înscrisă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004 cu codul IS-III-m-B-04324. De asemenea, lângă biserica
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
și veți fi mai învățați"". Deși nu se cunoaște exact data morții cronicarului, ziua comemorării are loc prin tradiție în prima sâmbătă de după Sfânta Parascheva (14 octombrie), atunci având loc un pelerinaj la biserica din lemn și la mormântul cronicarului, pelerinaj considerat cea mai mare sărbătoare a satului. Mormântul cronicarului este monument istoric, fiind înscrisă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004 cu codul IS-III-m-B-04324. De asemenea, lângă biserica de lemn (primul dintre mormintele aflate în partea de
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
mișcare prin celebrele reforme gregoriene. Mai târziu alți călugări ai ordinului au devenit papi cum ar fi Urban al II-lea și Pascal al II-lea. Abația era cel mai mare centru monahal al Europei și un loc important de pelerinaj. Mulți pelerini veneau aici să se roage și să asculte ceremoniile grandioase efectuate de călugări. Cluny a devenit foarte bogată pe urma acestor pelerinaje dar și a donațiilor anuale cum ar fi cea a lui Henric I, regele Angliei. Biserică
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
II-lea. Abația era cel mai mare centru monahal al Europei și un loc important de pelerinaj. Mulți pelerini veneau aici să se roage și să asculte ceremoniile grandioase efectuate de călugări. Cluny a devenit foarte bogată pe urma acestor pelerinaje dar și a donațiilor anuale cum ar fi cea a lui Henric I, regele Angliei. Biserică abațială de la Cluny a fost construită de Berno, primul abate. Între anii 955-981, a fost construită o nouă biserică de mari dimensiuni, numită Cluny
Abația Cluny () [Corola-website/Science/332982_a_334311]
-
(în italiană "Basilica di San Nicola") este o biserică din orașul Bari, Italia. Este un important loc de pelerinaj pentru întreaga creștinătate deoarece aici se află moaștele Sfântului Nicolae. Înființarea bazilicii este legată de cucerirea orașului bizantin Mira de către armatele musulmane. Inițial, Mira a fost un loc important de pelerinaj pentru creștini deoarece acesta era orașul unde Sfântul Nicolae
Bazilica Sfântul Nicolae din Bari () [Corola-website/Science/332989_a_334318]
-
din orașul Bari, Italia. Este un important loc de pelerinaj pentru întreaga creștinătate deoarece aici se află moaștele Sfântului Nicolae. Înființarea bazilicii este legată de cucerirea orașului bizantin Mira de către armatele musulmane. Inițial, Mira a fost un loc important de pelerinaj pentru creștini deoarece acesta era orașul unde Sfântul Nicolae a fost episcop și totodată locul unde se aflau moaștele sale. Dar, după venirea musulmanilor, pelerinajul a fost oprit iar moaștele se aflau în pericol, de aceea ele au fost furate
Bazilica Sfântul Nicolae din Bari () [Corola-website/Science/332989_a_334318]
-
cucerirea orașului bizantin Mira de către armatele musulmane. Inițial, Mira a fost un loc important de pelerinaj pentru creștini deoarece acesta era orașul unde Sfântul Nicolae a fost episcop și totodată locul unde se aflau moaștele sale. Dar, după venirea musulmanilor, pelerinajul a fost oprit iar moaștele se aflau în pericol, de aceea ele au fost furate de către niște marinari italieni cu gândul de a le duce la Roma. Cu toate acestea pe drum, conform legendei, sfântul le-a dat de înțeles
Bazilica Sfântul Nicolae din Bari () [Corola-website/Science/332989_a_334318]
-
al II-lea, iar în anul 1197 bazilica a fost finalizată și sfințită în prezența episcopului german Conrad de Hildesheim și a altor prelați. este un bun exemplu de edificiu în stil romanic. Ea este un loc foarte celebru de pelerinaj, fiind vizitată mai ales în timpul sărbătorii sfântului, pe 6 decembrie.
Bazilica Sfântul Nicolae din Bari () [Corola-website/Science/332989_a_334318]
-
dovezi, iar pentru poziția că relatarea ar putea fi plauzibilă (nu dovedită) există cărțile unora ca Hoffmeier și Kitchen. Pentru poziția că evreii au provenit din populația canaanită există dovezi copleșitoare, ceea ce „elimină posibilitatea exodului din Egipt sau a unui pelerinaj de patruzeci de ani prin deșert”, conform lui William Dever. Consensul modern al istoricilor este că nu a existat vreun exod de proporțiile descrise în Biblie și că relatarea trebuie privită ca teologie și nu ca istorie, teologie care ilustrează
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
s-au format comunități evreiești în multe locuri, unde majoritatea evreilor și-a păstrat religia. Evreii emigrați îndeosebi în provincii ale Imperiului Roman au fondat de asemeni comunități, aflate în legătură cu rudele rămase în Israel. Când își puteau permite, plecau în pelerinaj la Ierusalim. Prizonierii evrei luați în robie în primul război evreo-roman au ajuns în diverse locuri pe cuprinsul imperiului roman și au fondat comunități evreiești, cum a fost cazul romanioților din peninsula Balcanică. Titus Flavius Iosephus, istoriograf evreu încetățenit la
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
de viză bizantină care este redactată în limba greacă și datată folosind calendarul iulian, fiind semnată de către patru secretari ai unor mănăstiri importante. Se atestă permisiunea de acces pe Sfântul Munte și de cazare în mănăstirile de acolo, pe durata pelerinajului. Pentru obținerea "diamonitirion"-ului, membrii clerului trebuie să dețină, în prealabil, binecuvântarea Patriarhului de la Constantinopol. Lista celor douăzeci de mănăstiri în ordinea ierarhică stabilită: Numele muntelui Athos provine de la un personaj al mitologiei Greciei Antice, anume un gigant trac care
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]