4,496 matches
-
vizitează de două ori pe săptămână, este tratată de mama băiatului ca o "semi-logodnică" a lui Marcel. Asta o irită, i se pare o "grimasă inutilă", menită fără îndoială să ascundă chipul schimonosit al morții, care nu întârzie să-l răpească pe tânărul bărbat. Aceste "breșe" ale gineceului i se par Clarei Malraux "cu totul insuficiente", derizorii. Ele nu-i permit să-și satisfacă așteptările, să-și desăvârșească educația sentimentală. Și totuși... multe jocuri ale seducției, multe flirturi se nasc între
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aparat MIG sovietic de la irakieni, la mijlocul deceniului șase. Un alt film, o fantezie bizară din punct de vedere ideologic, numit The Retaliator, 1986, cunoscut și sub titlul de Programmed to kill, îi prezintă pe arabii nemiloși care ucid turiști și răpesc și torturează tineri americani. O simpatizantă a arabilor (Sandra Berdhahl) este capturată de armata Statelor Unite, transformată într-un robot și trimisă să asasineze un lider terorist arab, fostul ei iubit. Ea își duce la îndeplinire această misiune, pentru ca apoi să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Funhouse, al lui Tobe Hooper, imagine ce va reveni periodic ca o prevestire a amenințării), iar spiritul începe să se miște și să doboare lucrurile din casă. Noaptea următoare, în timpul unei furtuni și mai violente, ramurile unui arbore uriaș îl răpesc pe fiu, Robbie, scoțîndu-l prin fereastra dormitorului, iar părinții îl recuperează printr-un efort disperat din mîna elementelor naturii înfuriate. În acest moment, Carol Anne dispare, familia intră în panică și filmul pășește deja pe tărîmul ocultului și alegoriei. Filmul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este teama provocată de televiziune. Carol Anne ajunge pentru prima dată în puterea strigoiului prin intermediul micului ecran, pentru ca mai apoi să dispară cu totul și cîți copii americani nu au dispărut! Strigoii și vocea dematerializată a fetiței după ce a fost răpită în lumea spiritelor comunică tot prin intermediul televizorului, întocmai cum și americanul de rînd își primește informațiile și comunică cu lumea dinafară prin intermediul televiziunii. După cum am mai remarcat, imaginea televizorului care funcționează în gol este o emblemă a apariției unor anomalii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pierde fiica, de data aceasta datorită unui misterios predicator, pe nume Kane, interpretat de Julien Beck, bolnav de cancer la acea dată, astfel încît actorul oferea o imagine spectrală 14. Kane apare ca o figură demonică ce încearcă să o răpească pe Carol Anne în lumea spiritelor; figură reprezentativă, el este sugestiv pentru modul în care este înfățișată clasa muncitoare, needucată și cu înclinații rele, o combinație între predicatorul timid jucat de Robert Mitchum în Noaptea vînătorului (Night of the Hunter
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se reunește pentru a se reîntoarce la Cuesta Verde, la locul fostei locuințe acum distruse. Coboară împreună în peștera ce se află sub locuința lor, peștera în care au fost închiși Kane și emulii săi. Carol Anne și mama sînt răpite de spiritul demonic, dar cu ajutorul lui Taylor, indianul, tatăl și fiul ajung în lumea spiritelor pentru a le salva pe mamă și fiică. Tatăl dă astfel dovadă că este demn de a-și asuma din nou puterea și rolul de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de monștri. 17 Am eliminat Poltergeist III din discuție, deoarece nu se referă la familia Freeling, ci o prezintă pe Carol Anne în vizită la niște rude din Chicago și pe Kane întorcîndu-se pentru a încerca încă o dată să o răpească. Acest film este atît de prost încît ar putea fi considerat simptomatic pentru declinul genului horror în epoca contemporană, deși s-ar putea ca, în parte, povestea confuză și fără o soluție certă să se datoreze morții lui Heather O
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întregii istorii americane, răzbunarea pentru viol și mai ales a violului femeilor albe de către oameni de culoare a fost folosită drept motivație pentru a justifica legalitatea unor acțiuni politice și militare împotriva oamenilor de culoare. Povestirile dramatice despre femei albe răpite și violate de americanii băștinași erau pentru literatura colonialistă genuri standard, iar în timpul Războiului hispano-american, ziarele Hearst popularizau povestea despre răpirea de către spanioli a unei femei cubaneze cu pielea albă și deci din clasele de sus ale societății, povestire folosită
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
invidia aproape senzuală pe care o încearcă văzîndu-și mama cum alăptează copilul. Gîndiți-vă și la primii "fani" ai unei vedete în ascensiune și devenind din ce în ce mai populară. Aici ei nu vor simți decît gelozie și dușmănie față de noii "fani" care le răpesc afecțiunea idolului lor. În ambele situații, copilul sau fanul ar dori pur și simplu să-l îndepărteze pe intrus, pe cel care-i strică socotelile, pentru a rămîne doar el cu ființa iubită. Poți arunca la lada de gunoi noul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fascinanta Shambleau, al cărei păr, ca al Medusei, era alcătuit din șerpi și care se hrănea cu forțele fizice și psihice ale eroului Northwest Smith (C. L. Moore, 1933)112. Să notăm totuși că, invers, dacă o fată albă e răpită de "sălbatici" și suferă ultragii, dimensiunea devine tragică și oribilă, cum vedem în Les Hommes sangliers ⁄ Prizoniera oamenilor-mistreți (Rosny, 1929), unde, rămânând fără voia ei însărcinată, fata se sinucide. Suzanne, frumoasa "batavă blondă" răpită de căpetenia oamenilor-mistreți, se lasă posedată
