7,890 matches
-
mai ales supraetnică, așa cum se Întâmplă În cazul lumii sovietice, centrată pe lupta de clasă, pe promovarea ateismului și pe colectivismul forțat, cât și dinspre o societate ale cărei valori etice sunt cultivarea fricii, delațiunea, conformismul, minciuna, falsul, duplicitatea. În profunzime, confruntarea este de ordin politic, etic, cultural, religios, marcată În istoria României de momente sau evenimente Încă puțin cunoscute. Toate aceste valențe ale confruntării Își găsesc corespondent În motivațiile sau cauzele rezistenței anticomuniste din România, aspect ce conturează și asamblează
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
erau siliți să grohăie, imitând porcii, și apoi să rămână muți: „Nu aveam voie să vorbim Între noi, pentru că porcii nu vorbesc”. O mărturie impresionantă despre fenomenul reeducării este aceea a lui ștefan Ioan I. Davidescu (Călăuză prin infern). Cu profunzime și Într-un stil valoros inclusiv estetic, autorul descrie „grozăviile” de la Pitești cu Încetinitorul, tocmai pentru a lăsa cititorul să perceapă, la rându-i, abisul și vârtejul decăderii impuse prin reeducare, fratricidul În ralenti, dar realizat aproape chirurgical (fizic, psihic
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
denumit și profit brut atunci când este pozitiv, este condiționat de structura activității Întreprinderii, dar și de eficiența acesteia. Pentru a studia conținutul indicatorului, modul de formare, dar și interacțiunea cauză efect, se va utiliza modelarea economică. Aceasta concură la Înțelegerea profunzimii fenomenelor economice și conferă delimitări matematice deciziilor strategice. Pornind de la conținutul contului de profit și pierdere, un model de analiză factorială a rezultatului brut al exercițiului poate fi următorul. În care: Rb - rezultatul brut al exercițiului (cel mai adesea se
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
de vânzare; costul mediu unitar. Cel de-al treilea model permite o aprofundare a analizei În funcție de structura și evoluția activelor. Potrivit modelului „c”, schema și metodologia analizei factoriale a ratei rentabilității economice se prezintă astfel. Studierea acestui indicator (Re) În profunzimea sa este deosebit de utilă deoarece oferă informații despre modul de utilizare a patrimoniului. Experiența practică a condus la următoarele concluzii esențiale: 1) rata rentabilității economice nu ține cont de forma de finanțare, ci de mărimea capitalurilor investite. În consecință, aceasta
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
fi contradictorii, ci acordând importanță unor factori diferiți, mai multe teorii au încercat să explice dinamica relațiilor interpersonale. Teoria penetrației sociale (Altman, Taylor, 1973) descrie relațiile interpersonale în termenii unui set de teme pe care interactanții le abordează și ai profunzimii cu care abordează fiecare dintre aceste teme. Numărul de teme abordate reprezintă extensiunea relației, iar profunzimea cu care sunt abordate temele conferă relației gradul de intensitate. Cu cât numărul de teme și gradul de profunzime sunt mai mari, cu atât
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relațiilor interpersonale. Teoria penetrației sociale (Altman, Taylor, 1973) descrie relațiile interpersonale în termenii unui set de teme pe care interactanții le abordează și ai profunzimii cu care abordează fiecare dintre aceste teme. Numărul de teme abordate reprezintă extensiunea relației, iar profunzimea cu care sunt abordate temele conferă relației gradul de intensitate. Cu cât numărul de teme și gradul de profunzime sunt mai mari, cu atât relația este mai avansată, mai personală, mai intimă. Progresia relației presupune creșterea numărului de teme abordate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interactanții le abordează și ai profunzimii cu care abordează fiecare dintre aceste teme. Numărul de teme abordate reprezintă extensiunea relației, iar profunzimea cu care sunt abordate temele conferă relației gradul de intensitate. Cu cât numărul de teme și gradul de profunzime sunt mai mari, cu atât relația este mai avansată, mai personală, mai intimă. Progresia relației presupune creșterea numărului de teme abordate și sporirea gradului de intensitate; regresia relației presupune scăderea numărului de teme și a gradului de profunzime. Diagramele de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gradul de profunzime sunt mai mari, cu atât relația este mai avansată, mai personală, mai intimă. Progresia relației presupune creșterea numărului de teme abordate și sporirea gradului de intensitate; regresia relației presupune scăderea numărului de teme și a gradului de profunzime. Diagramele de mai jos reprezintă astfel de configurații: relația interpersonală reprezentată în (a) este mai slabă decât cea reprezentată în (b), iar cea reprezentată în (b) este mai slabă decât cea reprezentată în (c): abc Fig. 3 Teoria atracției interpersonale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
