19,544 matches
-
importante din proximitatea sa: Bulgaria, Grecia, Serbia, Turcia. România a prezentat candidatura sa la Uniunea Europeană la 22 iunie 1995. Trebuie subliniat faptul că, România a fost prima țară din Europa centrală care a stabilit relații contractuale cu un acord privind preferințele generalizate în 1974 și stabilirea de relații diplomatice cu Comunitatea Europeană în 1990. Transformările democratice din România au permis semnarea unui acord de cooperare comercială în 1991, fiind înlocuit în 1995 printr-un acord european destinat să ajute țările candidate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a societății asupra anumitor aspecte ale relațiilor României cu mediul său extern. Acești factori se pot manifesta prin memoria evenimentelor din trecutul istoric, care sunt invocate în scopul de a trage învățăminte pentru prezent, sau de legăturile culturale și de preferințele avute pentru anumite alianțe. Având în vedere aceste precizări, dimensiunea conceptuală a abordării politicii externe a României conține un dublu sens: unul care pleacă de la teorie spre fapte și altul care pleacă, în sens invers, de la datele empirice la teorie
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în secolul al XIX-lea∗. Pentru a se ridica la înălțimea numelui, metoda științifică trebuia să ofere predicții și explicații univoce. Pentru a determina valoarea de echilibru dintre cerere și ofertă, era necesar să se presupună că oamenii își cunosc preferințele și că sunt perfect conștienți de oportunitățile pe care le au la dispoziție. Se considera firesc ca preferințele și oportunitățile să fie independente unele de altele, ceea ce constituia o poziție rezonabilă atâta vreme cât ambele erau cunoscute în totalitate. Până la urmă, nici
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
și explicații univoce. Pentru a determina valoarea de echilibru dintre cerere și ofertă, era necesar să se presupună că oamenii își cunosc preferințele și că sunt perfect conștienți de oportunitățile pe care le au la dispoziție. Se considera firesc ca preferințele și oportunitățile să fie independente unele de altele, ceea ce constituia o poziție rezonabilă atâta vreme cât ambele erau cunoscute în totalitate. Până la urmă, nici nu puteau fi deplin cunoscute dacă nu existau independent. Acum este, în general, acceptat faptul că ipoteza cunoașterii
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
altele, ceea ce constituia o poziție rezonabilă atâta vreme cât ambele erau cunoscute în totalitate. Până la urmă, nici nu puteau fi deplin cunoscute dacă nu existau independent. Acum este, în general, acceptat faptul că ipoteza cunoașterii perfecte era nerealistă, dar ideea că ierarhia preferințelor și gama de posibilități sunt independente încă nu a fost abandonată. Economiștii continuă să caute punctul de echilibru; când nu-l găsesc, vorbesc de echilibre multiple. Am încercat să arăt că există o interconexiune reflexivă a valorilor și oportunităților, a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
în timpul Războiului Rece se înfruntau două sisteme sociale conflictuale, bazate pe două tipuri de gândire. Construită în perioada în care comunismul era la apogeu, schema prezintă echilibrat avantajele și dezavantajele societății închise și ale celei deschise. Nu mi-am ascuns preferința pentru a doua variantă, dar nu am prezis triumful său inevitabil îceea ce rămâne valabil, pentru că societatea deschisă este, încă o dată, în pericol). în ciuda defectelor sale, acest cadru m-a inspirat când am întemeiat Fundația pentru o Societate Deschisă. Urmarea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
metodele dezvoltate în scopuri comerciale au găsit piață de desfacere și în politică, schimbând natura acesteia. Inițial, alegerile presupuneau faptul că persoanele care candidau luau cuvântul și își precizau poziția, după care electoratul opta pentru candidatul preferat. Oferta candidaților și preferințele alegătorilor erau considerate a fi de la sine înțelese, ca și în teoria concurenței perfecte. Procesul era însă corupt de metodele preluate din viața comercială: grupuri-țintă și încadrarea mesajelor. Politicienii au învățat să se preocupe de dorințele electoratului în loc să propună politici
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
individ nu interferează cu cele aflate la dispoziția altora, astfel încât concurența perfectă servește la maximizarea bunăstării fiecăruia. Teoria presupune că există un mare număr de unități, fiecare cu o mobilitate și o cunoaștere perfecte. Fiecare unitate are propriul set de preferințe și se confruntă cu un set dat de posibilități. Aceste prezumții mi se par nerealiste. Abordarea mea se bazează pe imposibilitatea cunoașterii perfecte. Iar mobilitatea perfectă nu se împacă deloc cu mijloacele fixe și competențele specializate, elemente necesare modului capitalist
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
