5,260 matches
-
acestea, fericiți sunteți de le veți face". De la un capăt la altul evangheliile prezintă viața pământeană a lui Hristos ca pe un exemplu sublim de smerenie: „Mergeți și învățați toate neamurile și învățați pre oameni să păzească toate câte am poruncit vouă’’ sunt învățături prin care Hristos consacră apostolii ca învățători ai omenirii, întemeind o adevărată școală cu 12 dascăli cu menirea de a învăța toată omenirea, școală care se constituie astfel în Biserică. Educația trebuie făcută prin cuvânt, cu scopul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
urmare, se poate spune fără a greși că Luther în dorința lui de a reforma biserica, în fapt i-a săpat la temelie reușind s-o dărâme. Mai mult ca atât, a călcat în picioare cerința lui Hristos care a poruncit Apostolilor să se ferească de patimi, învățând în același timp oamenii cum să se ferească de ele. Or exemplul pe care reformatorii l-au dat au „oferit lumii un spectacol dezgustător prin viciile barbare pe care uneori le-au afișat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
răspundeau: Ca noi, meșteri mari, Calfe și zidari, Alții nici că sînt Pe acest pământ! Află că noi știm Oricând să zidim Altă mănăstire Pentru pomenire, Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă". Domnu-i asculta Și pe gânduri sta, Apoi poruncea Schelele să strice, Scări să le ridice. Iar pe cei zidari, Zece meșteri mari, Să mi-i părăsească Ca să putrezească Colo pe grindiș, Sus pe coperiș. Meșterii gândeau Și ei își făceau Aripi zburătoare De șindrili ușoare, Apoi le-ntindeau
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ar plini vorba!". Bătrâna își vede de drumul spre închisoare, fără să le răspundă. "Foicică ș-o lalea..." Corbea îi spune mamei să meargă la curte. Ștefan stă pe tron în mijlocul boierilor. Văzând-o pe bătrână, bate din palme și poruncește pe loc supliciul lui Corbea. Sprijinit cu coatele pe fereastră, el se uită la calul cel frumos, măcinat de dorință și cu barba tremurându-i. îi trimite pe boieri să ceară animalul, dar bătrâna spune: "Ci-mi este de dăruială
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
joci la nunta ta. Pân' s-o găti mireasa, Ia-ncalică pe Roșul, De ne-arată umbletul, Că ne-a secat sufletul". Corbea răspunde liniștit: "Cum o vrea măria-ta, Dar să-ncalic n-oi putea, Că mi-e legată mâna. Ștefan-vodă poruncea Și pe stânga-i slobozea. -Să-ncalic, măria-ta, Teamă mi-e că n-oi putea Când pe Roșu-ncălicam, Mâinile-n cătuși n-aveam, Nici eram pecetluit Cu cinci litre de argint De la piept și pân' la gât. Ștefan-vodă, d-auzea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe stânga-i slobozea. -Să-ncalic, măria-ta, Teamă mi-e că n-oi putea Când pe Roșu-ncălicam, Mâinile-n cătuși n-aveam, Nici eram pecetluit Cu cinci litre de argint De la piept și pân' la gât. Ștefan-vodă, d-auzea, Ștefan-vodă poruncea, Pe toate le sfărâma. De ți-e frică c-oi scăpa, Leagă-mi, doamne, pe dreapta, Dar să-ncalic n-oi putea. Când pe Roșu-ncălicam, Frumușel că mă tundeam, Rădeam barba voinicește, Lăsam chica haiducește, Dar acum nu mă cunoaște Și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
e frică c-oi scăpa, Leagă-mi, doamne, pe dreapta, Dar să-ncalic n-oi putea. Când pe Roșu-ncălicam, Frumușel că mă tundeam, Rădeam barba voinicește, Lăsam chica haiducește, Dar acum nu mă cunoaște Și la mine nu se lasă! Ștefan-vodă poruncea Și pe Corbea că-l tundea, Și pe Corbea că-l rădea. Gata sunt, măria-ta, Dar știi, doamne, au nu știi, Când pe Roșu-ncălicam Ce fel de haine purtam? Pe Roșu, doamne, puneam Ăst cioltar, tot de argint, Lat
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a urcat treptele podului și, ajunsă în vârf, s-a aruncat în Marea Neagră, unde a devenit o murenă de argint. Niște pescari au prins-o și-au aruncat-o în cer, unde a rămas țintuită: aceasta era Luna. Dumnezeu a poruncit ca, până la sfârșitul veacurilor, Soarele s-o urmărească fără s-o prindă vreodată. Cel mai adesea, Soarele nu este desemnat decât sub vălul alegoriei: este un prinț, un erou, în alte părți Apollo sau Siegfried, aici Făt-Frumos. Nașterea lui este
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lină împodobită cu flori vesele, lângă o colină frumoasă de unde un pârâiaș curgea cristalin dintr-un trunchi de lemn uscat și își croia drum lucind în soare; mii de păsărele ciripeau. Făt-Frumos adoarme. Vede în vis o zână care-i poruncește să meargă la palatul împăratului, unde are să se îmbogățească. La început nu îndrăznește, dar, cum visul se repetă, pleacă de la stăpânul lui, căruia-i pare tare rău după el. Intră în slujbă la palat ca ajutor de grădinar (precum Apollo
