4,479 matches
-
adesea la Rom�nia că la un organism viu ale c? rui �grani? e �ns�ngerate� erau �ț�r�te peste trupul �ns�ngerat al na? iunii�9. Dar situa? ia din a? a?numită �Rom�nie liber? � l? să mult de dorit. Populă? ia �Rom�niei libere� era alc? tuit? �ntr? o propor? ie de mult mai mult de 86�% din ?? răni. E greu s? g?sim cuvinte care s? poat? descrie mizeria vie? îi lor10, dar Congresul Partidului Socialist Rom�n ne poate oferi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ine c�ț ? i cele interne erau legate de sistem �ntr? o manier? dezastruoas?. Rom�nia avea nevoie de o burghezie �n stil occidental, dar constituia �nc? o societate cu dou? clase. S?a recurs la un surogat reprezentat de o parte a populă? iei evreie? ți � (numai o parte, pentru c? majoritatea cov�r? itoare a evreilor tr? iau �n mizerie). Evreii ace? tia care �ndeplineau func? ia de burghezie apar? ineau secolului al XX-lea: ei erau oameni de meserie, comercian? i ? i misi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1917 un rol hoț? r�tor �n proclamarea reformei agrare ? i a votului universal. Dar multe din conceptele lui Iorga (�n special cele din domeniile artei ? i literaturii) erau arhiconservatoare; poate cineva care luptă pentru bun? starea a 80 sau 90�% din populă? ie s? fie etichetat drept conservator? Lui Iorga nu? i pl? ceau nici marile oră? e industriale, nici artă modern?. Exist? o vorb? care spune c? acela care arăt? că o ra?? , merge că o ra?? ? i m? c?ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
presa de circulă? ie �n mas? asociat? cu Strada S? rindarilor (un fel de Fleet Street a Bucure? tilor). Presă rom�neasc? (�n timpul �perioadei constitu? ionale� a domniei lui Carol I) se bucură de mult? libertate, �n special pentru c? 90�% din populă? ie nu ? tia s? citeasc? , fie nu?? i putea permite s? cumpere cotidiene. Stradă S? rindarilor se folosea �ns? de libertatea ei limitat? �n cea mai resping? toare manier?: nu puteai avea �ncredere �n ace? ți ziari? ți iresponsabili; ?antajul ? i �mpro
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acest lucru �o adev? raț? binecuv�ntare a cerului�200. Austria �? i guverna partea din monarhia dualist? mai tolerant dec�ț Ungaria, dar austriecii nu erau �ng? duitori fă?? de rom�nii din Bucovina. Ana? ionalii habsburgi reu? iser? s? cople? easc? populă? ia rom�neasc? autohton? cu ucraineni, evrei, germani, chiar ? i cu polonezi, iar austriecii reac? ionau brutal �mpotriva manifest? rilor na? ionalismului rom�n. Iorga consideră Bucovina că f? c�nd parte din Moldova. Atunci c�nd a vizitat Universitatea de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ocup? de contactele rom�nilor cu Bra? ovul, un oră? occidental situat la marginea Transilvaniei, un punct de leg? tur? �ntre Rom�nia ? i Transilvania. Oră? ul avea un caracter s? sesc, cu toate tr? s?turile conferite lui de populă? ia rom�neasc? autohton? , ? i era un centru comercial ? i un sol fertil pentru cultura german? ? i maghiar?. Karl Lamprecht voia s? publice o serie de istorii ale na? iunilor europene ? i l? a rugat pe fostul lui student s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tradi? ie �n a sprijini guvernul otoman. Situa? ia marilor mase de evrei din Europa de est era mai complex?. �n Polonia ruseasc? , partea de vest a Rusiei ? i, din nefericire, ? i �n Rom�nia, existau rela? îi �ncordate �ntre evrei, birocra? ie ? i populă? ie. Pentru ace? ți evrei din cadrul Leg? m�ntului de colonizare, Germania ? i Austria reprezentaser? �ntotdeauna o cultur? superioar? , ? i, �nainte de Hitler, un tratament mult mai bun. �n timpurile moderne, dac? masele de evrei est? europeni ț�njeau dup? o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tocmai aceast? supremă? ie a istoricului asupra politicianului f? cea dificil? luarea �n serios a activit?? ilor politice ale lui Iorga 74. Problemele din Rusia, accentuate de gre? elile comise �n cadrul efortului de r? zboi ? i de impactul r? zboiului asupra populă? iei, au dus la Revolu? ia din Februarie. ?arul a fost obligat s? abdice. Iorga a apreciat pozitiv acest lucru, dar era oarecum tem? tor. �Rom�nia nu poate r? m�ne indiferent? �, scria el, exprim�ndu?? i totu? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fă?? de acest str? vechi p? m�nt rom�nesc ? i a readucerii lui (cum spun rom�nii) la �patria mum? �. Prim? vară lui 1918 oferea ? anse �n privin? a deschiderii spre Prut. �n timpul mi? c?rîi revolu? ionare din 1917, populă? ia Basarabiei a f? cut parte din Republică Autonom? Moldoveneasc? �n cadrul Republicii Democrate Ruse. Dar o dat? cu ini? ierea de c? tre bol? evici a unei centraliz? ri masive, Sfatul (cu sensul de consiliu sau Soviet �n rom�ne? te