concurenței perfecte și termondinamica newtoniană nu este o pură coincidență. în al doilea rând, au arătat că așa-numita concurență perfectă maximizează bunăstarea. în realitate, condițiile le aproximează pe cele ale concurenței perfecte doar dacă anumite idei, produse, metode și preferințe noi pun oamenii și capitalul în mișcare. Mobilitatea nu e perfectă, având un anumit preț. Totuși, oamenii intră în acest ritm, atrași de șanse mai bune sau dislocați de circumstanțele variabile, și, odată antrenați în mișcare, tind spre oportunități din ce în ce mai
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
costuri nemonetare (externalități pozitive/negative), însă pentru acele efecte pentru care nu se pot aplica factori de conversie trebuie realizată monetizarea externalităților prin estimarea unor prețuri-martor prin metoda disponibilității de plată, care constă în estimarea unei valori monetare prin prisma preferințelor explicite sau implicite. În momentul de față, nu există reglementări naționale românești cu privire la tipul externalităților care trebuie luate în calcul pentru diverse tipuri de proiecte de investiții. Indicatorii economici de performanță se determină în mod similar cu cei financiari, diferența
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
alternativelor în perspectivă temporală. Alternativa aleasă azi va fi implementată ulterior, când pot apărea o serie de factori de mediu, mai mult sau mai puțin previzibili. În cazul nostru, pot exista factori de influență în viitor, cum ar fi schimbarea preferințelor pentru unele mărci de autovehicule, o eventuală criză de carburanți ș.a. Oricum, procesul de modelare în ADS este unul recursiv, reiterarea principalelor momente și rafinarea elementelor modelului conducând la creșterea credibilității și utilității acestuia. Astfel, de exemplu, luarea în considerare
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
O sarcină deosebit de importantă îi revine analistului în ceea ce privește investigarea sistemului de valori ale decidentului. Utilizarea unor metode interactive de tip dialog între decident și analist îi permite acestuia din urmă să identifice comportamentul sau atitudinea decidentului față de risc, prin relevarea preferinței la risc a decidentului pus în fața unor alegeri riscante, numite loterii, și a echivalenților cerți ai acestora. În fine, studiul modalităților concrete, formalizate sau neformalizate, prin care are loc concertarea opțiunilor individuale ale factorilor de decizie într-o regulă decizională
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
manifeste superioritatea, în anumite criterii, iar din punctul de vedere al altora ea poate fi nesemnificativă; consecințele anumitor alternative nu pot fi în general agregate într-un singur index care să permită aprecierea gradului de atingere a unui obiectiv global; preferințele decidentului se pot modifica relativ ușor în timp, în general într-un mod imprevizibil; anumite consecințe pot fi evaluate numai în mod subiectiv; incertitudinea domină stările naturii viitoare. Analistul are aici menirea de a studia problema și de a micșora
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
exemplu, eficiența pentru un nivel fixat al costului, sau beneficiul net, într-o abordare de tip cost-beneficiu. Într-o abordare multiatribut a problemei se are în vedere definirea unei funcții care să modeleze sistemul de valori al decidentului, pornind de la preferințele sale, de la judecățile lui individuale, cu toate dificultățile pe care le implică acest demers. Construirea unei funcții-valoare multiatribut este o chestiune dificilă, iar valoarea ei practică este mai mult legată de comparabilitatea ordonărilor realizate pe această bază, cu ordonările multicriteriale
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
criteriul cel mai util de ordonare a mulțimii alternativelor. Mărimea valorii așteptate maxime nu constituie în realitate criteriul decizional agreat de decident într-o problemă concretă care implică riscul într-o proporție destul de mare. Conceptul de utilitate, ca expresie a preferinței decidentului pentru o variantă sau alta, în condițiile existenței șanselor de câștig și de pierdere, relevă comportamentul acestuia față de risc. Asocierea utilităților la mărimile consecințelor alternativelor descrie practic atitudinea decidentului față de risc, diferită în trei situații, și anume: aversiunea față de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de neasigurare, deși din punctul de vedere al valorii monetare așteptate lucrurile ar trebui să stea invers. Explicația constă în faptul că respectivul decident se ghidează în realitate după criteriul utilității așteptate maxime care reflectă de la individ la individ atitudinea/ preferința sa față de risc. În acest context, un rol important în procesul de ADS revine analistului de a dezvolta acele proceduri care îl incită pe decident să releve preferința sa la risc. Metodologia decizională dezvoltă în special aceste aspecte ale ADS
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
după criteriul utilității așteptate maxime care reflectă de la individ la individ atitudinea/ preferința sa față de risc. În acest context, un rol important în procesul de ADS revine analistului de a dezvolta acele proceduri care îl incită pe decident să releve preferința sa la risc. Metodologia decizională dezvoltă în special aceste aspecte ale ADS în care se confruntă și în final se armonizează opțiuni individuale reflectând diversitatea acestora în ansamblul factorilor de decizie managerială. Analistul este practic un consilier-expert al decidentului, opțiunea
