4,908 matches
-
a supărat că, d. Datcu, făcut de dânsa „goroveist”, n-a Înștiințat-o de această sărbătorire a „Șezătorii”. Adresa ei, Prof. Maria-Luiza col. Ungureanu, str. Aurel Vlaicu No. 125 Sectorul 2. Se va bucura la scrisoarea matale, pe care te prețuiește, fără cunoștință personală, din relatările noastre (Gorovei - tatăl și fiul - și eu). De altfel o Înștiințez și eu, că mata Îi vei scrie. Ce mai e cu inaugurarea Muzeului? Socotiți oportun să-i scriu d-lui Homescu, ca să-l Întreb
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
istoric nu poate fi Înăbușit. Voi găsi eu prilejul să scriu În altă parte acest istoric. Primirea extraordinar de călduroasă, pe care am avut o din partea foștilor mei elevi, ca și din partea cetățenilor, care m-au cunoscut și mi au prețuit munca, mi-a fost răsplată bogată, deși a stârnit invidia și gelozia celuia „pe care nu l-am lăsat să moară”, ci, dimpotrivă, l-am ajutat prin Vasiliu-Birlic și Mihai Șerban . În schimb a informat pe autorii Anuarului că toată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
serbării. Cu acest prilej apare, În editura Liceului „N. Bălcescu” și un volum: Oameni de cultură și artă ai liceului N.B., În care figurează și biografia lui Schweitzer-Cumpăna, care Îți trimite salutările sale. D-na Stino, a cărei mărinimie am prețuit-o totdeauna, a făcut excelent donând Muzeului biblioteca soțului dispărut. În schimb un folticenean, d. Gafița, Întârzie cu publicarea Monografiei Dragoslav, În care Lică Stino a contribuit foarte mult. Lucrarea zace de ani de zile, deși contractată. Stăruințele mele sunt
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
artei naționale. Da, noi ne plângem pe drept cuvânt de asprimea inimaginabilă a post-stalinismului românesc - încă o dată, mai barbar, mai brutal antiintelectual decât cel, asemănător, din țările de la nord, „comuniste” și ele! -, dar... tineri și anarhici cum eram, am fi prețuit noi un Arghezi cu Psalmii săi, un Blaga cu întreaga sa operă aruncată la „gunoiul istoriei” (expresie ce nu aparține vreunui activist semidoct, ci chiar unor scriitori de elită, de nivelul unui Petru Dumitriu!Ă, am fi fost noi atenți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
adaptării și succesului, un alt gigant, coborât de pe muntele maximei singurătăți și al vecinătății cu acea Voce a Unului, își va sparge încă o dată, mânios, tablele legilor noastre firești și necesare. Căci... ce e necesar?! Tot ce ne înconjoară și prețuim, obiectele și valorile cărora le jertfim timpul și nu rareori demnitatea noastră sunt, cu adevărat, neapărat necesare?! Am uitat oare de necesitățile reale, puținele și aceleași, printre care, unii dintre noi, disperați, nefericiți și singurateci, poate, așezăm necesitatea primă sau
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
semnate de „scriitori foarte importanți”! De ceea ce mă temeam!... Dar, în această toamnă, 2004, îmi voi lua inima în dinți și-mi voi consulta dosarul, fără însă să „dramatizez” prea mult dacă voi întâlni acolo nume pe care le-am prețuit și le prețuiesc și azi, orice s-ar întâmpla! Cine poate arunca piatra?!... Cei care n-au trăit vremurile noastre, fiind în afara granițelor, sau tinerii de azi a căror imaginație și naivitate vor fi întrecute nu numai de brutalitatea, dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
foarte importanți”! De ceea ce mă temeam!... Dar, în această toamnă, 2004, îmi voi lua inima în dinți și-mi voi consulta dosarul, fără însă să „dramatizez” prea mult dacă voi întâlni acolo nume pe care le-am prețuit și le prețuiesc și azi, orice s-ar întâmpla! Cine poate arunca piatra?!... Cei care n-au trăit vremurile noastre, fiind în afara granițelor, sau tinerii de azi a căror imaginație și naivitate vor fi întrecute nu numai de brutalitatea, dar și de drăceasca
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fi deasupra și în afara „grupurilor literare”; Dimov, uluit, roșu la față, se ridică și strigă: - Contest cu vehemență și declar că... - ...Lasă bădie, îi taie, bonom, Barbu, am făcut și eu așa, un fel de apropo!... Doar știi că te prețuiesc, ce naiba... Dar privirea lui era spre „aparatul de partid”, prezent, cu aerul „ați auzit, am informat, luați măsuri!”. Cu astfel de „apropouri”, dar și cu articole veninoase sau cu luări de cuvânt contra multor scriitori tineri sau mai puțin tineri
