5,213 matches
-
tip foehn. În Europa se disting mai multe tipuri de climă, cu o succesiune predominant latitudinală, cu o dispunere deformată, de la sud-vest spre nord-est. Zonalitatea este dublată de etajarea pe verticală a elementelor climei. Succesiunea tipurilor de climă începe din Peninsula Iberică (pe fondul climatului mediteran), aici existând nuanțe de ariditate similare latitudinilor tropicale și ajunge la caracteristici climatice extreme în nord-estul continental (similare cu cele polare în nordul Munților Urali). Repartiția tipurilor de climă este influențată de Curentul Atlanticului de
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Ron. Râurile cu regim simplu se diferențeaza în funcție de variația debitului: În Europa sunt distribuite numeroase lacuri, variate ca mod de formare, întindere și volum. Cele mai multe și mai mari se află în regiunile afectate de glaciațiunea cuaternară din nordul Europei. În Peninsula Scandinava și în nordul Câmpiei Ruse există câteva sute de mii de lacuri glaciare, ca Ladoga (18 400 km²) și Onega (9610 km²) în Rusia, ca Varern, Vattern, Malaren în Suedia, Saimma în Finlanda. Lacurile glaciare sunt numeroase și în
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Câmpia Petesburg, până la latitudinea orașului Kiev. Stepa, alcătuită din vegetație ierboasă xerofilă, este specifică Europei de Est, teritoriile situate la nord de Marea Neagră și Marea Caspică și a unor porțiuni restrânse din estul Câmpiei Române, Podișul Dobrogei, Câmpia Tisei și Peninsula Iberică. A fost înlocuită în cea mai mare parte cu cereale și plante tehnice. Silvostepa - o fâșie îngustă, situată între vegetația de stepă și cea a pădurilor de foioase, se întinde din Câmpia Română până la poalele Munților Ural. În afara ierburilor
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Pe zone, densități mai mari de 300 loc./km² apar în Olanda, Belgia, Ruhr, centrul și sud-estul Marii Britanii, nordul Italiei, valea Rhinului, între 100-200 loc./km² (Europa de Vest și Europa Centrală); sub 50 loc./km² (Europa Nordică, Europa de Răsărit și Peninsula Balcanică). Europa este spațiul unui dramatism demografic deoarece natalitatea a coborât la 11-12%, iar mortalitatea a urcat la 11%, rezultând un bilanț natural cuprins între 0-1%. Pe state, în ultimii ani s-au înregistrat rate ale natalității între 15 și
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Negrișor" și altele, menționate de istoricul Silviu Dragomir într-un studiu aflați în zona Muntenegru. Sau Skeptekasas („Șapte case”), Burgulatu („Cetate lată”), Lupofantana („Fântâna lupului”), Gemellomuntes („Munții gemeni”), care se numără printre cele mai vechi toponime neoromanice (străromânești) atestate în Peninsula Balcanică. Istoriografiile care insistă asupra imigrărilor românești din ținuturi sud-slave subliniază denumirile slave ale unor ținuturi și localități ce conțin etnonimul „vlah“, amintire a unor „Vlăhii“ care au existat cândva în acele regiuni (însă de obicei amintire a unei populații
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
pe teritoriul Poloniei nu sunt de acord cu calculele știintifice. Teritoriul Poloniei se extinde peste cinci regiuni geografice. La nord-vest se află litoralul Mării Baltice, care se întinde de la Golful Pomeranian la Golful Gdańsk. Aceasta coastă este marcată prin mai multe peninsule, lacuri de coastă și dune. În general netedă, ea este croită prin Laguna Szczecin, Golful Puck și Laguna Vistuleană. Centrul țării, împreună cu părțile nordului, se află în Câmpia Europei de Nord. Răsărind delicat de deasupra acest podiș se află o
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
capacitate mai mare - 472 hm³, dar este mai mic - suprafață sa este de 22 km²). Coasta poloneză a Mării Baltice are 528 de kilometri și se extinde de la Świnoujście pe insulele Usedom ("Uznam") și Wolin la vest, la Krynica Morska pe Peninsula Vistuleană. În cea mai mare parte, Polonia are o linie de coastă netedă, formată prin mișcarea continuă a nisipului datorită vânturilor. Această eroziune a format stânci, dune și peninsule, închizând lagune vechi și creând lacuri, precum lacul Łebsko în Parcul
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
insulele Usedom ("Uznam") și Wolin la vest, la Krynica Morska pe Peninsula Vistuleană. În cea mai mare parte, Polonia are o linie de coastă netedă, formată prin mișcarea continuă a nisipului datorită vânturilor. Această eroziune a format stânci, dune și peninsule, închizând lagune vechi și creând lacuri, precum lacul Łebsko în Parcul Național Słowiński. Cele mai lungi peninsule sunt Peninsula Hel și Peninsula Vistuleană. Pe coastă există și multe stațiuni turistice, precum Sopot, Kołobrzeg sau Ustka. Polonia are o climă moderată
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
