5,162 matches
-
lucrurilor certe/ devenite fantomatice în acest moment cu semnificație intensă de plecare." (Noembrie patetic). Intervenția retorică își are rolul ei bine stabilit într-un asemenea demers demitizant, face parte dintr-o adevărată recuzită. Linda Hutcheon remarca, de altminteri, că "parodia postmodernă nu ignoră contextul reprezentărilor trecute pe care le citează, ci folosește ironia pentru a sublinia faptul că suntem în mod inevitabil separați astăzi de acel trecut - datorită timpului scurs și istoriei ulterioare acelor reprezentări. Există un continuum, dar există, de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
strălucit ceasul pe mâna marelui pădurar/ și ei au început vânătoarea,// (...) Un război de o sută de ani!/ Râdem de ceasul din turn, de ceasul de mână/ de ceasul de aur, de ceasul de fier..." (Sângeroșii utopiști, Mariana Marin). Textele postmoderne în care apar asemenea structuri repetitive sunt destul de numeroase, ne-am oprit însă asupra acestuia pentru că, pe lângă ritmul obsedant pe care-l impune, propune explicit cititorului un dialog pe tema convențiilor literare, cum ar fi "convenția cocoșată a trecerii timpului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Și zace-mbolnăvită depărtarea.../ dar ne-mbătăm cu stele de carton". Motivele au rămas aparent aceleași, dar sunt tot timpul puse între paranteze, degradate "și-și întinde mâna după mine/ luna, ca o rufă, din copaie." (Viziunea de la No. 7). Textul postmodern păstrează ceva din jocul lingvistic al avangardei, atât la nivelul elementelor de paratextualitate (și aici Florin Iaru este cel care se impune "De-a wați ascunselea sau Hai ku mine peste muntele Fudji), cât și la cel al textului propriu-zis
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
enciclopedică, București, 1987. Herseni, Traian, Sociologia literaturii, Editura Univers, București, 1973. Hutcheon, Linda, Politica postmodernismului, Editura Univers, București, 1997. Labat, Stéphane, La poésie de l'extase et le pouvoir chamanique du language, Maisonneuve et Larose, 1997. Lupan, Radu, Moderni și postmoderni. Text și context II, Editura Cartea Românească, București, 1988. Marino, Adrian, Modern, modernism, modernitate (eseuri), Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Martin, Mircea, Generație și creație, ediția a II-a, nerevăzută, dar adăugită, Editura Timpul, Reșița, 2000. Mauron, Charles, De la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nu se demodează odată cu trecerea anilor, ajungând să se combine congruent până și cu poezia optzecistă.)", Alex. Ștefănescu, "La o nouă lectură: Geo Dumitrescu", în România literară, nr. 20/2004. 178 "Apar aici inclusiv procedee care ar putea fi considerate postmoderne avant la lettre: referiri la documente sau lucrări fictive, note în subsolul poemului, ironii dintre cele mai reușite", C. Rogozanu, "Geo Dumitrescu - un nou bilanț", în Observator cultural, nr. 29/2000. 179 Geo Dumitrescu, "O altă estetică", în Ecoul, anul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu care starea eului este corelată. Aspectele sunt din categoria circumstanțelor și a consecințelor.", Eugen Negrici, Sistematica poeziei, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, p. 104. 257Ibidem, p. 105. 258 Marin Mincu, op. cit., p. 1323. 259 Radu Lupan, Moderni și postmoderni. Text și context II, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 147. 260 Dumitru Țepeneag, În căutarea unei definiții, în Momentul oniric, antologie îngrijită de Corin Braga, Cartea Românească, 1997, p. 34. 261 Leonid Dimov, Preambul în Momentul oniric, op. cit., p.