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu sufletul furtunos, a scoborât-o din închisoarea zilelor reci și pustii, a pus-o în șea înnaintea lui și s-a dus înnainte, tot înnainte spre ani de necunoscută soartă, spre câteva clipe de viforoasă fericire câteva clipe care prețuiau cât zeci de ani de soartă necunoscută și vrăjmașă poate. 18 Iunie, Duminică [BĂILE BĂLȚĂTEȘTI] Despre plictiseala Bălțăteștilor nimica nu pot spune. Nu înțeleg cum pot veni oamenii de la București și din alte părți ca să se găsească perfect în aceiași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
grânar uriaș, fără drumuri, fără administrație, încât te cuprinde jalea, cum a putut să fie lăsată așa neîngrijirii și ticăloșiei oamenilor. Spitalul de la Săveni a costat 260.000 de lei. Când vezi clădirile și le cercetezi nu poți să le prețuiești decât 80-100 de mii de lei. Când s-a clădit palatul administrativ și prefectul își ducea pentru a-și clădi curți la moșie material dintr-al județului, zicea c-un cinism revoltător: "Dar ce? să nu m-aleg nici cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
presintat comisiei, cu o uimitoare dezinvoltură și împăcare de suflet, o singură mârțoagă pe care membrii au fost nevoiți s-o refuze. În schimb ce minunat s-au purtat țăranii! Unul, c-un cal de toată frumusețea, care a fost prețuit 800 de lei, grăește oftând: L-am hrănit de mic și l-am râdicat eu. Da-l dau cu toată inima, pentrucă trebue! Apoi, sărutându-și cu lacrimi calul adaogă: de-acu Dumnezeu știe dacă s-o mai întoarce și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Naționale, pentru "Muncă și Voe bună" și pentru "Însemnări Ieșene". Totdeauna când văd numele d-tale asociat la o lucrare sunt convins că e bine, pentru că, din tinereță am crescut cu opera d-tale și am fost obișnuit să te prețuiesc și să te admir etc. E al nu știu câtelea barbat ce nu mai e tânăr care "a crescut cu cărțile mele". * Venind dela baie, m-am întâlnit cu arhitectul Maxențian în drept cu statuia lui C. A. Rosetti. Maxențian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fi în morală să nu legăm virtutea de acte indiferente ca de pildă de păstrarea virginității. Cine ar fi putut bănui că facultatea de a compara izvor spiritual de justiție va ajunge în om pricină de invidie. E trist să prețuiești necesarul ca pe un lucru fără de care ești nefericit și cu care niciodată nu poți fi fericit. Trebuie să ataci opinia curentă cu armele ei; nu poți trage cu pușca în idei. Trebuie să ai apetitul săracului, ca să te bucuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
boier scăpătat, de calic îmbogățit, de cămătar, de avocat, de glumele bărbierului, de cei care se duc regulat la biserică și de cei care se jură necontenit pe parola de onoare. Puriștii scriu și vorbesc corect și plictisitor. *1 Cât prețuiește domnul care stă la masă cu creionul în mână? Un leu, socotind bineînțeles și creionul. E așa de econom, încât nu pune punctele pe i, ca să economisească cerneala. Văduva lui Mausol, regele Candiei, a fost acea inconsolabilă Artemiză cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
până la Galați și de la Fălticeni până la Nistru, remarcându-se două grupări de sate în județele Vaslui și Iași. Felul în care Mihul și-a mărit domeniul, prin danii domnești, dar mai ales prin cumpărături, nu trebuie să surprindă. Un sat prețuia între 30 și 80 de zloți. Un singur sat se vindea, la mijlocul secolului al XV-lea, cu 150 de zloți, dar pe lângă satul propriu-zis mai era o mânăstire și valea unui pârâu, de la izvor până la vărsarea într-un râu. Un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare sunt prețioase ca mărturii ale preocupărilor de ordin spiritual ale oamenilor din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Ele sunt, însă, și opere de artă, chiar dacă este vorba doar de arta caligrafiei. Au fost prețuite de istorici, dar și de colecționarii de artă. De exemplu, manuscrisul copiat în 1475, Cuvintele pusticești ale Avvei Dorothei, a fost achiziționat de S. I. Sciukin, unul dintre marii colecționari de artă ruși, care a cumpărat opere ale impresioniștilor de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de grijă pentru ziua de mâine și roșul, simbolul comunismului, societatea ideală, în care fiecărui individ i se acordau bunuri după necesități, nu după munca depusă. Este adevărat, Nicolae Ceaușescu avea un cult pentru muncă, fiul țăranului din Scorniceștii Oltului prețuind hărnicia. Sloganurile de felul: ”cine-i harnic și muncește, are tot ce vrea” , ”munca este o datorie de onoare a fiecăruia” , ”parazitismul