5,484 matches
-
lipsa lui se consideră abatere de la normă. Dacă are valoare terapeutică, de „ușurare” sufletească, la nivel individual sau colectiv, așa cum se crede în tradiție, dacă șuvoiul de lacrimi „provoacă” efecte meteorologice raportabile la magia imitativă, toate acestea sunt reglementate prin plînsul ca necesitate. Odată criza depășită, plînsul iese din rol. Nimeni nu-și permite să persevereze, pentru că riscă să cadă în zona rizibilului, alături de prost și de nebun. Rîsul și plînsul sunt dictate, așadar, de împrejurări anume. Ecclesiastul avertizează și el
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
normă. Dacă are valoare terapeutică, de „ușurare” sufletească, la nivel individual sau colectiv, așa cum se crede în tradiție, dacă șuvoiul de lacrimi „provoacă” efecte meteorologice raportabile la magia imitativă, toate acestea sunt reglementate prin plînsul ca necesitate. Odată criza depășită, plînsul iese din rol. Nimeni nu-și permite să persevereze, pentru că riscă să cadă în zona rizibilului, alături de prost și de nebun. Rîsul și plînsul sunt dictate, așadar, de împrejurări anume. Ecclesiastul avertizează și el în acest sens: „Pentru orice lucru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
meteorologice raportabile la magia imitativă, toate acestea sunt reglementate prin plînsul ca necesitate. Odată criza depășită, plînsul iese din rol. Nimeni nu-și permite să persevereze, pentru că riscă să cadă în zona rizibilului, alături de prost și de nebun. Rîsul și plînsul sunt dictate, așadar, de împrejurări anume. Ecclesiastul avertizează și el în acest sens: „Pentru orice lucru este o clipă prielnică și vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer. Vreme este să te naști și vreme să mori; vreme este să sădești
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
al lui Osiris apare mumia faraonului decedat”. Osiris nu plînge pentru că, prin moarte, a devenit „altcineva”. Așa cum bătaia este „ruptă din rai”, după cum meșteșugurile, artele și ocupațiile, scrierea și hrana au fost experimentate „prima dată” de anumite divinități civilizatoare, și plînsul ritualic s-a impus prin divinități competente. Preotesele aflate în slujba lor, practicantele, bocitoarele profesioniste imită plînsul modelator. În Caloian, plînsul „maicii bătrîne” este mimat de cortegiul funerar al fetelor, iar în Miorița, oricît s-ar părea de ciudat, de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
bătaia este „ruptă din rai”, după cum meșteșugurile, artele și ocupațiile, scrierea și hrana au fost experimentate „prima dată” de anumite divinități civilizatoare, și plînsul ritualic s-a impus prin divinități competente. Preotesele aflate în slujba lor, practicantele, bocitoarele profesioniste imită plînsul modelator. În Caloian, plînsul „maicii bătrîne” este mimat de cortegiul funerar al fetelor, iar în Miorița, oricît s-ar părea de ciudat, de însăși turma de oi, în frunte cu mioara, nu întîmplător „năzdrăvană”. Nu vreau să văd aici neapărat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rai”, după cum meșteșugurile, artele și ocupațiile, scrierea și hrana au fost experimentate „prima dată” de anumite divinități civilizatoare, și plînsul ritualic s-a impus prin divinități competente. Preotesele aflate în slujba lor, practicantele, bocitoarele profesioniste imită plînsul modelator. În Caloian, plînsul „maicii bătrîne” este mimat de cortegiul funerar al fetelor, iar în Miorița, oricît s-ar părea de ciudat, de însăși turma de oi, în frunte cu mioara, nu întîmplător „năzdrăvană”. Nu vreau să văd aici neapărat „asemănări” care să ducă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu celelalte vietăți, spre folosul lor și al tuturora. Orfeu extinde repertoriul la cazuri asemănătoare din mitologie, care se disting prin întîmplări dramatice cauzate de nerespectarea legilor lui Eros. I se întîmplă și lui Apolo, de asemenea dăruit cu liră. Plînsul acestuia, prelins pe coardele lirei, pornește din durerea că zeul l-a ucis, fără voie, pe prietenul său Hyiakinthos, fiul regelui Spartei (Ovidiu îi spune Hiacinte, care este, de fapt, numele mitic al plantei în care s-a transformat victima
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și în textele păstorești. Acestea din urmă se învecinează cu bocetele. Colindele mariologice se mențin mai sobre. Maica Domnului nu apare înaintea cetașilor mîndri, “pe cai pogonici”, cu daruri de ceremonial sărbătoresc și în același timp cuprinsă de hohote de plîns, fără stăpînire de sine. Dar starea emotivă se resimte în gesturi și în cuvinte. În textele descoperite de Sabin Drăgoi, își păstrează arhaitatea articolul personal de tip posesiv dominat de emoționalitate. Maica intră în cuvîntare cu alui, aluiu, luiu. Așadar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
