4,720 matches
-
numele meu (care totuși pe atunci era bine văzut la nivel ministerial), cu aceste cuvinte (citez): "Fără străini la noi!". Acest refuz de a considera în sine violența din mediul școlar este cu totul neadaptat situației, iar mai multe fapte pledează pentru o contabilitate separată: • faptul că elevii sunt, în școli, mai puțin victime ale anumitor agresiuni în special cele mai grave (omor, viol) și mult mai mult victime ale altor tipuri de agresiune (hărțuire, furt, extorcare, agresiune verbală); • faptul că
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
spre infracțiune și că totul trebuie reprimat (de altfel, textul original pune metafora la plural, e vorba de geamuri sparte: broken windows). Ideea este că acumularea unor dezordini repetate va antrena o abandonare al spațiului public de către comunitate. Metafora inițială pleda pentru o poliție de proximitate care să cunoască bine cartierul și locuitorii, în locul unei poliții cu girofar, spectaculoasă și inutilă. Ne putem întreba dacă e bine să păstrăm pluralul cu uz criminologic al termenului de "incivilitate". N-ar trebui să
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
necesită o supraveghere reală în atribuirea locuințelor sociale. Pe scurt, toleranța zero amestecă funcții sociale atât de eterogene încât nu are nici o bază teoretică sigură și nimic nu poate să-i justifice caracterul libertaricid". În concluzie, există serioase motive care pledează pentru o schimbare de vocabular, fie ele politice sau epistemologice. Dar e bine să păstrăm anumite calități ale noțiunii, altfel riscăm să-i negăm orice drept experienței victimare și să uităm importanța repetării în această experiență. School bullying Importanța experienței
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să-și țină nou-născutul pe burtă câteva ore pe zi este mai eficace asupra relației de atașament și a prevenirii tulburărilor de comportament decât intervențiile mai complexe, mai susținute și mai scumpe practicate peste un an sau doi. Acest lucru pledează, o dată în plus, pentru o prevenire precoce. Vom nota un acord foarte general fie că e vorba de delincvența violentă sau de tulburările de comportament și în ce privește inteligența scăzută a subiecților (cf. și Fillieule, 2001) și dificultățile acestora de a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dar ele n-ar fi decât programe de demonstrație, poate dătătoare de speranță, alibi sau îndoială, dar ale căror "bune practici" demonstrate riscă să aibă ca efect global doar o culpabilizare a dascălilor somați să le aplice. Două fapte complementare pledează în favoarea unei asemenea evoluții. Primul este că succesul acțiunilor de combatere a violenței depinde de implicarea și de formarea pentru programe ale cadrelor didactice și personalului; cel de-al doilea este că, așa cum bine se știe (Kmitta et al., 2000
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt ambele fenomene de negare a umanului însuși. În contextul unor discursuri extreme, care învestesc în tehnoștiință speranța găsirii naturii „ultime” a corporealității și a universului însuși, considerăm că nu putem găsi răspunsuri „totale”, aflate la granița omniscienței. Mai degrabă pledăm pentru perspective plurale și parțiale asupra condiției (postăumane, subversive adesea, însă materiale și finite, microperspective aplicabile fiecărei probleme în parte. Într-o infinitate de simulări, puncte de vedere și postulate, existența și cunoașterea postumane nu pot decât să rămână finite
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fie generează, fie degenerează producerea unei identități virtuale postumane. Conceperea cyborgului, a individului transgenic sau a avatarului operează ideologic și practic pe două planuri: tehnicizarea umanului și umanizarea tehnologiei. Ideologia postumană, ca orice ideologie, nu este neutră sau inocentă, ci pledează pentru hipertehnologism în același timp în care își ambiguizează subversiv perspectiva prin recursul la umanism: umanismul nu își poate desfășura obiectivele (fie „umanizarea” mașinii, fie cibernetizarea umanului, în scopuri medicale mai alesă decât prin apelul la tehnologie. Această contradicție poate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
exista un curent general de opinie care sugera că reușita unei activități didactice se datora în primul rînd familiarizării profesorilor cu o colecție muzeală. S-a constatat însă că acest prim contact cu muzeul nu este suficient. Bolmont și Colson pledează pentru pregătirea continuă a profesorilor prin cursuri specializate cu accent deosebit pe aplicarea unei metodologii educaționale, formulă viabilă de formare a competențelor necesare desfășurării procesului didactic în orice tip de muzeu. Sînt propuse activități didactice muzeale în plan local pornind
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dar este fructul inevitabil din care se naște stiința. Dupa ce a devenit știința academică, asistența socială a invitat toți actorii pentru a evidenția diferența dintre teorie și practică. Acesta a constituit punctul de plecare. P. Dellgran și S. Hojer pledează pentru o abordare mai realistă și empirică a relațiilor dintre cercetare și practica asistenței sociale considerând că atenția trebuie mutată de la perspectiva tradițională la cea bazată pe cunoaștere, înțelegerea contextului organizațional și a condițiilor instituționale atât pentru producția cât și