structuri gramaticale complexe și la vocabular elevat sau de specialitate. Gradul de intimitate dintre interlocutori este determinat de stadiul în care se află relația interpersonală (vezi supra, 2.2) și se măsoară prin numărul temelor abordate de interactanți și prin profunzimea cu care sunt acestea discutate (vezi supra, 2.2, Teoria penetrației sociale). Este influențat de disponibilitatea interlocutorilor de a se autodezvălui și de a-și baza relația pe reciprocitate și mutualitate. Puterea și dominarea sunt exercitate de indivizi prin limbă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
văzută ca o „chimie” a personalităților, definibilă ca „atracție mutuală, atașament, simpatie”; în culturile budiste, relațiile își au rădăcinile în ciclurile vieților succesive și sunt supuse unor cauze complexe neînțelese de individ, numite yuan, care determină construirea relațiilor, tipul și profunzimea lor. Unele cuvinte sunt aproape intraductibile, desemnând realități culturale ce nu au corespondent într-o altă cultură: engl. self-assertion, privacy, rom. dor. 2.1.2. Gramatica Mai mult decât simpla variație tipologică, structurile gramaticale specifice unei limbi reflectă moduri diferite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
negociere a informației constrâns de reguli clare, precise, ceea ce permite exprimarea fără echivoc a unui punct de vedere, concentrarea ideilor secundare în jurul unei dominante comunicative; se corelează cu preocuparea pentru detaliu, cu informația specifică/particulară pentru o anumită temă, cu profunzimea și rigoarea analizei, cu coduri elaborate și păstrarea strictă în subiect, cu intervenții scurte și la obiect. Focalizarea minimă (sau non-focalizarea) presupune reguli laxe și implicite de negociere a informației între participanți, astfel încât sensul se construiește contextual, în funcție de relațiile dintre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intimitate Implicarea comunicativă - gradul de deschidere comunicativă și intimitate - se măsoară prin disponibilitatea indivizilor de a interacționa cu ceilalți, prin ușurința cu care împărtășesc detalii din viața personală, prin tipul și numărul de subiecte abordate cu interlocutorii și gradul de profunzime cu care le abordează. Mărci ale implicării comunicative sunt: coparticiparea la gestionarea subiectului de discuție, introducerea de teme și subteme în comunicare, împărtășirea aceluiași grad de intimitate cu interlocutorul (formule de adresare, empatizare). Membrii culturilor individualiste au tendință spre confesiune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
rămâne după moarte. Sunt deci cumva locul unde sălășluiește sufletul sau, cel puțin, echivalentul lui simbolic. În plus, oasele constituie scheletul și structura. Astfel, în vis, oasele pun în discuție bazele situației ori perenitatea acesteia. Ele oferă un caracter de profunzime mizelor actuale. Piele Instituind frontiera dintre înăuntru și în afară, pielea oferă informații cu privire la calitatea schimburilor. În vis, alterările și culoarea sa simbolizează natura relațiilor pe care subiectul le întreține cu mediul: - o piele sănătoasă reprezintă relațiile armonioase, un acord
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
starea primordială de puritate, curățenia originară. Dar albul este cel mai expus și mai vulnerabil. Cel mai neînsemnat lucru îi poate înlătura strălucirea puritatea. Albastru Polaritatea albastrului este yin, feminină și pasivă. Calitățile de introversiune și de reflecție se datorează profunzimii și imaterialității sale. Este culoarea mării și a cerului, adică a elementele infinite. Privirea se pierde în această masă nesfârșită. Când marea este de un albastru profund și luăm apă în mâini, își pierde culoarea, devenind transparentă. Albastrul nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
semnificațiile verdelui și brunului (vezi aceste cuvinte). În inconștient, este legat de armată și de război. Poate exprima în vis ideea unei lupte ce trebuie purtată sau poate fi semnul unei situații conflictuale. Negru Negrul își extrage toată puterea din profunzimea și din caracterul său insondabile. Acest principiul este exprimat ori tunelul al cărui capăt nu se vede sau prin puțul a cărui adâncime nu poate fi măsurată. Aflat în măruntaiele pământului (cărbune, petrol, huilă), el dezvăluie profunzimile ființei. Astfel, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
toată puterea din profunzimea și din caracterul său insondabile. Acest principiul este exprimat ori tunelul al cărui capăt nu se vede sau prin puțul a cărui adâncime nu poate fi măsurată. Aflat în măruntaiele pământului (cărbune, petrol, huilă), el dezvăluie profunzimile ființei. Astfel, tot ce este subteran, înăuntru, în centru vine de la negru. Pe de altă parte, din cauză că absoarbe, negrul sperie. Din acest motiv, este culoarea funerară în Occident. Însă nu este simbolul durerii ori al tristeții, ci al necunoscutului și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
al apelor primordiale, al locului originar. Marea este, prin excelență, mama universului, a cosmosului și a umanității. Prezența ei în vis pune adesea accentul pe relația cu mama, personaj central al existenței. În psihologie, marea este și simbolul inconștientului, al profunzimilor psihicului. Ea ascunde comorile cele mai prețioase (corali, petrol, perle), dar și pericolele cele mai mari (monștri marini, sirene). Indică în același timp interesul de a explora inconștientul și riscul unei asemenea aventuri. Ea este, mai mult decât orice alt