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al doilea rând, există de mult timp o conștiință critică care acordă acestor texte un potențial literar, mai ales dacă avem în vedere că ceea ce ar trebui inclus ca fiind conținut al literaturii face obiectul unei largi dezbateri în era postmodernă. În inima acestor dezbateri stă faptul că cercetătorii, criticii și scriitorii văd într-o operă literară opusul uneia care este făcută pentru a demonstra lucruri care transcend "literarul". În al treilea rând aceste texte sunt literare pentru că, în calitate de alegorii sociale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
închipui" (Newspaper Day - Zilele de pe la ziare - 624-25). În acest nu așa de ușor de pus în practică se poate simți revolta împotriva spiritului pozitivist care anima pe jurnaliștii americani și munca lor și împotriva a ceea ce nouă azi, în era postmodernă, ne pare o fi o credință naivă, aceea că materialismul științific ar fi panaceul pentru vindecarea tuturor relelor de pe pământ. Dezvoltarea în practica jurnalistică a stilului obiectiv de redactare a știrilor și recurgerea la relatarea strictă a faptelor a fost
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al XIX-lea. Din punctul de vedere al acestui ferment Nietzsche a scris în 1873 eseul său Truth and Falsity in Their Ultramoral Sense 54. Eseul se dovedește a fi unul din fundamentele poziției deconstructive și în consecință poststructurală și postmodernă care se opune criticii totalizatoare (Childers și Hentzi 74). În eseu Nietzsche ia notă de tendința de a esențializa și totaliza fenomene obiective distincte și de a le exprima în generalități abstracte comprehensibile prin excluderea diferențelor dintre aceste fenomene (179
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ai secolului al XX-lea. Ipoteza lui este că forma de expresie se angajează într-o structură generativă de narațiune care derivă din conștientul colectiv și care se impune asupra experienței ca singurul mod de a ajunge la sensurile lumii postmoderne (xi, 140). Al treilea tip de abordare critică în care materia genului a fost teoretizată de cercetările timpurii a fost studiul cultural. Una din primele încercări de a proceda astfel a fost făcută de Michael Johnson în 1971, cu lucrarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
exemplu, Charles Schuster examinează proza lui Richard Selzer, angajându-se în ceea ce el numește o "analiză estetică" cu mijloacele discursului Noii Critici, referindu-se spre exemplu la "viziunea poetică" (3-4). Totuși, în mod ciudat, Schuster nu invocă o mică teorie postmodernă atunci când aplică definiția lui Mihail Bakhtin asupra romanului "prezentului inconcluziv" - sau a romanului indeterminat - la opera lui Selzer (23, 26-27). Într-un puternic contrast față de Schuster se află Dennis Rygiel, care sprijină analiza stilistică sau observațiile asupra convențiilor stilistice ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Personajul Parizienei este o lecție de cultură, recitita din perspectiva mitopo(i)etică de astăzi. Femeia pariziana contrazice reflecția asupra caracterului imuabil al femininului și conferă un sens nou femeilor în lumea modernă. Miturile nu mor chiar dacă realitatea modernă și postmodernă le dezminte. Mitul Parizienei are soarta pielii de șagri, care s-a subțiat pe parcursul timpului, s-a transformat, a fost preluat în alte forme și mituri (mitul vedetei, mitul modei). Pariziana rămâne un spectacol mereu reinventat, nicicând repetabil. Importantă personalității
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ajută societatea civilă. Însă și într-o asemenea situație ea nu reprezintă ceva util unei societăți schimbate și descreștinate. Argumentele contra posibilității ca gândirea socială creștină să poată constitui un ghid etic al practicii sociale în lumea secularizată a societăților postmoderne sunt multe și în aparență extrem de puternice. Gândirii sociale creștine i se impută următoarele trăsături: 1. Gândirea socială creștină e anacronică întrucât e generată într-o societate și într-o cultură (tradiția iudeo-creștină milenară și presupus "arhaică") care nu mai
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
solidarității sociale sau, mai general, ale vieții umane. Ca atare, gândirea socială creștină ar funcționa, de fapt, chiar dacă adeseori în mod latent, ca nucleu ireductibil și la care nu se poate renunța al acelei "religii civile" de care nici măcar societățile postmoderne nu se pot dispensa dacă nu vor să se autodistrugă. 2. Gândirea socială creștină contează drept ghid etic pentru emanciparea și eliberarea omului de forme de exploatare sau de opresiune, atât în sens spiritual, cât și în sens material, în măsura în care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
medievale actualei construcții europene, Jacques Le Goff se disociază de istoricii, dar mai ales de oamenii politici care văd în imperiul lui Carol cel Mare o prefigurare a Europei actuale. Aceștia din urmă au instituit cu un soi de nostalgie postmodernă cunoscutul premiu "Charlemagne", decernat anual la Aachen pentru servicii excepționale aduse cauzei unității europene" (Lung, 2005). Le Goff consideră însă că "din perspectiva duratei lungi și mai ales dintr-o perspectivă europeană, Imperiul Carolingian a însemnat deci un eșec" (Le
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din balcon, în '68, când am fost în centrul atenției" (în urma căruia anticomuniști faimoși s-au înghesuit să ceară carnete de partid și "arme la Uniunea Scriitorilor să se bată cu rușii"); pe scurt, Regele nu e cool, nu e postmodern, e vetust și, mai presus de orice, nici nu are nevoie de osanale. Iar răzbunarea menestrelilor fu chiar mai cruntă decât aceea a activiștilor de partid comunist. După 1996, atmosfera însă începe să se schimbe în ceea ce privește persecuția la care este