sociale este o racilă a societății”, au fost schimbate după 1989, în cu totul altele, de felul: ” cine-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vremea sa ca răspânditor al științei și culturii române în mediul rural. A purtat corespondență cu mari personalități ale culturii române, între care amintim doar pe Mihail Sadoveanu, Simion Mehedinți, Nicolae Iorga, Ion Simionescu sau Constantin Meissner care l-au prețuit pentru munca, devotamentul și realizările sale.1 Prin activitatea sa a dovedit un spirit pedagogic și didactic desăvârșit fiind unul din liderii generației "leilor lui Spiru Haret". Contemporan cu doi iluștrii miniștri ai învățământului, proveniți din Partidul Liberal, Gh. Rădășanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
este patul, curat și moale. în acest pelerinaj am învățat mai bine cât de important și de plăcut este un pat moale, simplu, chiar supraetajat. Am învățat cât de bună este apa, și cât de mult ar trebui să o prețuim. Am invatat cât de plăcută este umbra unui copac și 89 ar trebui să ne doară mâna când rupem o creangă din el și nicidecum să-l tăiem. Am învățat mai bine valoarea atâtor lucruri pe lângă care într-o viață
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sa. A pregătit zeci de serii de școlari din învățământul primar pe tot cuprinsul României, așa cum rezultă din activitatea sa profesională îndelungată. Crescută într-o familie de bulgari coloniști din sudul Basarabiei, în care a deprins încă de mică să prețuiască munca, pe cei apropiați, să fie cinstită și tolerantă față de cei din alte etnii și religii. S-a dăruit cu trup și suflet pregătirii copiilor din primele clase de învățământ, întreaga sa activitate caracterizându-se prin dăruire, dragoste, devotament și
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Legii pentru înființarea unui nou sistem monetar din 29 martie/11 aprilie 1867, valabilă în 1916), rezultă cantitatea de 93,36206 tone aur fin, egale cu 3.001.657.70 uncii. La nivelul anului 1990, o uncie aur fin, era prețuită la cca 400 $ S.U.A. Așadar, valoarea actuală a celor 93,36206 tone aur fin ale Tezaurului ar fi de 1.200.663.081,56 $ S.U.A. Cifra este însă departe de a reflecta realitatea, deoarece Tezaurul B.N.R. era compus în marea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de numele generalului, dar și de cel al colaboratorilor săi, care au îngrijit, au studiat, au curățit și restaurat, cînd era necesar, comoara de artă romînească, cu o dragoste, cu o înțelegere și o admirație pe care n-o putem prețui îndeajuns și pentru care le sîntem recunoscători. Generalul Vedenin ne-a mai dat încă o serie de informații utile, pentru cine dorește să aibă o idee despre valoarea artistică și istorică a pieselor în ansamblul lor, cum și de aceea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a fost fiecare în acel conflict. Chiar dacă s-au rupt niște banale "înțelegeri", cum le numești tu, față de care n-am avut nici un fel de obligație profesională, s-au refăcut poate alte relații colegiale după acest conflict, pe care le prețuiesc mai mult decât înainte și mai mult decât orice altă "înțelegere" meschină... Oamenii cu har de la Dumnezeu știu să depășească anumite bariere, să dialogheze, să găsească împreună o cale de înțelegere. Unii, din nefericire pentru ei, din anumite complexe, rămân
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Simionescu... au scris opere unitare, fără să facă nici un compromis. Pornirile duplicitare nu sunt specifice scriitorului român. Dacă e să-mi reproșez ceva din "acea" perioadă, îmi reproșez numai faptul că mi-am riscat viața pentru niște idioți care nu prețuiau nimic, și astfel, mi-am primejduit familia și i-am nefericit pe cei dragi din jurul meu, "...par délicatesse/ J'ai perdu ma vie". Se zice că o carte are trei dușmani: focul, apa și propriul conținut. În acest sens credeți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de ele? O tot repet, n-am avut modele literare, nici îndrumători (din contră, am condus eu un cenaclu studențesc la București, din care au ieșit și scriitori adevărați, cu operă au dispărut între timp Radu Stoenescu și Cristian Șișman, prețuiți în scris de N. Manolescu, de exemplu, sau Gabriel Stănescu, sunt în viață D. Ungureanu, M. Grămescu, Gh. Neagu sau Doina Popa, dar și Iordan Grecu, azi Părintele Ignatie, ieromonah la Mănăstirea Cernica). N-am avut nici profesori care să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]