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
ori interdependente logic și cauzal. Funcția de utilitate uniși multicriterială constituie o soluție practică a problemei, care o poate translata din domeniul ordinal în cel cardinal. Utilitatea evident că nu obiectivează procesul decizional, funcția respectivă fiind o expresie analitică a preferinței la risc a decidentului. Acesta poate, de asemenea, stabili anumite ordonări preferențiale ale criteriilor, eventual pe baza unor note de apreciere, transformabile în coeficienți de importanță. În mod frecvent, un decident relevă mai multe obiective, unele dintre ele putând fi
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
studiul de ADS constituie suportul adoptării deciziei, chiar dacă aceste informații nu conțin recomandări exprese referitoare la o variantă anume. Modelul sistemului poate fi unul de tip formalizat, el poate indica soluția optimă a problemei, dar ea nu coincide neapărat cu preferința decidentului, după cum nici modelul nu poate fi identificat cu sistemul real pe care îl reprezintă. Optimizarea în acest sens nu este un scop în sine atât datorită complexității sistemului modelat, cât și a elementelor eterogene implicate (alternative, criterii, decidenți individuali
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
în care consecințele pot fi monetarizate, sunt utilizate criterii de tip costbeneficiu. Cum beneficiile sunt greu de măsurat în termeni monetari, acest criteriu se folosește alternativ cu cel de tip cost-eficacitate, eficacitatea măsurând-o cu un indicator de output de preferință cuantificat în unități monetare. Beneficiul este privit în sens Pareto, conform căruia el relevă o situație creată pe baza unei acțiuni/decizii în urma căreia cel puțin unui membru al comunității să-i fie mai bine și niciunuia mai rău. Există
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
este asemănătoare cu aceasta din urmă în ceea ce privește formarea unei ierarhii preferențiale de către decident. Schimbarea cuantificatorului de eficiență poate să afecteze o ierarhie deja stabilită a variantelor. În fine, criteriul cost-eficiență este valorizat diferit de decidenți diferiți, ca urmare a neidentității preferințelor acestora și a scalelor pe care le utilizează în analiză și diagnoză. Criteriul cost-beneficiu sau cost-eficiență nu mai este însă suficient într-o problemă multicriterială (multiatribut). Problema se complică evident când se trece de la decizii statice, cu un singur moment
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
ascult alături de discipoli Învățăturile bătrînilor maeștri”. În dialectica specifică avangardei, atari afirmații ilustrează totuși acel moment de „cumințire” și „clasicizare”, dacă nu chiar de „Îmbătrînire”, ce urmează inevitabil fazei de maximă efervescență a revoltei anticonvenționale 2. Coroborate Însă cu amintita preferință pentru scris și cu neabandonatul interes pentru artă, afișate Încă În faza „romantică” a mișcării, ele atrag atenția asupra „experimentalismului” acesteia, În Înțelesul dat termenului de Angelo Guglielmi; experimentalism explicabil prin momentul apariției și datele ambianței socio-culturale specifice În care
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nu îi iubeau pe toți la fel- fiecare dintre copii avea un loc special. Dar, serios, pentru că sunt cea mai mare, cred că întotdeauna este o legătură... în fine, era un anumit tip de relație, ăăă... pe undeva, da, o preferință pentru mine, nici măcar nu pot s-o numesc așa, dar chiar eram cel mai bine tratată dintre toți. I: Bine, deci etapa aceasta se întinde până la vârsta de 6 ani, pentru că te-ai mutat în alt apartament sau pentru că ai
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
descrie ca fiind diferită într-un anumit sens, în comparație cu semenii sau frații săi, cum ar fi: „Pentru că sunt cea mai mare, cred că întotdeauna este o legătură... în fine, era un anumit tip de relație, ăăă... pe undeva, da, o preferință pentru mine”. În orice caz, acest gen de afirmații presupune de fapt și existența celorlalți, din moment ce ei formează un anumit standard necesar comparației. În fine, există puține afirmații personale în care Sara își descrie trăsăturile: faptul că e o persoană
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
trebui să mă opresc. Decizia finală a fost aceea de a căuta prima amintire distinctă care apare în text. Prin „amintire distinctă” mă refer la orice amintire care se evidențiază ca episod concret mai degrabă decât ca impresie generalizată. În ciuda preferinței mele pentru episoadele punctuale, mi-am dat seama că impresiile generale despre copilărie ar putea oferi, la rândul lor, multe lămuriri cu privire la întreaga relatare. Astfel că, atunci când David afirmă pe parcursul poveștii lui că a fost un om obișnuit, mediocru, deloc
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]