4,664 matches
-
îl face un enunț; un studiu lingvistic al condițiilor de producere a acelui text îl va transforma în discurs"255 (părerea generală asupra acestei relații este, de obicei, una de incluziune un număr de enunțuri alcătuiesc un discurs). Maingueneau remarcă proliferarea termenului de discurs, care se poate constata în toate științele socio-umane, și care a condus la o modificare a înțelesurilor lui, dar, mult mai important, a atras o schimbare a perspectivelor despre limbajul însuși. Într-o anumită măsură, chiar cercetările
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în aceste domenii duce la problematizarea unui ansamblu de teme, precum subiectul fondator, autorul, opera, ideea de origine etc. Tocmai în interiorul acestui proiect radical poate fi surprins câmpul semantic al scriiturii, precum și funcțiile pe care i le acordă Foucault. Sesizând proliferarea la nesfârșit a limbajului, precum și tendința sa de a se suprapune lui însuși (acea inflație a limbajului de care vorbea și Jacques Derrida), Foucault crede că limita și centrul său sunt date de fenomenul morții, ca destinatar și amenințare perpetuă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în termenii postmodernismului lucrarea rămâne o sursă importantă pentru teoretizarea mai târzie a unei interesante relații inversate dintre subiect și obiect 342, dar, în sine, descrie lumea modernă subsumată sistemului de consum în masă, ce a condus la o largă proliferare a bunurilor și serviciilor. Așa cum majoritatea filosofilor postmoderni și-au legat propriile teorii de critica societății și discursivității moderne, evidențiindu-le structurile constrângătoare, la fel și în cazul lui Baudrillard putem regăsi descrierea acestora, completată ulterior de respingerea lor și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a acestei opere timpurii a lui Baudrillard rămâne însă preocuparea sa de adâncire a distincției fundamentale între premodern și modern, fie în termenii economici ai diferențierii dintre schimbul simbolic al societăților premoderne și producția caracteristică societăților moderne, fie în termenii proliferării obiectelor în viața cotidiană a societăților tradiționale versus cea a societăților moderne. 4.3.1.1. Lumea obiectelor și problema reificării Tema obiectului și a actelor simbolice sau economice ce îl definesc și îl înconjoară a reprezentat un subiect recurent
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
roboților, Jean Baudrillard a subliniat și valoarea mitologică pe care obiectele o pot avea în momentul în care acționează sub forma codurilor sociale, care fac posibilă identificarea și comunicarea dintre membrii aceleiași comunități. În ceea ce privește identificarea "motorului" care se află în spatele proliferării sistemelor de obiecte, Baudrillard o consideră încă o "problemă deschisă", ezitând între o explicație ce pune accentul pe imperativele de ordin tehnic, una a creșterii nevoilor psihologice și alta ce realizează o combinație dintre primele două. În orice caz, multiplicarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
singulariza, conștiința se reifică și mai mult în amănunte. Tocmai acesta e paradoxul alienării: alegerea vie se încarnează în diferențe moarte"351 (s. a.). Personalizarea sau "cea mai mică diferență marginală" se constituie ea însăși într-o constrângere ce contribuie la proliferarea sistemelor de obiecte; Baudrillard remarcă însă că instituirea diferențelor de statut prin intermediul posesiunii de obiecte introduce de fapt abolirea diferențelor reale dintre oameni. Relația dintre obiecte și valoare este una reprezentativă pentru analiza baudrillardiană, lucru remarcat și de Heinz-Gerhard Haupt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Lefebvre, și de Baudrillard, este ideea conform căreia viața cotidiană mediază întreaga experiență umană și tocmai de aceea este un loc al fragilității și al precarității, care, în societatea contemporană, devine și un martor al alienării și reificării cauzate de proliferarea consumului. Critica acerbă adusă vieții cotidiene este o constantă a situaționiștilor, dintre care se evidențiază Guy Debord și Raoul Vaneigem, pentru care schimbarea vieții de zi cu zi în marile orașe occidentale a fost un obiectiv fundamental. În critica mediului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
distincția subiect obiect (care implodează în hiperrealitate), în timp ce în Le Miroir de la production 391, Baudrillard îl acuză pe Debord că nu a surprins trecerea de la "forma-marfă" la "forma-semn", ce se află sub dominația codului. De altfel, o dată cu ideea de sémiurgie (proliferarea și diseminarea semnelor), Baudrillard consideră depășită atât era producției, cât și ideea de spectacol sau aceea de putere (în sensul foucauldian): "Asistăm la sfârșitul spațiului cu perspectivă (espace perspectif) și panoptic (care rămâne încă o ipoteză morală solidară tuturor analizelor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
