4,549 matches
-
anii 1970 au fost lansate șase modele de stații de tip Saliut și stația Skylab Laboratorul Skylab, lansat pe orbită în data de 14 mai 1973 cu ajutorul unei rachete Saturn V modificate, din care doar primele două etaje serveau la propulsie, al treilea fiind înlocuit cu stația propriu-zisă va fi prima stație care va demonstra posibilitățile. În aprilie 1983 președintele SUA Ronald Reagan cere NAȘĂ să conceapă proiectul unei stații spațiale, iar în data de 25 ianuarie 1984, în "Discursul despre
Stația Spațială Internațională () [Corola-website/Science/308936_a_310265]
-
aplicație practică a unei turbine cu gaze. În 1918 General Electric, unul din cei mai mari producători, inclusiv din zilele noastre, își începe producția de turbine cu gaze. În 1930 englezul Frank Whittle brevetează proiectul unei turbine cu gaze pentru propulsia avioanelor (motor cu reacție). Realizarea practică a acestui proiect s-a făcut însă abia în anul 1937. Compresorul acestui motor era de tip centrifugal, și pe baza lui s-a dezvoltat motorul Rolls-Royce "Welland", care a echipat avionul Gloster Meteor
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
un raport de compresie total dat trebuie multe trepte, deci agregatul rezultă mai lung, însă de diametru mai mic. Randamentul acestor compresoare este mai bun. Compresorul axial este folosit pe scară largă la turbinele cu gaze pentru toate turbinele pentru propulsia avioanelor, unde contează diametrul mic și randamentul bun, și toate turbinele energetice, unde contează randamentul bun. Rolul "camerei de ardere" este de a realiza introducerea căldurii în ciclu prin arderea unui combustibil, realizând transformarea 2 - 3 din ciclul Joule. Camerele
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
o presiune anume, peste presiunea atmosferică, astfel încât turbina extrage din fluxul de gaze arse doar puterea necesară antrenării compresorului. În continuare, gazele de ardere se destind până la presiunea atmosferică într-un ajutaj plasat după turbină, ajutaj care generează forța de propulsie pentru avion. Turboreactoarele sunt eficiente la viteze de zbor relativ mari, cu numărul Mach peste 0,8 (cca. 900 km/h la nivelul solului, respectiv cca. 800 km/h la nivelul zborului de croazieră). Turbopropulsorul () este o turbină cu gaze
Turbină cu gaze () [Corola-website/Science/309405_a_310734]
-
si sa născocească alte și alte mașini, aparate de zbor, dispozitive antigravitaționale. În 2000, invențiile lui însumaseră 77 de mașini, una mai năstrușnica decât altă, multe fiind priorități la nivel mondial. 57 de prototipuri de automobile, dintre care 10 cu propulsie electrică, 13 motorete - opt cu propulsie electrică, șapte aparate de zbor neconvenționale - un elicopter miniatural, de dimensiuni foarte mici - câteva studii ale unor sisteme noi de sustentație și cercetări fundamentale. Câte o năzdrăvănie pusă pe roate sau în mișcare în
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
mașini, aparate de zbor, dispozitive antigravitaționale. În 2000, invențiile lui însumaseră 77 de mașini, una mai năstrușnica decât altă, multe fiind priorități la nivel mondial. 57 de prototipuri de automobile, dintre care 10 cu propulsie electrică, 13 motorete - opt cu propulsie electrică, șapte aparate de zbor neconvenționale - un elicopter miniatural, de dimensiuni foarte mici - câteva studii ale unor sisteme noi de sustentație și cercetări fundamentale. Câte o năzdrăvănie pusă pe roate sau în mișcare în fiecare an, câte un aparat de
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
poate atinge o adâncime de 4000 m și a fost folosit pentru localizarea depozitelor minerale din oceane. Submarinele au parcurs un drum lung de la cele din China anului 200 î.H. și până astăzi. Au fost descoperite noi căi de propulsie, de realimentare cu aer în timp ce sunt încă sub apă, de comunicație, de control al adâncimii și armament. Într-adevăr, submarinul joacă un rol important în istoria omenirii. După tipul propulsiei, există submarine clasice, nucleare și submarine Walter. Submarinele clasice utilizează
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
H. și până astăzi. Au fost descoperite noi căi de propulsie, de realimentare cu aer în timp ce sunt încă sub apă, de comunicație, de control al adâncimii și armament. Într-adevăr, submarinul joacă un rol important în istoria omenirii. După tipul propulsiei, există submarine clasice, nucleare și submarine Walter. Submarinele clasice utilizează motoare Diesel și pot fi: După destinație submarinele clasice pot fi: În general submarinele clasice au două corpuri, unul interior sau de rezistență și unul exterior din table subțiri. Corpul