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
vacanță. În vis, ea indică nevoia de evadare a subiectului. Piscină Spațiul închis al piscinei nu se armonizează cu fluiditatea apei. Prin urmare, la nivel inconștient, piscina simbolizează absența libertății și constrângerea afectivă. Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită de profunzime. Este obligat să își țină în frâu pulsiunile, dorințele sau ambițiile. Puț Deoarece exprimă îngroparea resurselor, dimensiunea lor ascunsă, latentă și accesibilă doar inițiaților, puțul este simbolul inconștientului freudian (pulsiunile refulate, experiențele trăite, istoria personală), ca și al inconștientului jungian
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
un tipar complex de variabile care, dacă sunt abordate colectiv, acorda fiecărei organizații acea savoare unică.” Schein(1996Ă consideră cultură organizațională că factorul principal al comportamentului membrilor ei. Același autor identifica trei niveluri ale acesteia, care sunt ordonate crescător în funcție de profunzimea lor: Nivelul artefactelor observabile - cuprinde aspecte vizibile cum ar fi proceduri, tehnologii, sisteme de comunicare, documente publice. Valorile - elemente care explică comportamentul într-o organizație, guvernându-l. Prezumțiile fundamentale - reprezintă nivelul profund al culturii, influențând într-un mod inconștient modul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
important în percepția imaginii acestora. R.J. Sternberg aduce în discuție importantă poveștilor pentru eficacitatea liderilor. Mijloacele media moderne sunt elemente cheie în crearea și distribuția acestor povestiri. Pentru a înțelege problemele conducerii în epoca actuala, trebuie cunoscute și înțelese în profunzime mijloacele media în toată puterea și influența lor. Trebuie să ne gândim din ce in ce mai mult despre lideri în contextul globalizării și comunicării actuale. Este necesar să luăm în considerare faptul că percepțiile despre lideri și conducere diferă de la o cultură la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Candace Clark despre simpatie se fondează pe datele cercetărilor de teren minuțioase. Profesoară de la Montclair State College a analizat datele obținute în anchetele sociologice în care s-a aplicat un număr mare de chestionare, precum și datele rezultate din interviurile în profunzime. A făcut observație directă și discuții informale, analiza de continut a documentelor sociale (compuneri libere ale subiecților și lucrări beletristiceă. A apelat deopotrivă la metode cantitative și calitative, la explicație și la înțelegerea prin autoanaliza. A rezultat o carte brianta
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
și concepțiile diferiților autori cu privire la cele două modalități de abordare ale procesualității deciziei precum și principalele caracteristici ale acesteia. Ne sunt aduse astfel la cunoștința aspecte legate de durată, frecvență, specificul, natura relațiilor dintre persoanele implicate, sfera și extensia hotărârilor adoptate, profunzimea sau superficilalitatea lor cu un impact deosebit în procesualitatea deciziei.Toate acestea sumpții sunt susținute prin prezentarea mai multor cercetări realizate de-a lungul timpului, cu scopul explicitării cât mai exacte a deciziei. Demersul continuă prin descrierea celor mai importante
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
datorităacestui fapt, o sursă și un mijloc sigur de verificare a ipotezelor statistice; * rațiuni concrete de cercetare, pentru că permite studierea modului în care funcționează mecanismele asociațiilor și reliefarea cîmpului noțional definitoriu pentru conștiința etnică lingvală; oferă indicii ale mecanismelor de profunzime ale comportamentului verbal și non-verbal în procesul de generare a comunicării verbale; constituie fundamentul pentru studiul modului de formare a conștiinței lingvale în ontogeneză și filogeneză; conține, în structura sa, scheme ale analizei conștiinței lingvistice; * rațiuni didactice, pentru că reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puț (13); frică (12); gaură (11); departe (10); gol (10); negru (9); rîu (9); marea (7); necunoscut (6); puternic (6); sentiment (6); întunecat (5); loc (5); peșteră (5); în suflet (5); adînc (4); apa (4); fără fund (4); pătrunzător (4); profunzime (4); adîncime (3); ascuns (3); depărtare (3); distanță (3); fund (3); infinit (3); înalt (3); înăuntru (3); înec (3); larg (3); lung (3); rece (3); scufundat (3); teamă (3); vale (3); mai adînc (2); afund (2); camion (2); deep (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inteligență; intens; interior; a introduce; iute; încet; îndelete; îndelung; îndepărtat; înece; îngropat; îngust; înmormîntare; întins; întipărit; întunecos; lăuntric; liniștit; luminos; mal; marin; melancolie; metru; mic; mistic; mult; neant; nevăzut; nimic; oceanul; în pămînt; pătruns; penetrant; percepție; prăpastii; prăpăstios; privire; în profunzime; pur; putere; rănit; răsuflare; rău; ridicat; sapă; scafandru; scurt; fără sfîrșit; somn; stabil; stea; sticlă; străfund; strîmt; subțire; suferință; la suflet; tăietură; trecut; uimire; undeva; ură; uriaș; ușor; vale întunecată; vas; vast; văgăună; vede (1); 772/174/66/108/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]