trecere”, după compartimentarea mai riguroasă și mai abstractă a lui Arnold Van Gennep, mai liricizată și arborescentă în varianta românească. Forme consacrate ale imagismului funcțional și simbolic apropie momentele, distincte în fondul lor, le face transparente („Vai de nuntă fără plîns și de moarte fără rîs”) pînă la atenuarea, unde e cazul, a tensiunii dramatice. Niciunul dintre cele trei momente esențiale nu provoacă neliniște de nelecuit, printre altele, pentru că fiecare este experimentat „pe cont propriu”, prin participarea pregătitoare la derularea ritului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
între moarte și nuntă. Dată fiind practica anterioară, trecerea de la un plan la altul, de la concret la imaginar, avem de-a face cu asemănări și cu răsturnări de situație. Pe de o parte se plînge la nuntă ca la mort (Plînsul miresei), pe de alta se caută substitute, cu scopul de a fi ascuns fondul dramatic. Poezia morții preia elementele dure din planul concretului și le transferă în imaginar, ca moartea să devină nuntă. Un joc de-a existența, de-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
planul concretului și le transferă în imaginar, ca moartea să devină nuntă. Un joc de-a existența, de-a nunta și de-a moartea. Așa se unesc nunta cu moartea. E sensul sentinței, unice și cutremurătoare: „Vai de nuntă fără plîns și de moarte fără rîs!”. Dar în sistemul alegoric al bocetelor și în acela al poemei mioritice, distanța e greu de apreciat. În primul caz, alegoria îndeplinește o funcție strict etnografică, de natură cutumiară: se regretă o întîmplare nefericită. Tragicul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
denumire: mioritismul ca mod de existență. „Mioritismul”, ca semn al transparenței viață-moarte, depășește sfera păstoritului și a cîntecului epic, prea adesea invocat, de aceea am citat în mai multe rînduri, ca ilustrare, seria de formule paremiologice: „Vai de nuntă fără plîns și de moarte fără rîs”/„Vai de moarte fără rîs și de nuntă fără plîns”. În ambele cazuri, rîsul-plînsul (nunta-moartea, așadar, elementele constitutive ale celebrei alegorii), se redimensionează în topografia spiritului. Apoi, deplasîndu-se atenția asupra credințelor superstițioase, se ajunge la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și a cîntecului epic, prea adesea invocat, de aceea am citat în mai multe rînduri, ca ilustrare, seria de formule paremiologice: „Vai de nuntă fără plîns și de moarte fără rîs”/„Vai de moarte fără rîs și de nuntă fără plîns”. În ambele cazuri, rîsul-plînsul (nunta-moartea, așadar, elementele constitutive ale celebrei alegorii), se redimensionează în topografia spiritului. Apoi, deplasîndu-se atenția asupra credințelor superstițioase, se ajunge la denaturarea problemei, cu prelungiri nedorite în viața contemporană, desprinsă de tradiție. Frica de moarte își
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în plan cosmic, drept axis mundi. Condiția a fost ca jertfa să-și mute sensul ontologic de la dramă la joc, așa cum s-a fixat în varianta românească. Neparticiparea voluntară a Anei ar fi zădărnicit construcția, iar îngroparea în zid, cu plîns și blestem, ar fi însemnat închidere. Nici în Miorița sacrificiul nu trebuia să pară sîngeros și dramatic. Aici nu este vorba de construcție în piatră, ci de o reconstrucție în spirit, anume de refacere a ființei umane înseși, amenințată cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
am culcat. Eram extenuați de frică și de nesomn. Cred că trecuse aproape un an și a trebuit să ne întoarcem la casa noastră din orașul moldav. La plecare, despărțirea de „buna” a fost sfâșietoare. Nu se mai oprea din plâns. Așa un suflet de femeie n-am mai întâlnit în tot restul vieții mele. Am ajuns cu bine la Iași. Când am intrat pe poarta curții noastre, ne-a apucat jalea. Peste tot pagini din cărțile lui tata, chiar cărți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cap când au aflat că rămăsese însărcinată. Au grăbit nunta. Acum ea îi ura pe toți, pe toți, pe tata care nu mai tace cu politica aia blestemată, pe mama care le răbda pe babele alea cicălitoare, pe Sofula cu plânsul ei și pe Nicos... Dar și pe unchiul Nicos, pentru că-l iubește, pentru că o să moară de dorul lui, pentru că... Nodul din gât se mai ridică de un deget: — Mamă, mi-e rău! O ridică pe după umeri și ieșiră amândouă în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nod urcându-i-se din piept spre gât și în tâmple bătându-i inima cu putere. ,,În bisericile noastre nu vom trage clopotele și nu vom cânta cu glas tare rugăciunile noastre. Vom face să nu se audă la înmormântări plânsul și bocetul nostru și nu ne vom conduce spre groapă morții cu lumânări aprinse...” Asta îi lăsase taica moștenire, ca să calce pe pământul Valahiei cu dragoste și cu respect, pentru că în țara din care venise taica, țara obârșiei neamului lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