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fim mai exac? i: cum credeau �n 1918 aceste popoare c??? i vor hoț? r� viitorul? Fostele imperii care st? p�niser? aceste regimuri fuseser? state multina? ionale. Acest lucru a dus la mari valuri de migra? îi ? i transferuri de populă? ie. Trasarea grani? elor conform principiului etnic devenea problematic?. Iorga era un admirator aproape f? r? rezerve al celuilalt om al secolului al XIX-lea, pre? edintele Wilson. Vom �mp? r? i perioadă interbelic? �n dou? p? r? i. Prima, de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unitatea na? ional? nu reprezenta un panaceu universal; ea avea s? adauge noi probleme la binecunoscutele probleme vechi. Unitatea na? ional? fusese realizat? cu pre? ul includerii minorit?? ilor � numite na? ionalit?? i conlocuitoare �, care alc? tuiau aproximativ 30% din populă? ie. �nainte de 1918 (cu excep? ia evreilor), nu există practic nici una. Din aceste minorit?? i, ungurii ? i evreii erau cei mai numero? i, plasa? i strategic ? i problematici. Alc? tuiau �mpreun? aproape dou? milioane ? i jum? țațe, un 15%
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mult urma s? se �ntind? Rom�nia spre vest ? i la controversată problem? a Banatului. Dac? Alia? îi promiseser? Rom�niei �n 1916 �ntregul Banat, ei ? ineau tot mai mult seama acum de superbă contribu? ie la victorie a Șerbiei ? i de numeroasă populă? ie s�rbeasc? din partea de vest a acestei provincii. Plus ignorarea de c? tre oamenii de stat (că Lloyd George, de exemplu) a factorilor etnici (? i a altor factori). O decizie care �i afecta pe doi alia? i nu era u? or
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
poverile pe care o economie capitalist? le impunea agriculturii, mai ales �n perioadă de tranzi? ie de la o economie tradi? ional? la una industrial?. Iorga a sesizat efectele, dar nu a prea �n? eles cauzele: cum de protec? ionismul pauperiza circa 80% din populă? ie, dar era necesar pentru o industrializare for? at? ? i rapid?. Totu? i, nu există nici un plan sistematic pentru implementarea industrializ? rîi. Povară industrializ? rîi rapide a fost clar pus? �n spinarea ?? r? nimii 60. �n aceste �mprejur? ri, �sistemul liberal� nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
socialismul democrat; mul? i credeau c? era nevoie de un marxism mai radical care s? atrag? masele. �n 1921 a fost �nfiin? at Partidul Comunist Rom�n, dar comuni? ții nu prea aveau ce s?? i ofere unei ?? ri a c? rei populă? ie era �n propor? ie de 80% alc? tuit? din ?? răni. Cominternul i? a impus Partidului Comunist Rom�n o platform? care prevedea autodeterminarea pentru Transilvania, Basarabia, Dobrogea ? i Bucovina, adic? dezmembrarea Rom�niei Mari. Acest lucru le? a dovedit multor rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i erau destul de neprieteno? i. �n toamnă lui 1918, Iorga observa c? evreii din anumite zone fugeau din fă? a trupelor rom�ne ce �naintau �n Bucovina, de? i, scria el, �nu? i nec? jea nimeni�. Cern? u?iul, cu masivă lui populă? ie evreiasc? , r? m�nea dup? p? rerea lui Iorga �un oră? str? în�. Vedea peste tot imagini ale lui Franz Joseph I ? i ale altor habsburgi. Vechiul �Cern? u?i moldovenesc� supravie? uia doar �n mahalalele m? rgina? e ? i �n s? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a acestei drojdii pseudointelectuale. Mentorul s? u, Eminescu, era con? tient de problema aceasta ? i pomenea mereu de �proletariatul condeiului�. E ciudat c? Iorga nu a lansat niciodat? o campanie serioas? de alfabetizare, dat fiind c? mai mult de 50% din populă? ie era analfabet?. Pe la sf�r? ițul toamnei lui 1922, amarul studen? ilor a dus la o grev? studen? easc? general? 109. Mi? carea această studen? easc? de dreapta a coincis cu excese antisemite similare ale studen? ilor din universit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de autonomie. Promisiune care nu a fost niciodat? onorat?. Existau �n schimb o brutalitate poli? ieneasc? aproape f? r? limite, guvernare proast? , corup? ie de toate felurile, neglijen?? ? i stagnare, toate acestea �nso? ițe de persecu? îi antisemite �ndreptate �mpotriva numeroasei populă? îi evreie? ți. Sesiz�nd acest lucru, Iorga scria: �Niciodat? nu a existat o politic? mai oarb? �n fă? a unei amenin?? ri at�ț de mari�. Invitat �n 1928 la parada militar? prilejuit? de a zecea aniversare a revenirii Basarabiei �ntre grani? ele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
