60,135 matches
-
scenele Festivalului, dirijori, soliști și orchestre de notorietate mondială, așa că mă simt extrem de onorat de invitație. Camelia îl mângâie gingaș pe mână, iar Petre, zâmbind, îi spuse: Felicitări, fiule, o să numărăm zilele până în septembrie. O să stăm tot la lojă? Se porniră toți pe râs și ieșiră pe terasă, să admire ninsoarea și brazii, cât cuprindeau cu ochii și parcul, cu grote, și havuzuri, acum adormite sub zăpadă. Apoi urcară în turnul castelului; acolo, iar strigăte de uimire în zare se profilau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sări ca ars: "Companie austriacă interesată de ofertă. Pentru detalii sunați la telefon..., sau direct la sediul companiei București, Bd. Magheru..." Era seară și nu avea rost să mai sune, dar, neputând sta locului, Petre o luă pe Ana și porniră să bată Magheru, ca să afle despre cine e vorba. N-au mers prea mult, era vorba de o cunoscută companie austriacă de aviație. Dimineața următoare, Petre sună și stabili o întâlnire, pentru aceeași zi, cu directorul administrativ. Se puse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu mâner, împletit din nuiele, acoperit cu-n prosop înflorat. V-am pus câte ceva de la noi, să aveți sus de-o gustare. Bogdaproste și mulțumesc. Ziua bună și mergeți cu bine, domnu' Petre. La ieșire îl aștepta Toni, care când porniră spre casă, stătea lipit de piciorul lui, dar cu ochii ațintiți la coșul cu bunătăți. Ajuns în sufragerie, urmat îndeaproape de Toni, Petre puse panerul pe masă și începu să scoată darurile căpătate. Toni, care rămăsese tot la brânza și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de la badea Ion că-i neam cu jumătate de sat și pe el se putea baza. Gândea, pentru sâmbătă după-amiaza, să adune sătenii la Școală și acolo să discute. La 10,00, Carmen era în poartă, urcă în mașină și porniră la "shopping", la Văleni. Camelia avusese dreptate, Văleni-ul nu era Mall Băneasa! Din magazin în magazin începură totuși să adune câte ceva ba oale, ba farfurii, ba pahare... Se gândi că pentru cearceafuri o să rezolve problema cu Camelia la București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Aflaseră de proiectele de viitor și doreau să știe ce va face, de unde bani, ce zic oamenii, dacă vor putea și ei să ajute în vreun fel... Și uite așa trecură ceasuri bune și înainte de miezul nopții se îmbrăcară și porniră spre biserică, pentru a asista la slujba de Înviere. Arătau tare bine împreună, "amiralul" cu ținuta oficială, fără decorații deocamdată, dar cu vipușca, eghileții... era impozant. Noaptea era liniștită, cerul senin, biserica plină. La sosirea lor, sătenii se dădură într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Toni prin livadă. Dimineața din a doua zi de Paște, Petre le propuse să meargă "în excursie", în pădure, propunere acceptată de toți cu aplauze. Luară niște pături, un coș cu "de-ale gurii" și, cu Toni după ei, o porniră la drum. Era răcoare și frumos printre brazi, adia un vânticel de primăvară și păsările se întreceau în cântări. Orășeni închiși între betoane, de mult nu avuseseră parte de o asemenea bucurie. Fetele culegeau flori, i-au făcut Cameliei o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
că urmează să se deschidă școala. Ana își luă rămas bun de la trandafiri, de la nuc, de la băncuță, îl puse pe Pic cel mic într-un coșuleț, Petre umplu portbagajul cu roșii, castraveți, ardei, cu primele pere și mere coapte și porniră spre București. Se întâlnise de dimineață cu "echipa de conducere", totul era în ordine. Lăsă lui badea Ion cheile de la casă și rugămintea pentru Carmen să aibă grijă de Toni. De tot râsul a fost despărțirea lui Toni de Pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
din Botoșani, Hârlău, Fălticeni, Tg. Neamț, unde se vindeau vite, felurite mărfuri autohtone și străine. Târgul săptămânal (de vineri) și iarmarocul anual (de Sf. Ilie), era nu numai un loc de desfacere de mărfuri, dar și un popas înainte de a porni pe drumurile Moldovei de la 1800. Proprietarii localității Lespezi câștigau prin închirierea caselor acestor drumeți. Iarmarocul anual de Sf. Ilie oferea un tablou deosebit, ca și astăzi, prin mulțimea de oameni adunați din împrejurimi și chiar din depărtări. În afară de schimbul de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cât și vârstei celui decedat. O bocitoare renumită era Ileana lui Sandu Filip din satul Dumbrava. Iată un exemplu: „Scoală mamă, de-aici, scoală Că s-a făcut ziușoară Scoală, vezi cum te-a gătit Ci te-a gătit de pornit! Te-a pornit pe-o cale lungă Dor de mata să ne ajungă Te-o pornit pe-o cale mare De la casa dumitale. Pe cel drum când ai plecat Nu-i nădejde de-nturnat Pe cel drum când ai pornit Nu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