era postmodernă este a informației și a semnelor, trecerea de la una la cealaltă fiind surprinsă prin "mutația acestei societăți propriu-zis industriale în ceea ce putem numi tehno-cultură, cu trecerea de la o societate metalurgică la una semiurgică"430 (s. a.). Accentul pus pe proliferarea semnelor, pe critica rațiunii moderne și a categoriilor binare care alcătuiau modul de gândire modern alătură demersul baudrillardian celui derridarian, diseminativ și deconstructiv, sau celui deleuzian, rizomatic și deteritorializant. Într-o societate caracterizată de simulare, distincțiile dintre real și model
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
naturale a semnului, în pofida revoluțiilor care au spart această configurație, ca aceea a producției, unde semnele încetează să se mai refere la natură"456. Arta din această perioadă imită natura, Baudrillard enumerând creșterea importanței teatrului, a artei baroce, dar și proliferarea unui material nou, stucul, drept mărturii ale "metafizicii falsificării" și ale dorinței unificării societății burgheze într-un sistem propriu de semne, care să-i reflecte imaginea și puterea 457. Baudrillard sugerează în această manieră că un scop inerent ordinii interne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
stadiul fractal sau viral nu mai există referință și nici lege a valorii. În acest stadiu fractal, în care valoarea iradiază în toate direcțiile, nu mai există decât "un fel de epidemie a valorii, de metastază generală a valorii, de proliferare și de dispersie aleatorie. La rigoare, nu ar mai trebui să vorbim despre valoare, de vreme ce acest gen de multiplicare și de reacție în lanț face imposibilă orice evaluare"473 (s. a.). Acest ultim tip de simulare alcătuiește o schemă "fractală" a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe Baudrillard de tehnocentrism, nihilism sau de neglijarea factorilor psihologici, politici și sociologici. Douglas Kellner apreciază ca importante instrumentele oferite de Baudrillard în vederea analizării culturii media, dar consideră că acesta nu a explicat în mod convingător mecanismul care produce hiperrealitatea, proliferarea sau simularea imaginilor. În timp ce Zygmunt Bauman crede că, în mod obișnuit, oamenii nu se hrănesc cu simulacre și, până la "mestecarea imaginilor", ei trec printr-un adevărat "serial zilnic", alcătuit din fapte și decizii reale, Anthony Giddens consideră că forma colajului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
evoluția politicilor nucleare la nivel național și internațional. În acest sens, urmărim îndeosebi felul în care armele nucleare au fost concepute politic și, în egală măsură, felul în care a fost teoretizată folosirea lor. În această perspectivă, subliniem importanța dimensiunilor proliferare/nonproliferare și a alternanței lor. Într-o perspectivă istorică, începutul dezvoltării armelor nucleare se regăsește în anii celui de al doilea război mondial, odată cu dezvoltarea Proiectului Manhattan, prin intermediul căruia Guvernul Statelor Unite reunește o serie de cercetători a căror unică misiune
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
care justifică în mare măsură programul scutului antirachetă implementat în ultimii ani de către Statele Unite ale Americii. În acest context al extinderii numărului de state ce dețin arsenale nucleare sau tehnologia de construcție a armelor nucleare se ridică o problemă fundamentală: proliferarea lor. Proliferarea reprezintă dezvoltarea de către un stat sau o grupare, prin mijloace și tehnologie proprii, a armei nucleare și/sau a vectorilor nucleari ori achiziționarea acestora de la state care deja le dețin. Una dintre cele mai mari vânzătoare de tehnologie
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
în mare măsură programul scutului antirachetă implementat în ultimii ani de către Statele Unite ale Americii. În acest context al extinderii numărului de state ce dețin arsenale nucleare sau tehnologia de construcție a armelor nucleare se ridică o problemă fundamentală: proliferarea lor. Proliferarea reprezintă dezvoltarea de către un stat sau o grupare, prin mijloace și tehnologie proprii, a armei nucleare și/sau a vectorilor nucleari ori achiziționarea acestora de la state care deja le dețin. Una dintre cele mai mari vânzătoare de tehnologie nucleară sau
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
În prezent, progresul tehnologic a generat o paletă foarte largă de arme, incluse toate sub denumirea de arme de distrugere în masă. Acestea cuprind: armele nucleare, armele biologice, armele chimice și cele radiologice. În zilele noastre, o problemă fundamentală rămâne proliferarea armelor de distrugere în privința celei de-a doua lovituri (tactice). În ultimă instanță, nici una dintre cele trei puteri nu are o triadă nucleară completă. Deși China poseda un număr impresionant de rachete cu posibilități de a purta încărcătură nucleară, ea
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
în ceea ce privește Franța și Marea Britanie, acestea au doar o capacitate extrem de limitată de a încărca focoase nucleare pe submarine și bombardiere. masă. Încercările statelor occidentale de a atrage celelalte puteri nucleare într-un dialog pentru neproliferare întâmpină numeroase obstacole. În general, proliferarea s-a realizat prin două mijloace principale: în primul rând, prin destrămarea fostei Uniunii Sovietice și divizarea uriașului său arsenal nuclear între statele componente, cu Federația Rusă care a moștenit marea parte a acestuia; și, în al doilea rând, prin