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
alimentate de la acumulatori. Încărcarea acumulatorilor se face de la generatoare de curent continuu în imersiune, antrenate de motoarele Diesel în timpul navigației la suprafață sau la cota periscopică cu schnorkelul ridicat. Submarinele au instalații de ventilație și regenerare a atmosferei interioare, de propulsie, de guvernare, de balast, de asietă, de compensare a variațiilor de flotabilitate, aparatură de comunicații și de navigație, dispozitive de salvare etc. De asemenea sunt dotate cu instalații de luptă cum ar fi dispozitive de lansat torpile, mine sau rachete
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
în 1955 de Flota Militară S.U.A.. Având o încărcătură de uraniu în reactorul nuclear ce nu era mai mare decât o minge de golf, "Nautilus" a parcurs peste 110 000 km în doi ani, fără a trebui realimentat. Submarinele cu propulsie nucleară pot fi: Submarinele nucleare datorită deplasamentului și autonomiei lor deosebit de mari, prezintă un confort și siguranță sporită, precum și o îmbunătățire funcțională și dezvoltare corespunzătoare a tuturor instalațiilor și dispozitivelor de bord. Submarinele cu propulsie nucleară sunt însă foarte costisitoare
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
a trebui realimentat. Submarinele cu propulsie nucleară pot fi: Submarinele nucleare datorită deplasamentului și autonomiei lor deosebit de mari, prezintă un confort și siguranță sporită, precum și o îmbunătățire funcțională și dezvoltare corespunzătoare a tuturor instalațiilor și dispozitivelor de bord. Submarinele cu propulsie nucleară sunt însă foarte costisitoare și doar flotele militare ale celor mai dezvoltate țări și le pot permite. În timpul Războiului Rece, S.U.A. și U.R.S.S. și-au construit flote mari de submarine nucleare. Cele mai mari submarine cu propulsie nucleară
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
cu propulsie nucleară sunt însă foarte costisitoare și doar flotele militare ale celor mai dezvoltate țări și le pot permite. În timpul Războiului Rece, S.U.A. și U.R.S.S. și-au construit flote mari de submarine nucleare. Cele mai mari submarine cu propulsie nucleară sunt cele dotate cu rachete balistice cu rază mare de acțiune, purtând focoase nucleare. Cunoscute sub denumirea de SSBN ("Nuclear Powered Balistic Missile Submarine"), acestea pot lansa rachetele pe sub apă, pentru a lovi ținte la mii de kilometri depărtare
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
Balistic Missile Submarine"), acestea pot lansa rachetele pe sub apă, pentru a lovi ținte la mii de kilometri depărtare. Submarinele SSBN se afla în dotare în flotele militare din S.U.A., Rusia, Marea Britanie, Franța și China. Sunt submarine dotate cu instalație de propulsie bazată pe ciclul Walter cu folosirea de perhidrol. Forțele Navale Române au avut în dotare un total de nouă submarine, opt au luptat în timpul celui de-al doilea război mondial, cele mai cunoscute fiind "Delfinul", "Marsuinul" și "Rechinul". În afara acestor
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
a (din , "spirală") este un mijloc de propulsie care realizează deplasarea unei nave sau avion prin rotirea "paletelor" elicei, care sunt amplasate radial pe axa elicei. a este un agregat care utilizează diferența de presiune dintre intradosul și extradosul palelor acesteia care apare în mișcarea de rotație a
Elice () [Corola-website/Science/306070_a_307399]
-
produc prin rotație unde asimetrice de aer sau apă, prin aceasta iau naștere forțe de presiune și absorbție care determină la rândul lor formarea unui curent în mediul respectiv.<br>Fiecare paletă a elicei contribuie la acest efect motric de propulsie.<br>Efectul se poate observa la vapoare, sau toate ambarcațiunile cu motor, vehicule cu pernă de aer, avioane, elicoptere.<br>O elice după principiul de funcționare este inversul turbinei, prin faptul că cedează energie mediului înconjurător pe când turbina preia energia
Elice () [Corola-website/Science/306070_a_307399]
-
pilotul francez "Farman" (1913), principiul fiind folosit de avioanele militare britanice "Airco D.H.1 și Airco D.H.2" cu scopul ca în față să fie posibilă folosirea mitralierei, ulterior au fost introduse combinații dintre elicele de tracțiune și cele de propulsie (Dornier Do 335 sau Cessna Skymaster). Formula prin care se calculează deplasarea: formula 1<br>definește raportul dintre viteza curentului axial formula 2 și viteza punctelor exterioare de pe circumferința elicei formula 3.<br>Aceasta fiind abcisa în diagrama de deplasare liberă putând fi
Elice () [Corola-website/Science/306070_a_307399]
-