parte, Polonia are o linie de coastă netedă, formată prin mișcarea continuă a nisipului datorită vânturilor. Această eroziune a format stânci, dune și peninsule, închizând lagune vechi și creând lacuri, precum lacul Łebsko în Parcul Național Słowiński. Cele mai lungi peninsule sunt Peninsula Hel și Peninsula Vistuleană. Pe coastă există și multe stațiuni turistice, precum Sopot, Kołobrzeg sau Ustka. Polonia are o climă moderată, caldă tranzitivă cu temperaturile din sud atingând valori mai înalte decât în nord. Vara, o temperatură medie
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
are o linie de coastă netedă, formată prin mișcarea continuă a nisipului datorită vânturilor. Această eroziune a format stânci, dune și peninsule, închizând lagune vechi și creând lacuri, precum lacul Łebsko în Parcul Național Słowiński. Cele mai lungi peninsule sunt Peninsula Hel și Peninsula Vistuleană. Pe coastă există și multe stațiuni turistice, precum Sopot, Kołobrzeg sau Ustka. Polonia are o climă moderată, caldă tranzitivă cu temperaturile din sud atingând valori mai înalte decât în nord. Vara, o temperatură medie este de
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
de coastă netedă, formată prin mișcarea continuă a nisipului datorită vânturilor. Această eroziune a format stânci, dune și peninsule, închizând lagune vechi și creând lacuri, precum lacul Łebsko în Parcul Național Słowiński. Cele mai lungi peninsule sunt Peninsula Hel și Peninsula Vistuleană. Pe coastă există și multe stațiuni turistice, precum Sopot, Kołobrzeg sau Ustka. Polonia are o climă moderată, caldă tranzitivă cu temperaturile din sud atingând valori mai înalte decât în nord. Vara, o temperatură medie este de 17 °C pe
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
Blaga. A ținut corespondența cu intelectualii din toate regiunile, și este românul căruia i s-au trimis cele mai multe scrisori în istoria Poștei Române În timpul unei călătorii în jurul României, a mai scris 30 de cărți, printre care "Histoire des roumains de la Peninsule des Balcans" („Istoria românilor din Peninsula Balcanică”: aromânii, istroromânii și meglenoromânii), "Istoria poporului francez", "Pentru sufletele celor ce muncesc" și "Istoria lui Mihai Viteazul". I-a fost acordat titlul de doctor "honoris causa" de către Universitatea din Strasbourg, iar scrierile sale
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
din toate regiunile, și este românul căruia i s-au trimis cele mai multe scrisori în istoria Poștei Române În timpul unei călătorii în jurul României, a mai scris 30 de cărți, printre care "Histoire des roumains de la Peninsule des Balcans" („Istoria românilor din Peninsula Balcanică”: aromânii, istroromânii și meglenoromânii), "Istoria poporului francez", "Pentru sufletele celor ce muncesc" și "Istoria lui Mihai Viteazul". I-a fost acordat titlul de doctor "honoris causa" de către Universitatea din Strasbourg, iar scrierile sale despre Albania, strânse de poetul Lasgush
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
se bazează pe dialectele folosite în Toscana și este asemănătoare atât cu limba latină cât și cu alte limbi romanice. Similitudinea lexicală cu franceză este estimată la 89% (Matteo Bartoli numește italiana și franceza „limbi inovative”, în opoziție cu limbile Peninsulei Iberice și româna), la 87% cu catalana, la 85% cu sarda, la 82% cu spaniola, la 78% cu ladina și la 77% cu româna. Printre limbile romanice mari, este și cea mai asemănătoare cu limba română. Se caracterizează prin păstrarea
Limba italiană () [Corola-website/Science/296678_a_298007]
-
să-și dispute tot mai accentuat puterea. Prima luptă dintre cei doi a avut loc la 7 iunie 48 î.Hr. la Dyrrhachium și s-a încheiat cu victoria lui Pompei. Considerând că teatrul confruntării dintre cei doi rivali a fost Peninsula Balcanică, în imediata vecinătate a Dunării de jos, Burebista nu putea rămâne indiferent la ceea ce se întâmplă. Apoi, după cucerirea orașelor grecești de la Pontul Euxin, Burebista trebuia să obțină de la Roma recunoașterea hotarelor sale. Astfel a fost obligat să ia
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
1815, Congresul de la Viena a stabilit nouă ordine continentală, preluând principiile emise prin Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, un document emblematic al Revoluției Franceze care a devenit programul de lupta pentru emanciparea socială și națională europeană, mai ales în Peninsula Balcanică unde se manifestau germenii revoltelor. Asuprirea și abuzurile sociale și economice nu mau puteau fi tolerate. În Războiul Ruso-Turc (1806-1812), țarul Alexandru I al Rusiei a obținut victoria, fiind cuprins de intenția de a cuceri ambele țări românești, Muntenia
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
cauza revoluției române. Revoluția Română a fost o parte integrată a revoluțiilor europene după model francez, model care a avut repercusiuni pe întreg continentul. Principile libertăților cetățenești s-au transformat în obținerea libertăților naționale, mai ales în Europa centrală și Peninsula Balcanică. În spațiul românesc, revoluția s-a desfășurat în condițiile în care multe părți ale României și Moldovei de azi se aflau sub stăpânire străină: Transilvania și Bucovina erau stăpânite de habsburgi, Moldova era sub protectoratul rusesc, iar Muntenia era