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și instinctivă a psihicului. Pe de altă parte, prin aspectul rustic și învechit, lemnul reprezintă și pulsiunile arhaice. În vis, îl invită pe subiect să refacă legătura cu adevăratul său eu, să se reîntoarcă la origini. Se opune artificiilor și pledează pentru natural, atât în ceea ce privește aspectul fizic, cât și gândurile, deciziile și acțiunile. De altfel, dat fiind că prelucrează lemnul, tâmplarul simbolizează trasnformarea pozitivă și armonioasă a energiilor, capacitatea de a-și utiliza în mod inteligent potențialul. În inconștientul colectiv, lemnul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pe cel ce visează asupra amenințărilor ce-l pândesc. Verde Verdele corespunde naturii, creației originare. Culoarea vegetației, simbolizează viața. El opune forței roșului (care de asemenea simbolizează viața) calmul și permanența. Verdele constituie o întoarcere la starea primordială. În vis, pledează pentru autenticitate, și nu pentru folosirea artificiilor. Se detașează de om și de creațiile sale și reprezintă, din acest punct de vedere, o etapă anterioară modernizării. Verdele personifică și speranța, natura care reînverzește după cele mai teribile cataclisme și permisiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Dacă Lev 16,11 (text „sacerdotal” tardiv) nu consideră cultul ca element care să aducă ceva lui Dumnezeu, ci ca oportunitate oferită de acesta omului de a se împăca și a intra în comuniune cu el, se poate susține, după cum pledează Vrieze, că aceasta era credința majorității israeliților? f) Dacă am remarcat că sărbătorile agricole au fost istoricizate și corelate cu istoria mântuirii, nu este acesta un semn al victoriei partidului care susținea îndepărtarea componentelor cananeene din cult? În cazul în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
care, mergând pe linia gândirii autorului, ar putea fi stăpânită păstrând o dreaptă măsură în procesul de predare între definițiile formale riguroase și cele intuitive provenite din practica istorică și aplicațiile matematicii în științele naturii și tehnologie. De fapt, autorul pledează din nou împotriva exagerărilor formalismului logic în predarea matematicii și în favoarea construcțiilor bazate pe intuiție sursa dintotdeauna a ideilor matematice. Sfaturi pentru tânărul matematician 9 1. Sir Michael Atiyah Atenționare Ceea ce urmează este un punct de vedere foarte personal, bazat
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
stat dată de domnitorul Al. I. Cuza și reforma agrară. Referirile la evenimentele politice externe sunt mai rare. Gazeta dovedește însă receptivitate față de principalele inițiative culturale ale vremii. Situația învățământului în Transilvania este analizată în articole acide. De asemenea, U. pledează pentru încurajarea teatrului în limba română. În ce privește controversele ortografice, se susține unificarea diverselor sisteme de scriere, introducerea alfabetului latin fiind salutată printr-o caricatură intitulată Înmormântarea azbuchelor. U. s-a opus constant exagerărilor lingvistice de orice natură. Revista se numără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
asociativ, mânuind un stil alert, T.-A. susține câteva idei fertile pentru proza contemporană. Insistă asupra analizei psihologice și a implicării în istorie a protagonistului („tensiunea participării”), precum în Delirul de Marin Preda sau în Fețele tăcerii de Augustin Buzura, pledează pentru complexitatea etică a personajului, pentru realismul polemic, în fond antidogmatic, pentru literatura de valoare autentică adresată tineretului și copiilor. În calitate de cronicar literar, preferă să elogieze decât să respingă o carte, act pe care îl face, de obicei, cu reținere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
care viața femeilor se schimbă, fapt ce se datoreaza acțiunilor femeilor și dorinței lor de a ieși dincolo de limitele impuse sexului lor. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, situația evoluează mult, apare "feminismul" în sensul modern: femeile formulează cerințe radicale, pledează pentru o egalitate și complementaritate a sexelor. Feminismul, marea noutate a secolului, a precipitat nașterea Femeii noi. Feminismul scoate la iveală faptul că divergențele, chiar în problema feminină, nu sunt legate de sex, ci traversează ambele sexe. Prin feminism femeile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
164] cu o predispoziție pentru spectacular. În sursele de specialitate conceptul de teatralitate se definește că prezența în reprezentare a semnelor care indică specificul teatral [v. Pavis, 1987, p.365; Ubersfeld, 1996A, p.83]. Teoreticianul și scenograful rus Nikolai Evreinov pledează pentru o înțelegere extinsă a conceptului de teatralitate că facultate universală a creării iluziilor și a transformării aparentelor, depășind teatrul propriu-zis148. Proiectul teatrului sau se bazează pe ideea că "în arta contează nu conținutul, ci formă, ca primordială este teatralitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