și viteza punctelor exterioare de pe circumferința elicei formula 3.<br>Aceasta fiind abcisa în diagrama de deplasare liberă putând fi exprimată prin următoarele trei funcții:<br> O elice navală este un organ propulsor de tip reactiv utilizat la majoritatea navelor cu propulsie mecanică. Se compune din 2-6 pale (de obicei 3-4), dispuse simetric și în sens radial pe un butuc central cuplat prin intermediul unui ax cu mașina principală a navei. Forța de împingere (propulsie) a elicei este de natura reactivă și rezultă
Elice () [Corola-website/Science/306070_a_307399]
-
de tip reactiv utilizat la majoritatea navelor cu propulsie mecanică. Se compune din 2-6 pale (de obicei 3-4), dispuse simetric și în sens radial pe un butuc central cuplat prin intermediul unui ax cu mașina principală a navei. Forța de împingere (propulsie) a elicei este de natura reactivă și rezultă din diferența între presiunea exercitată de mediu la rotirea elicei, pe fața activă (intrados) a palei pe de o parte și pe fața de aspirație (extrados) pe de altă parte. Elicele se
Elice () [Corola-website/Science/306070_a_307399]
-
aceea au fost reorientate pentru alte sarcini, unele devenind avioane de vânătoare de noapte, fiind și echipate cu radare foarte primitive. Până la sfârșitul celui de al doilea război mondial, motoarele cu reacție (turboreactoare) au început să înlocuiască ca mijloc de propulsie motoarele cu piston, crescând astfel și mai mult viteza avioanelor. Deoarece greutatea motoarelor a fost mult mai mică decât greutatea motoarelor de pe avioane de vânătoare cu motor cu piston, a fi dotate cu două motoare nu mai era un handicap
Avion de vânătoare () [Corola-website/Science/306069_a_307398]
-
celei de a doua generații de avioane de vânătoare cu reacție a fost modelat de descoperiri tehnologice, lecții învățate de la luptele aeriene ale Războiului din Corea și cu accent pe efectuarea operațiunilor într-un război nuclear. Progresele tehnologice în aerodinamică, propulsie și materiale de construcții (în primul rând aliaj de aluminiu) au permis proiectanților să experimenteze inovații aeronautice cum ar fi aripă săgeată, aripă delta. Utilizarea pe scară largă a motoarelor turbopropulsoare cu postcombustie a făcut ca aceste avioane să spargă
Avion de vânătoare () [Corola-website/Science/306069_a_307398]
-
000 lb greutate sarcină=230.000 kg greutate sarcină max=508.000 lb greutate maximă pentru decolare=405.000 kg greutate maximă pentru decolare=893.000 lb motor (jet)=Lotarev D-18 tipul de jet=turbofanuri numărul de jeturi=4 propulsie=230 kN propulsie max=51.600 lbf viteză max.=865 km/h viteză max.=467 knots, 537 mph viteză de croazieră=800 km/h viteză de croazieră max=430 knots, 500 mph raza de acțiune=5,400 km raza de
Antonov An-124 () [Corola-website/Science/306223_a_307552]
-
sarcină=230.000 kg greutate sarcină max=508.000 lb greutate maximă pentru decolare=405.000 kg greutate maximă pentru decolare=893.000 lb motor (jet)=Lotarev D-18 tipul de jet=turbofanuri numărul de jeturi=4 propulsie=230 kN propulsie max=51.600 lbf viteză max.=865 km/h viteză max.=467 knots, 537 mph viteză de croazieră=800 km/h viteză de croazieră max=430 knots, 500 mph raza de acțiune=5,400 km raza de acțiune=2.900
Antonov An-124 () [Corola-website/Science/306223_a_307552]
-
raza de acțiune=2.900 nm, 3.360 mi plafon=12,000 m plafon max=35,000 ft rata de urcare= ft/min rata de urcare= m/s încărcare/m²=365 kg/m² încărcare lb/ft²=74.7 lb/ft² propulsie/sarcina=0.41
Antonov An-124 () [Corola-website/Science/306223_a_307552]
-
probabilitatea de victime omenești este estimată la 1 din 700 la o reintrare necontrolată). Dacă STS-125 are succes, atunci data de reintrare naturală va fi amânată, misiunea corectând orbita și înlocuind giroscoapele. NASA investighează posibilitatea adăugării unui modul extern de propulsie pentru a permite reintrarea controlată. Aceasta nu ar trebui executată înainte de data așteptată de reintrare. Planul original al NASA de dezafectare al lui Hubble era recuperarea lui cu o navetă spațială. Telescopul Hubble ar fi fost probabil apoi expus la
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
fost o componentă a astronavei care nu era presurizată și conținea: pile electrice, baterii, antena de înaltă frecvență, radiatoare, apă, oxigen, hidrogen, sistemul de control cu reacție, combustibil destul pentru a intra și ieși de pe orbita Lunii, și sistemul de propulsie de service. În misiunile Apollo 15, 16 și 17 în modulul de service au mai fost încărcate un pachet de instrumente științifice, o cameră video și un mic satelit folosit pentru studierea lunii. O mare parte din modulul de service
Astronava Apollo () [Corola-website/Science/306245_a_307574]