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
iulie 1940 și 9 mai 1945 Jersey este o insulă cu o suprafață de 118,2 km², incluzând teritoriu recuperat din mare și zona dintre maree. Se află în Marea Mânecii, la aproximativ 22,5 km (12 mile nautice) de peninsula Cotentin din Normandia și la aproximativ 161 km sud de Marea Britanie. Este cea mai mare și cea mai sudică din Insulele Canalului. Climatul este temperat, cu ierni moderate și veri răcoroase având o medie de zile însorite superioară celei din
Insula Jersey () [Corola-website/Science/296831_a_298160]
-
să fie populată, dar în special de case de locuit legate de activitatea Sfântului Petru. Papii în rolul lor secular au început să sosească pentru a conduce regiunile din vecinătate și prin intermediul Statelor Papale, au condus o mare parte din peninsula italică pentru mai mult de o mie de ani până la mijlocul secolul XIX, când cea mai mare parte din teritoriul Statelor Papele a fost ocupate de nou creatul Regat al Italiei. Multă vreme Vaticanul nu a fost locuința papilor, ci
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
două părți inegale, cea mai mare parte fiind europeană. Marea Neagră este săracă în insule, având un țărm puțin dantelat. Cele mai importante insule sunt Insula Șerpilor și cele formate de Dunăre, dincolo de vărsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea mai importantă peninsulă este Peninsula Crimeea, "împărțită" cu Marea Azov. Golfurile Mării Negre sunt fie largi, puțin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun și altele), fie separate de larg de de curenții transversali prin cordoane litorale
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
inegale, cea mai mare parte fiind europeană. Marea Neagră este săracă în insule, având un țărm puțin dantelat. Cele mai importante insule sunt Insula Șerpilor și cele formate de Dunăre, dincolo de vărsare, ca Insula Sacalinul Mare. Cea mai importantă peninsulă este Peninsula Crimeea, "împărțită" cu Marea Azov. Golfurile Mării Negre sunt fie largi, puțin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună (ca Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsun și altele), fie separate de larg de de curenții transversali prin cordoane litorale („grinduri”) și
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
cuvânt a fost apoi împrumutat de către alte limbi romanice (cf. catalană "espanyol", franceză "espagnol", italiană "spagnolo", occitană "espanhòu", portugheză "espanhol", română "spaniol"). Evenimentele istorice, socio-economice și folosirea spaniolei ca limbă de schimb au permis acesteia să devină "lingua franca" în Peninsula Iberică, însă aceste fapte n-au dus la dispariția altor limbi vorbite acolo. Se estimează că în a doua jumătate a secolului XVI 80% din locuitorii Spaniei vorbeau spaniola. În timpul epocii colonizărilor, Spania era o putere globală și era una
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
Imperiului Roman de Apus în secolul V, influența latinei clasice asupra poporului a fost succesiv redusă. Latina vorbită pe vremea aceea reprezenta o mixtură a varietăților romanice hispanice, între care era și castiliana veche. În secolul VIII, invazia musulmană în peninsula Iberică duce la formarea celor două zone de latinitate: Al-Andalus (Andaluzia contemporană), unde se utilizau dialecte romanice cunoscute sub denumirea de „limba mozarabă”, aflată sub influența puternică a limbilor invadatorilor: arabei și berberei, și zona nordică, unde s-au format
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
texte în spaniolă sunt "Glosas Emilianenses" („Glosele Emiliane”), ce s-au păstrat în Mănăstirea Yuso aflată în San Millán de la Cogolla, La Rioja, Spania. Această localitate era considerată ca fiind un centru cultural medieval. Spaniola s-a extins la sudul peninsulei datorită Reconquistei și uniunilor regatelor creștine (uniunea Castiliei și Leónului, Castiliei și Aragonului și apoi formarea statului spaniol). În secolul XV, în timpul procesului de unificare a Spaniei, Antonio de Nebrija a publicat "Grammatica". Acesta este primul tratat al gramaticii limbii
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
A conservat și mulți termeni clasici, dispăruți în alte arii ale României: > "ave" (pasăre), > "comer" (a mânca), > "preguntar" (a întreba), > "tamaño" (talie, măreție). Există și urmași ai unor derivate latine nemaiîntâlnite în alte părți: > "cabeza" (cap), > "corazón" (inimă), > "amarillo" (galben). Peninsula Iberică a fost locuită înainte de cucerirea romană de populații neindoeuropene și indoeuropene: liguri (neindoeuropeni), celți (indoeuropeni), iberi (neindoeuropeni), celtiberi (rezultați din fuziunea celților cu iberii), fenicieni, vascones (strămoșii bascilor, singurii care au rezistat până azi). De la aceste populații au rămas
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]