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de proiecte de reabilitare pot fi făcute și organizat, cu un plan gândit dinainte, cu etape și cu un management coerent care să reducă la minimul posibil neplăcerile cetățenilor afectați de șicanele din trafic. Nici vorbă! Ne scapă tușa evident postmodernă a viziunii asupra reparațiilor și reabilitării șoselelor străvechiului nostru oraș: începutul, în aceeași perioadă de timp, a mai multe șantiere, unde băieții scurmă vioi vreo trei zile, după care, săptămâni în șir, se așterne o binevenită și înviorătoare stare de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de comunicare, de informare sau de analiză a scenei publice, generând date, știri și comentarii pe latura mondenă, politică, literară, științifică sau psihiatrică a lumii contemporane. Blogurile sunt, evident, un câștig al timpului nostru, și ilustrează expresiv ce înseamnă lumea postmodernă, descentralizată, cu discursuri parcelare, fragmentare și deconstructiviste, cu spargerea monopolului deținut de Centru (indiferent că e vorba de un centru politic, administrativ, financiar sau mediatic) într-o multitudine de fragmente periferice care își asumă dezinvolt misiunea de a deveni ele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
multitudine de fragmente periferice care își asumă dezinvolt misiunea de a deveni ele însele centre de interes. Pe scurt, eflorescența și influența blogurilor în ultimii ani demonstrează realitatea existenței a ceea ce Deleuze numea "gândirea nomadă", ca atribut decisiv al paradigmei postmoderne. Blogurile au devenit necesare și influente pentru că au răspuns nevoii de informare și de implicare în comentariul civic al oamenilor timpului nostru, suficient de inteligenți pentru a înțelege mecanismele de manipulare ale mass-mediei (întotdeauna interesată în dirijarea fluxului de informații
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
concert, mai spun o dată, cu adevărat memorabil. Îl recomand din toată inima, nu numai iubitorilor de rock progresiv, ci tuturor oamenilor care apreciază calitatea și excelența în muzică, pentru că, oricât de deplasat ar părea, Mozart nu e departe. Un Mozart postmodern, dar, totuși, un uriaș al muzicii. Ce m-a impresionat, dincolo de reluarea proaspătă și credibilă a compozițiilor sale celebre de pe albumele Pink Floyd, sunt compozițiile noi, de pe albumul său solo On an Island, unde poate fi descoperit un "pensionar" liber
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ca Iașul să devină o interfață multiplă de comunicare a Europei cu Moldova apuseană (regiunea de Nord-Est), cu Moldova răsăriteană de peste Prut sau cu Ucraina astfel încât să putem spune că vom transforma urarea tradițională "vânt bun din pupă" în mai postmoderna "streaming din plin în hub"! 6 septembrie 2013 Recenta premieră a filmului lui Stere Gulea, făcut pe baza unui scenariu scris de Lucian Dan Teodorovici (et alii..) după romanul lui Dan Lungu, mi-a trezit, inevitabil, niște nostalgii. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
duritatea cotidianului, pe care își propune, programatic, să-l prezinte în toată expresivitatea sa nudă. Distilându-și în scris obsesiile, complexele, iubirile, dramele sau nedreptățile vieții curente, Petronela Rotar ne spune zilnic, prin această comunicare frugală și centrifugă a blogului, postmodernă, aventură a gândirii nomade cum ar spune Lacan, că, da, e vie și iubește viața cu pasiune, cu atât mai mult cu cât, de mai multe ori până acum, a fost salvată chiar când se pregătea să treacă pragul pe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
exagerare dacă se afirmă că existența omului este legată de divinitate, dincolo de aceasta nu e nimic. Controversele În valuri născute și din postulatul lui Andre Malraux demonstrează odată În plus că Într-un viitor nu prea Îndepărtat, lumea așa zisă postmodernă ori transmodernă, va fi atât de derutată de ideologii, Încât va fi nevoită să privească spre cer, să-și facă, pentru mântuirea sufletului, semnul crucii. Mihai Eminescu, contemporan cu Nietzsche, filosoful german, pare mult mai rafinat În ceea ce privește libertatea individului, relativitatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
era În centrul atenției, iar aspirația creatorului era aceea de a relata „adevăruri” (Rolland Barthes le spune minciuni) posibile. Tot ce se plăsmuia sub semnul posibilului era credibil și În deobște apreciat. Din perspective actuale, ca să nu le spun totuși postmoderne, faptul acesta nu mai este demn de luat În seamă, dimpotrivă, este considerat cu desăvârșire desuet ori apare doar ca o inserție Întâmplătoare. Cu toate acestea există o literatură realistă de valoare exemplară care nu poate fi ignorată, dimpotrivă, ne
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unui preșcolar"469. Tot în categoria "Așa ba" este inclus și filmul regizorului finlandez Mika Kaurismäki Helsinki Napoli toată noaptea. Opinia lui Lucian Maier referitor la această coproducție este: "un film care vrea să o rupă bine în limbaj cinematografic postmodern după numai câteva ore de studiu (...) situații trase de păr, neverosimile, răsturnări de situație chinuite. Plictisitor, finalmente"470. În numărul 212 al revistei "Tribuna" sunt prezentate Premiile TIFF 2011. La secțiunea "Umbre-scurtmetraje" apare ca membru al juriului Jukka-Pekka Laakso, "membru
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]