gramatica, retorica, geografia și istoria. Pentru încurajarea unui număr cât mai mare de copii să meargă la învățătură, ca și pentru sprijinirea dascălilor, a întocmit și tipărit un abecedar cu titlul Bucvar sau Începere de învățătură (1755), în prefața căruia pledează pentru importanța învățăturii. În același spirit apare la Iași, în 1757, un Sinopsis adecă Adunare de multe învățături, lucrare alcătuită de mitropolit „din multe scripturi”. Pe lângă sfaturile destinate preoților despre felul cum trebuie oficiată liturghia, I. combate, în unele paragrafe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
la o sinteză a cunoștințelor științifice, teoria depășind astfel nivelul de generalitate al acestora (componenta metodologică); c) gradul înalt de generalizare al concluziilor teoriei (componenta metateoretică). Acest "model al filosofiei" este valabil și pentru conștiința filosofică a lui C. Rădulescu-Motru. Pledează în acest sens referirile sale la statutul, obiectul, sarcinile filosofiei. Iată câteva exemple: "Din moment ce ne punem această întrebare (întrebarea privind valabilitatea concepțiilor despre personalitate afirmate de diferiți psihologi n. C.) ieșim din domeniul psihologiei. Cearta dintre psihologi trebuie dusă înaintea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
d) la copil nu este prezentă judecata obiectivă, manifestându-se tendința de antropomorfizare. Problema personalității copilului și a analogiei sale cu personalitatea primitivului este discutată și în Cursul de psihologie (îndeosebi Partea a IV-a, II, 1). Și aici autorul pledează pentru considerarea copilului nu ca un "matur redus", ci ca o individualitate de-sine-stătătoare. Prin urmare, între dezvoltarea psihică a copilului și cea generală a omului, începând cu primitivul (a personalității mistice către alte forme de personalizare), există o analogie. Între
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
literaturii (pe care o disprețuia zgomotos, spre marea indignare a literaților) și de la „autonomia esteticului” pe tărâmul mult mai greu accesibil al filozofiei, unde majoritatea personalităților culturale nu-l puteau urma, pentru că le lipsea pregătirea filozofică. Mai direct spus, Noica pleda acum pentru „autonomia culturii de elită” sau, chiar mai radical, pentru „autonomia filozoficului”. Deloc surprinzător, atâta vreme cât această nouă poziție nu dăuna regimului (dimpotrivă!), această filozofie a naționalului a înflorit, prefațând înflorirea în subsidiar a altor activități filozofice, inclusiv a câtorva
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
iar faptul că textul era „pasabil” devenea „aproape senzațional”. Performanța biologic-literară e salutată de mulți alți critici de întâmpinare sau îi îndeamnă pe mulți să nu aplice lui Ravelstein standardele valorice obișnuite, chiar exigentele standarde pentru care Bellow însuși a pledat o viață (așa cum cerea și Chris Wood în The Richmond Review 15). În consecință, romanul a fost lăudat mai mult decât merita - în special de amici ai lui Bellow, cum ar fi scriitoarea Cynthia Ozick -, uneori pentru calități pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
succes de popularitate este tocmai substanța crucialei contribuții a lui Tönnies la teoria socială: cei mai mulți cred că savantul german a propus o antinomie, iar destui consideră că el opta, nostalgic și regresiv, pentru comunitate; ba, susțin criticii săi mai vehemenți, pleda, reacționar și periculos, pentru o comunitate care nu diferă prea mult de cea propusă de fascisme, chiar de nazism 4. Ca și în cazul altor autori stigmatizați astfel, după lecturi sumare și tendențioase, nu s-au reținut mai multe elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Dificultatea doctrinei liberale de a atrage și a reține spiritele superioare e memorabil discutată de însuși Hayek, în minunatul său text despre intelectuali și socialism, în care, după ce observase la rândul său că socialiștii se schimbau în pas cu timpurile, pleda pentru curajul de a imagina o utopie liberală: Ce ne lipsește este o utopie liberală, un program care nu pare nici o simplă apărare a lucrurilor așa cum sunt, nici o formă diluată de socialism, ci un radicalism cu adevărat liberal care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
despre imigranții asiatici transsexuali (sau, mai corect politic, dar și mai exact științific, transgender); în fine, cu articole mai relevante pentru experiența medie a majorității „minoritarilor”. 4. Chiar un autor inteligent și fin cultivat ca Zygmunt Bauman crede că Tönnies pleda, poate fără intenție, pentru un fel de întoarcere la comunitate. Vezi Zygmunt Bauman, Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură, traducere (execrabilă) de Aurelian Ardeleanu, Antet, București, f.a. (2002), p. 9. Cartea lui Bauman, apărută în englezește în 2001, este
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]