celui decedat. O bocitoare renumită era Ileana lui Sandu Filip din satul Dumbrava. Iată un exemplu: „Scoală mamă, de-aici, scoală Că s-a făcut ziușoară Scoală, vezi cum te-a gătit Ci te-a gătit de pornit! Te-a pornit pe-o cale lungă Dor de mata să ne ajungă Te-o pornit pe-o cale mare De la casa dumitale. Pe cel drum când ai plecat Nu-i nădejde de-nturnat Pe cel drum când ai pornit Nu-i nâdejde de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Iată un exemplu: „Scoală mamă, de-aici, scoală Că s-a făcut ziușoară Scoală, vezi cum te-a gătit Ci te-a gătit de pornit! Te-a pornit pe-o cale lungă Dor de mata să ne ajungă Te-o pornit pe-o cale mare De la casa dumitale. Pe cel drum când ai plecat Nu-i nădejde de-nturnat Pe cel drum când ai pornit Nu-i nâdejde de venit Roagă-te la clopotari Să tragă clopotele Să răsune văile Să se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de pornit! Te-a pornit pe-o cale lungă Dor de mata să ne ajungă Te-o pornit pe-o cale mare De la casa dumitale. Pe cel drum când ai plecat Nu-i nădejde de-nturnat Pe cel drum când ai pornit Nu-i nâdejde de venit Roagă-te la clopotari Să tragă clopotele Să răsune văile Să se strângă neamurile. Uite, ele ț-o venit Dar nimic n-ai mai vorghit Dar mergi dragă, mergi cu ghine, C-om veni și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
boi, continuând apoi cu uratul, colinda, capra, căprița, buhaiul, ursul, păpușile, Barbu Lautaru", Banda lui Jianu, sorcova. Cele mai vechi obiceiuri sunt plugușorul și buhaiul. Plugușorul are același conținut ca și în majoritatea localităților românești: „Mâine anul sennoiește Plugușorul se pornește Și începe a ura Pe la case a colinda. Iarna-i grea, omătu-i mare Semne bune anuă are Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. Plugușor tras de boi, Plugușor mânat de noi.” După plugușor urmează copiii cu uratul: „Aho
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
piese Nō. Mama, palidă, cu privile ațintite în jos, părea înfrigurată. Am schimbat trenul la Mishima, iar după ce am ajuns la stația Nagaoka din Izu, am luat autobuzul, cu care am mers vreun sfert de oră. Am coborât și am pornit spre munte. Am urcat o pantă lină până la marginea unui sătuc, unde am dat peste o vilă în stil chinezesc, rânduită cu mult bun-gust. — Mamă, e mai plăcut decât mi-am imaginat, am zis eu, respirând greu din pricina urcușului. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mă odihnesc puțin. Am scos așternuturile din bagaje și am ajutat-o să le întindă. Mă îngrijora starea ei. Așadar, am scos termometrul să-i iau temperatura. Avea treizeci și nouă de grade. Unchiul Wada s-a alarmat și a pornit în sat după doctor. Când am strigat-o, mama a reușit doar să dea din cap, vlăguită. I-am luat mâna într-a mea și m-am pus pe un plâns cu suspine. Îmi inspira atâta milă... ba nu, amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mamei m-a speriat. Naoji și-a făcut apariția într-un asemenea moment critic. A stat câteva clipe lângă perna mamei și a înclinat capul în chip de salut. Asta a fost tot. A sărit imediat în picioare și a pornit să inspecteze casa. L-am urmat. — Cum ți se pare mama? Schimbată? — E cam schimbată. A mai slăbit. Pentru ea ar fi mai bine să moară cât mai repede. Oameni ca mama n-au de ce să trăiască într-o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
copil de la dumneavoastră. Nu vreau copilul altcuiva, orice s-ar întâmpla. Ce părere aveți? Dacă știți răspunsul la această întrebare, spuneți-mi-l și mie. Aș vrea să știu ce simțiți cu-adevărat. Ploaia s-a oprit, dar s-a pornit vântul. E ora trei după-amiază. Mă duc să cumpăr niște saké de bună calitate. Bag două sticle goale în sacoșă și scrisoarea aceasta în buzunarul de la piept. În zece minute voi fi în drum spre centrul satului. N-am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