drept �ultimul capitol al lui Xerxes�. P? rerea lui era c? instituirea unei Grecii pe dou? continente era imposibil? , indiferent de faptul c? această constituia sau nu un element benefic pentru civiliza? ie. A fost �ngrozit de dezr? d?cinarea populă? iei grece? ți din Asia Mic? , acest lucru fiind �n ochii lui Iorga o prejudiciere deosebit de grav? a evolu? iei organice a unei na? iuni. Iorga interpreta gre? it politică lui Mustapha Kemal ? i vorbea despre o �victoria a pan? islamismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Adriaticii este locuit de slavi ? i albanezi, care erau deosebit de nemul? umi? i de preten? iile italienilor. A oferit �n cartea să c�teva mostre elocvențe ale �zigzagurilor�, naivit?? îi ? i visurilor sale. �i sf? tuia pe albanezi că, �dat? fiind lipsa populă? iei, s? se inspire din vitalitatea arom�nilor vecini cu ei� ? i �s? opteze pentru protectoratul Italiei�, care nu avea s? fie at�ț de abuziv că (fostul) protectorat austriac. Mai mult, protectoratul italian asupra Albaniei �nu va duce la �nrobire sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
programele ? colare ale liceelor ? i noi scheme ? i criterii de acordare a diplomelor. �n ceea ce prive? te universit?? ile, Iorga sus? inea principiul autonomiei totale 56. Voia s? �nfiin? eze pe tot cuprinsul Rom�niei biblioteci ? i muzee destinate educ? rîi populă? iei. Iat? ce prevedea legea lui: �Toate comunele urbane ? i rurale s�nt obligate s? aib? bibliotec? ? i muzeu�57. Din nefericire, m? sura aceasta va fi ulterior z? d?rnicit? de lipsă mijloacelor de finan? are58. Nu erau bani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga gre? ea amarnic �nc? o dat?. �ntre timp, economia nu d? dea �nc? semne de �ns? n?to? ire. Iorga descria greut?? ile predominanțe �n cuvinte cutremur? toare 92. Au mai fost �nc? dou? reduceri de salariu (p�n? la 15%) pentru populă? ia activ? �n 1932 ? i 1933, ? i �nc? dou? moratorii privind datoriile agricultorilor �n octombrie 1932 ? i aprilie 1934. Au fost instituite mai multe controale asupra schimburilor de valut? str? în? ? i restric? îi stricte privind importurile. O foarte lent? �mbun? ț
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vorbeasc? limba maghiar?. Iorga �i consideră pe rom�ni drept �na? iune dominant? �, cu toate c? era (vag) de acord ? i cu faptul c? �este loc ? i pentru alte na? ionalit?? i�. �n Rom�nia Mare, rom�nii alc? tuiau 70% din populă? ie. Din momentul �n care at�ț ungurii c�ț ? i rom�nii, dup? ce?? i stabiliser? statul? na? iune, considerau c? de? în o pozi? ie dominant? , interpretarea drepturilor lor care derivau din această diferea mai cur�nd �n privin? a cumulului dec
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i a atacat? o; a declarat apoi r? zboi URSS? ului ? i Alia? ilor occidentali ai sovieticilor; �n sf�r? it, �n prim? vară lui 1934, atunci c�nd Imr�di? ții au ajuns la putere, ungurii, cu sprijinul lui Eichmann, au deportat populă? ia lor evreiasc? la Auschwitz, devenind singurul guvern european pe deplin con? tient de soarta care �i a? tepta pe deporta? i. Mai mult de o jum? țațe de milion dintre ace? tia au pierit practic �n c�teva s? pt? m�ni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i oficialit?? ile sau osta? îi din garnizoanele de acolo, s? au amestecat prin c? s?torii cu dacii autohtoni mai ales �n Transilvania. �n 271 e.n., atunci c�nd �mp? ratul Aurelian ? i?a retras legiunile ? i c�nd o mare parte a populă? iei a plecat odat? cu ele, o nou? na? iune era deja pe cale de a se forma. �n aceste �mprejur? ri, populă? ia nu s? a retras niciodat? �n �ntregime atunci c�nd au plecat legiunile române. Dom�novszky a criticat dur concluziile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai ales �n Transilvania. �n 271 e.n., atunci c�nd �mp? ratul Aurelian ? i?a retras legiunile ? i c�nd o mare parte a populă? iei a plecat odat? cu ele, o nou? na? iune era deja pe cale de a se forma. �n aceste �mprejur? ri, populă? ia nu s? a retras niciodat? �n �ntregime atunci c�nd au plecat legiunile române. Dom�novszky a criticat dur concluziile la care ajunsese Iorga, conform c? rora o mare parte a populă? iei Daciei a r? mas pe loc, neaccept�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]