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
vectorii nucleari. China, de pildă, a dotat Pakistanul cu rachete cu rază medie de acțiune. Coreea de Nord a vândut în Iran rachete cu rază medie de acțiune, iar în Yemen și Oman, rachete cu rază mică de acțiune. Îngrijorarea majoră în privința proliferării în zilele noastre vine din partea statelor-tâlhar (rogue states), care urmăresc să-și construiască o putere nucleară, ignorând regulile sistemului internațional în această privință, pentru a le utiliza ca mijloc de șantaj și pentru a-și atinge astfel interesele. În lumina
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
circumferențială parietală afectează diametrul vascular (efect acut) prin răspunsul miogenic la distensia vasului) și induce remodelare vasculară (efect cronic)56 (table 4.5). Funcția celulară Expunerea la stressul de tensiune (cyclic strain) Expunerea la stressul de forfecare (shea stress) r proliferare stimularea proliferării CMN inhibarea proliferării CE și a CMN orientare CE se orientează perpendicular pe direcția vectorului de forță CE se alungesc și se aliniază în direcția fluxului secreție stimularea directă a secreției NO, tPA și indirectă a PGI2 stimularea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
afectează diametrul vascular (efect acut) prin răspunsul miogenic la distensia vasului) și induce remodelare vasculară (efect cronic)56 (table 4.5). Funcția celulară Expunerea la stressul de tensiune (cyclic strain) Expunerea la stressul de forfecare (shea stress) r proliferare stimularea proliferării CMN inhibarea proliferării CE și a CMN orientare CE se orientează perpendicular pe direcția vectorului de forță CE se alungesc și se aliniază în direcția fluxului secreție stimularea directă a secreției NO, tPA și indirectă a PGI2 stimularea secreției de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
efect acut) prin răspunsul miogenic la distensia vasului) și induce remodelare vasculară (efect cronic)56 (table 4.5). Funcția celulară Expunerea la stressul de tensiune (cyclic strain) Expunerea la stressul de forfecare (shea stress) r proliferare stimularea proliferării CMN inhibarea proliferării CE și a CMN orientare CE se orientează perpendicular pe direcția vectorului de forță CE se alungesc și se aliniază în direcția fluxului secreție stimularea directă a secreției NO, tPA și indirectă a PGI2 stimularea secreției de NO, tPA și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
alveolar. 4.2. Ontogeneza dinților, a arcadelor dentare, este legată de dezvoltarea în ansamblu a sistemului stomatognat, mai precis de prefacerile ce au loc la polul anterior al embrionului uman. Este un proces etapizat, în care se disting: -etapa de proliferare cu fazele de proliferare, histodiferențiere și morfodiferențiere - structurare celulară; -etapa de mineralizare - calcifiere - de constituire a țesuturilor dure; -erupția dentară; -uzura țesuturilor odontonului. Etapa de proliferare este constituită din mai multe faze: a) faza de proliferare - cuprinde stadiile de lamă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinților, a arcadelor dentare, este legată de dezvoltarea în ansamblu a sistemului stomatognat, mai precis de prefacerile ce au loc la polul anterior al embrionului uman. Este un proces etapizat, în care se disting: -etapa de proliferare cu fazele de proliferare, histodiferențiere și morfodiferențiere - structurare celulară; -etapa de mineralizare - calcifiere - de constituire a țesuturilor dure; -erupția dentară; -uzura țesuturilor odontonului. Etapa de proliferare este constituită din mai multe faze: a) faza de proliferare - cuprinde stadiile de lamă și mugure dentar și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
anterior al embrionului uman. Este un proces etapizat, în care se disting: -etapa de proliferare cu fazele de proliferare, histodiferențiere și morfodiferențiere - structurare celulară; -etapa de mineralizare - calcifiere - de constituire a țesuturilor dure; -erupția dentară; -uzura țesuturilor odontonului. Etapa de proliferare este constituită din mai multe faze: a) faza de proliferare - cuprinde stadiile de lamă și mugure dentar și se extinde pe o perioadă de timp ce începe în a șasea săptămână a vieții intrauterine până la patru ani după naștere. Succesiunea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se disting: -etapa de proliferare cu fazele de proliferare, histodiferențiere și morfodiferențiere - structurare celulară; -etapa de mineralizare - calcifiere - de constituire a țesuturilor dure; -erupția dentară; -uzura țesuturilor odontonului. Etapa de proliferare este constituită din mai multe faze: a) faza de proliferare - cuprinde stadiile de lamă și mugure dentar și se extinde pe o perioadă de timp ce începe în a șasea săptămână a vieții intrauterine până la patru ani după naștere. Succesiunea se produce astfel (Fig. 19): - celulele bazale ale mucoasei stomodeumului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]