există cineva care râde de astfel de scrisori, acela-și bate joc de strădaniile unei femei de a-și duce existența mai departe, își bate joc de viața femeii. Mă sufoc în aerul ăsta scârbos de port. Vreau s-o pornesc în larg, să vâslesc. Chiar de-ar fi să se stârnească furtuna. Vai de cei care se dau bătuți! Cei care îndrăznesc să râdă de mine se pot considera niște învinși. Nu sunt buni de nimic. Necazuri de femeie. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
o emoție ciudată, însă din alte motive - curajul extraordinar al autoarei de a distruge, fără ezitare, ideile convenționale. Oricât aș ține la morală, nu sunt capabilă să șterg imaginea ce-mi plutește în fața ochilor - de „soție“ a omului iubit, care pornește iute spre casa lui. Apoi iluziile mi se spulberă. Spulberarea e tragică, vrednică de toată mila, dar și frumoasă. Iluzia de a distruge, de a construi din nou, de a perfecționa. Poate că, odată ce ai distrus, ziua desăvârșirii nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
bombănit ceva și apoi a recitat repede niște versuri în engleză: „Cu bine, dacă ne despărțim definitiv de data asta. Adio pentru totdeauna. Byron.“ M-a strâns ușor la piept. M-am simțit rușinată și am bolborosit o scuză. Am pornit spre stația Ochanomizu. Am mai privit o dată în urmă, peste umăr, și am văzut-o pe prietena mea stând nemișcată pe pod. Se uita după mine. A fost ultima oară când am văzut-o. Aveam același profesor, însă eram la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
răspuns. S-a apropiat de mine cu viteza unei avalanșe și m-a sărutat nebunește. Săruturile lui țipau de dorință. Plângeam și le acceptam. Lacrimile mele erau amare, erau lacrimi de rușine și umilire. Îmi curgeau pe obraji, șiroaie. Am pornit iar la pas. Am încurcat-o, zise el. Mi-ai căzut cu tronc. Pufni în râs. Mi-era imposibil să râd. Am încruntat din sprâncene și am strâns buzele. Dacă ar fi trebuit să-mi exprim sentimentele în cuvinte, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
sau cu marxismul. A fost cu siguranță aruncată la un pahar de un bărbat urât unuia frumos. Într-un acces de furie, sau de gelozie... fără nici o legătuă cu ideologia sau cu mai știu eu ce altă minune. Ceea ce a pornit ca un strigăt mânios de gelozie într-un bar a dobândit caracterul foarte nepractic al înfumurării printre oameni de rând. O observație care, în mod evident, n-avea nici legătură cu democrația sau cu marxismul s-a asociat imediat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
comunicare (pentru a fi promovat în scopul creării unei imagini de angajator preferat), brandul de angajator este un concept care exprimă corect abordările complexe ale companiilor contemporane. Brandingul de angajator nu s-a construit ex nihilo. Ideile de la care a pornit sunt deja verificate în competiția economică, numai că au fost aplicate altei realități, și anume organizației-angajator. Fără a avea intenția de a simplifica, iată totuși cum am putea rezuma ideile incipiente care stau la baza employer brandingului: Piața muncii se
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
credibilitate a mesajului. Până la urmă, prin dramatizare, gestionăm impresiile în direcția descrisă de filosofia, viziunea și valorile brandului. Explicațiile lui Goffman legate de gestionarea impresiilor sunt foarte utile în înțelegerea mecanismelor de influență. În Viața cotidiană ca spectacol, Goffman 53 pornește de la ideea că "viața socială este o scenă, că indivizii sunt actori care își asumă o anume partitură și anume roluri, astfel încât să se comunice pe ei înșiși într-o manieră pozitivă și să-și controleze imaginea socială tot în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tacticii nu poate asigura decât funcționarea pe termen scurt. Unii dintre ma-nagerii români văd managementul doar ca pe o haină nouă a conducerii, ca pe un aspect care ține de etichetă, nu de conținut. Formarea managerilor români s-a realizat pornind de la învățarea unor rețete de succes în spații economice aflate pe trepte diferite de evoluție, în alte medii culturale. Centrele de formare în management, bibliotecile și librăriile își fac un titlu de glorie din a promova lucrări privind succesul în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]