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vechi conducte de plumb, constrâns să curgă de-a lungul eșafodajelor, să taie brazii de pe maluri. Cu vremea, s-a obișnuit și i-a mărturisit reginei: "În slujba regelui tău e bine, căci e bun și drept. Iar când îmi poruncește ceva îl ascult orbește, fără să mă codesc. Când îmi zice: "Peleșule, puțină apă!" mă sui repede pe acoperiș; zice "Peleșule, lumină!", mă reped la turbine și mă rostogolesc până-i dau atâta lumină cât îi trebuie. Zice el "Peleșule
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
că acestea sunt dirijate de la punctul central de comandă de la SA «Semafor Service», situat la etajul trei al clădirii Direcției Poliției Rutiere. Semaforul de pe str. Ciocârliei este dirijat însă numai de Oleg. În traducere, Oleg Voronin apasă un buton care poruncește semaforului „să se înverzească“ și să-i elibereze drumul de puținele mașini care circulă în acea zonă. Opțiune extrem de comodă în situația în care Oleg «nu suportă să piardă timpul așteptând la semafoare» în țara în care legea este făcută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Crăciunului, postul Paștilor, postul Sân Petrului, postul Sfintei Marii, la care erau datori să ia parte locuitorii țării de orice stare: mari dregători, ostași, boieri, orășeni și negustori, iar ca bătăiași erau strânși câteva mii de țărani din satele vecine poruncindu-li-se să pătrundă în păduri și să stârnească fiarele...Vânătoarea era una dintre distracțiile păturii conducătoare. în zilele noastre se mai organizează vânători prin aceste părți pentru iepuri, mistreți, căprioare, vulpi, bursuci și mai rar pentru rațe și gâște
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
S-a întâmplat ca în legenda meșterului Manole ca atunci când Negru Vodă l-a întrebat dacă Manole cu meșterii săi poate să facă altă mânăstire ―mult mai luminoasă și mult mai frumoasă”, la răspunsul pozitiv al lui Manole, domnitorul să poruncească să li se taie scările, iar Manole cu cei zece meșteri mari să plătească cu viața, talentul și priceperea lor. Nu știm să ne prețuim valorile, mai întâi cele locale și apoi nici pe cele naționale. De obicei, la noi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-l somează pe tata: - Stai ! oprește, nu mai mișca ! Eu, auzind acestea, am mers pe lângă căruța oprită și am ajuns lângă tata care discuta cu un căpitan în uniformă și cu pistolul la șold. Am auzit cum căpitanul i-a poruncit tatei : - Duci grâul la arie! Sub nici o formă, acasă, ai înțeles ? - Nu pot să-l duc, domnule căpitan, zicea tata. Am fost pe front, am fost prizonier în Rusia 7 ani, am fost accidentat în mina de cărbuni, am trei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
celelalte cetăți turcești să nu fie ocupate decât după semnarea păcii. În timpul ce avea să curgă până la semnarea păcii, amândouă împărățiile renunțau la orice amestec în administrația Principatelor. Posedăm textul rescriptului din 28 iunie st. v., prin care Alexandru I poruncea lui Michelson să încheie armistițiul în sensul în care fu încheiat la 12 august; totuși, el, răzgândindu-se, nu voi să-1 recunoască, refuză să evacueze Principatele și urmă să le ocârmuiască după placul lui. Ipsilanti, chemat la Petersburg în august
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
chip oficial Divanului Țării Românești, printr-o scrisoare a d-lui mareșal Prozorovski, că principele Ipsilanti fusese deposedat de amândouă Principatele de către împăratul Rusiei, care i-a dat moșii în vecinătățile Moscovei, cu un sat de vreo cincizeci de case, poruncindu-i să se ducă acolo și să-1 cultive. Astfel încep să se deschidă drumurile pentru cei doi domni, cărora Majestatea Sa Împărătească le-a arătat interes...” Napoleon nu evacuă Silezia precum îl îndatora tratatul de la Tilsit, dar împăratul Rusiei urma
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
eteriste, țările noastre primiră garnizoane turcești, pe care trebuiră să le întrețină ani de zile cu grea cheltuială, ale căror comandanți știau să smulgă la tot prilejul bani grei de la fantomele de domni rânduiți în Iași și în București, mai poruncind câte un omor, mai făptuind câte o siluire, iar neferii lor se purtau la fel. Dezastruoasele urmări, ce politica rusească o avusese pentru țările noastre, nu împiedicau pe agenții ei să proclame binefacerile și bunătățile pentru români a protecției rusești