reacționa în mod surprinzător la auzul scâncetului continuu venit din cală. Călătorii nu vorbeau despre asta, căci promiseseră să tacă. Știau că lumea pământească este nedreaptă, dar... Era a doua noapte fără somn. Cum sta întins pe spate, atent la plânsul micuților din cală și la scârțâiul lemnului uscat, i se păru că deslușește în spatele ușii o respirație. Era deci urmărit. Se ridică ușor în capul oaselor, își coborî picioarele și agil ca o felină făcu rapid cei trei pași spre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tată de mic. Folosește asta, arată-te slab și boierii or să fie cruțători. Iar se opri din mersul nervos în fața icoanelor. „Văduva lui Șerban Vodă”... oare și pe asta a aflat-o Hamie? Și i se părea că aude plânsul doamnei lui. Da, da, mâine va împăca toate lucrurile. Îngenunche în fața icoanelor și se rugă, spunea cuvintele psalmilor știuți pe dinafară, dar gândul umbla în altă parte. Iartă-mă, Doamne, se pomeni vorbind iar. Avea acum planul stabilit. Știa că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i se prelingeau pe obraz și măria sa nici nu le simțea. L-am luat pe după umeri dând să-l așez în jilț, dar dânsul s-a învârtit, s-a plecat și, puindu-și capul la pieptul meu în hohote de plâns, a zis: „Crezi sfinția ta că, dacă ar fi fost omenește ușor, ar fi zis Iisus în Rugăciunea Împărătească să spunem «Și ne iartă precum și noi iertăm»? Viața omului este un șir de încercări din ce în ce mai grele și văz că cea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
carete Constantin Vodă cu doamna Marica și cu cei patru feciori, cu ginerii, cu nepoțelul Constandin, toți. Dorobanții care păzeau încărcatul cinstitelor neamuri în carete umblau cu capul în jos, neîndrăznind să privească la fața lor ca să nu-i umfle plânsul. În urma caretelor s-au aliniat patruzeci de care ducând bogățiile Brâncovenilor, printre ele și coroana voievozilor. Convoiul era păzit de bumbașirul Mustafa Aga și de douăzeci de ieniceri. Au pornit așa pe Podul lui Șerban Vodă, printre casele brânco-ve nești
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
caporalilor? Ofițerii nu se ocupă de el; prezența lor la cazarmă e un eveniment; să-i vezi la țesălarea, la hrănirea cailor, la distribuții e un fapt încă și mai rar. Așa că ținuta oamenilor și a camerelor e vrednică de plâns, activitatea de curățenie, prost supravegheată, și interesele soldatului, prost sprijinite. Subordonarea și disciplina nu există decât în stare negativă. Problemele se discută cu o familiaritate compromițătoare, indiferent de grad; superiorul comandă fără fermitate; inferiorul ascultă după cum îi convine. Spiritul de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
NU ERA SIGUR CE VOIA SĂ SPUNĂ CU ASTA. FIINDCĂ DE FAPT DESPRE CE FEL DE HOTĂRÂRI ERA VORBA? SINGURUL LUI ȚEL ERA SĂ REDEVINĂ DAVID MARIN \ ÎN REALITATE, NU ÎN APARENȚĂ. FEMEIA DIN BRAȚELE LUI SE OPRI BRUSC DIN PLÂNS. \ TREBUIE SĂ PLEC, SPUSE EA. NE VEDEM LA STAȚIA DE DECOLARE A RACHETELOR. Îl sărută, apoi alunecă ușor din pat O auzi cum se ridica în picioare, apoi sunetul pașilor ei pe covor. În cele din urmă, ușa se deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
de automatisme pe o durată mai mică sau mai mare de timp. Ele se manifestă fie prin gesturi simple (mișcări de masticație, de sugere, de deglutiție, etc.) fie prin gesturi mai complexe (cum ar fi frecarea mâinilor, mișcări de dezbrăcare, plâns sau râs) mergând până la executarea unor acțiuni cu deplasare în teren. 5.4. Crizele vegetative Acestea însumează: dureri precordiale, palpitații, modificări ale respirației, salivație excesivă, etc. 5.5. Tulburări ale funcției somn-veghe La acești bolnavi s-au înregistrat hipersomnii și
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
pe tine și plângeți unul în brațele celuilalt. Toți trebuie să plângeți în brațele unei ființe vii. Cu fața apă de sudoare și părul ud ca după ploaie, cu bluza lipită ca și cum ar fi pielea ei, cu ochii roșii de plâns și plini de fericire, cu vântul șoptindu-i la ureche, Anica întinse mâinile. Avea să primească și să înceapă o nouă viață. De vorbă cu tata Retezate de hârleț, subțirile rădăcini au pipăit dureros lemnul ce l-au întâlnit în
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]