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
o mare asprime, le-a reproșat puțina activitate și puțina grijă ce o pun pentru a-și îndeplini datoria și, mai ales, pentru nepăsarea lor în ce privește transportul șarampoilor, care trebuie să servească pentru construirea podului de la Hârșova... Generalul Jeltuhin... a poruncit acum, în urmă, să se transforme în pesmet cele 62 sau 64 mii de cetverturi de făină, aduse de dincolo de Prut și de a întrebuința populația pentru această lucrare, distribuind fiecărui particular, chiar fiecărui țăran, o câtime de făină ce
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Constantinopol. Acesta aducea Domnului un firman al Porții, conceput în termenii cei mai aspri pentru acei membri ai Adunării care, în vara precedentă, cutezaseră să respingă inserarea în Regulament a articolelor aprobate de cele două Curți. Prin acest firman se poruncea Adunării să adopte toate articolele în chestiune, constatându-se această adoptare prin proces-verbal semnat de toți membrii. Se mai recomanda Domnului să pedepsească în chip aspru pe acei care ar manifesta vreo opunere la voința celor două Curți. Unii din
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Domnului, uneltiri care nu-și aveau obârșia decât în ponosul unora, fiindcă nu obținuseră domnia, al altora, fiindcă nu obținuseră slujbe, cu toată neputința de a-i pune pe toți în slujbă, cu toate că mulți din ei ar fi vrednici, sultanul poruncea Domnului să reprime asemenea manopere și să pedepsească în chip aspru pe autorii lor. Domnul a declarat după citire hotărârea sa de a executa firmanul în toată rigoarea lui și a ordonat agăi, prefectului de poliție care era de față
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
putere se va găsi oareșcum învestită de mai înainte cu dreptul de a statua singură asupra viitorului lor, dacă nu pune definitiv stăpânire pe dânsele... Rezultatul imediat al acestor certuri fu sosirea lui Rukman la Iași, cu instrucțiuni din Petersburg, poruncindu-i: ... Să certe hotărât pe boierii opoziției și să le restituie hârtiile ce le adresase consulului general al Rusiei din București; să le declare că Curtea Protectoare n-are a se amesteca în aceste dezbateri interne și pătate de altminteri
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Alexandru Mavrocordat, a reluat pedeapsa cu mînăstirea, închizînd în 1762 femeile cu moravuri ușoare la Sfîntu Gheorghe la Mitropolie. Tot el a interzis ca femeile să mai fie închise împreună cu bărbații, iar atunci cînd această măsură nu putea fi aplicată, poruncind ca ele să fie închise la un om de ispravă și însurat. Iar hotărîrea ca nimeni să nu stea în arest mai mult de 4 zile fără să fie judecat îl plasează în rîndul celor mai importanți reformatori penali 248
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vin, îngâmfat și cu voință, prostcrescut, a refuzat să întindă mâna și să toarne din carafa de pe masă. A fost un moment penibil și, femeia care contase imprudent pe farmecele sale tomnatice, a rămas încremenita. A intervenit atunci nevastă-mea poruncind: Te rog să torni un pahar de vin, doamnei! Și cum el nu făcu nici o miscare, iar eu mă considerăm absent, s-a sculat și a oferit singură paharul de vin, cerut. Era un gest al ei din vremea cea
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
ispitiri, Hristos a respins cele trei forțe prin care pot fi caștigați ușor oamenii: miracolul, taina și autoritatea. Cea de-a doua ispitire („«Dacă Tu ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te în jos, căci scris este. îngerilor Săi le va porunci pentru Tine și Te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să izbești de piatră piciorul Tău». Isus i-a răspuns: Iarăși este scris: «Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău»” ) reafirmă libertatea umană. Hristos nu-și dorește adepți care
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
statutului. În intervenția sa, secretarul general al organizației județene, arheologul C. Nicolăescu-Plopșor, a afirmat dorința georgiștilor de a transforma în regulă practica organizării unui congres anual la nivelul organizațiilor județene. În acest sens, vorbitorul arăta că: "Legea rânduielilor noastre politice poruncește ca din an în an să ne întrunim cu toții și să întărim pe fiecare la locul care i se cuvine după munca și destoinicia lui. Aici este deosebirea între noi și celelalte partide. Noi recunoaștem dreptul câștigat de fiecare în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]