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
invers, dacă o fată albă e răpită de "sălbatici" și suferă ultragii, dimensiunea devine tragică și oribilă, cum vedem în Les Hommes sangliers ⁄ Prizoniera oamenilor-mistreți (Rosny, 1929), unde, rămânând fără voia ei însărcinată, fata se sinucide. Suzanne, frumoasa "batavă blondă" răpită de căpetenia oamenilor-mistreți, se lasă posedată fără măcar să înțeleagă ce i se întâmplă. Crescută de niște "calviniști mărginiți și scrupuloși, ea nu bănuise nicicând surprinzătorul act prin care se perpetuează oamenii". Eroina-victimă se sinucide fiindcă simte că devine "străină de
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
el. Phil a rămas burlac fiindcă "nu era decât o singură Helen O'Loy". Umor? • Iubiri și extratereștri Întâlnirile dintre extratereștri și oameni generează curioase imagini fantasmatice. Pe coperțile revistelor pulp, trupe mârșave de oameni-caimani, de vârcolaci și roboți care răpesc, pentru cine știe ce soartă nedemnă, blonde fragile, pe jumătate dezbrăcate. Această imagistică naivă, această reprezentare a celuilalt ca un monstru nu constituie aspectul cel mai interesant. SF-ul are și povești în care extratereștrii încearcă să se folosească de specia umană
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
trupe românești, sunt nu ocupate ca puncte strategice, dar zilnic bombardate, incendiate și jefuite, când câmpurile și holdele noastre sunt pustiite și arse, când santinelele noastre de-a lungul Dunării sunt ciopârțite în modul cel mai barbar, când muncitorii sunt răpiți de la plugul lor și duși în robie împreună cu femeile și copii lor ca în timpul lui Mohamed al II lea, când într-un cuvânt vedem patria noastră amenințată de toate ororile, invaziile sălbatice din secolele trecute, același simțământ de prudență și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
fapt împlinit. După înfrângerea Turciei prin efortul concertat al Rusiei și României au avut loc tratatele de pace care, deși, au recunoscut independența României, ne-au impus anumite condiții, precum modificarea articolului 7 din constituția din 1866 și ne-au răpit cele trei județe din sudul Basarabiei. Austro-Ungaria, care asuprea milioane de români, urmărind atragerea României în sfera ei de influență, a recunoscut prima independența. I au urmat apoi Turcia și Rusia. În 1879 Italia realiza și ea actul de recunoaștere
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
vreme-n România orice text, ca să treacă de cenzură, devenea politic!), vreau să redau opinia lui Mugur despre această sintagmă, folosită în exces: " Cred că trebuie depolitizat teatrul. Complet. Sînt împotriva simbolului politic, al "șopîrlelor", pentru că asta înseamnă să-i răpești teatrului poezia și, eventual, chiar... politica lui". Cîți au însă tăria și înțelepciunea de-a o observa?!... * De ce insist asupra cărții despre (cu) Vlad Mugur? Istoria teatrului românesc e, încă, incompletă. Și nu-s speranțe ca vreun sinucigaș să se
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
trăi Într-o țară independentă. Jertfa ostașilor români nu a fost zadarnică. La Încheierea păcii, atât Imperiul Otoman cât și marile puteri ale Europei, au fost nevoite să recunoască independența de stat a României și alipirea Dobrogei, vechi teritoriu românesc răpit de turci. În schimb, românii erau nevoiți să cedeze Rusiei, sudul Basarabiei. Incursiunea În istoria războaielor purtate de poporul nostru se va opri În secolul XX, când România participă la cele două războaie mondiale. Faptul că În aceste războaie participă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
realitatea pentru a cărei îndeplinire se trudește cultura apuseană, de jos în sus, în loc să aștepte coborârea cerurilor. Credincios creștinismului primelor timpuri, Răsăritul a păstrat nealterată așteptarea sfârșitului și acest sfârșit ca țintă a strădaniilor sale. El nu s-a lăsat răpit pe plan religios, de deșertăciunea controverselor fără rost, sau de arhitectura supusă stricăciunii...". 8 Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie Gheorghescu, Învățătura ortodoxă despre iconomia divină și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dumnezeu, București, Christiana, 1995; Vladimir Lossky, Vederea lui Dumnezeu, Sibiu, Deisis, 1995. 11 Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 107: "Sfânta Fecioară este ferită printr-un act exterior special al Harului, care o desparte sub acest raport de firea omenească și o răpește acestei firi, făcând din ea o ființă supranaturală. Ea este un dar și un instrument al providenței, binevoitor față de oameni". 12 Ibidem. 13 Ibidem, p. 108. Filosoful român ține să precizeze că nu este vorba de adoptarea unui punct de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și simplu vor avea mai multe de spus decât alții. Dacă un participant vorbește la obiect și ne oferă informații de valoare, de obicei îl vom lăsa să vorbească în continuare. Totuși, vom lua atitudine dacă bate câmpii și le răpește celorlalți șansa de a vorbi. Cum reacționăm la comentariile participanțilortc "Cum reacționăm la comentariile participanților" Moderatorii trebuie să fie atenți la modul în care reacționează la comentariile făcute de participanți, atât verbal cât și non-verbal. De multe ori, răspunsurile moderatorului
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
mithree -, iar marginile septentrionale de pe Rin au devenit punctele sale fundamentale. Este vorba despre un cult pur masculin care și-a găsit adepții îndeosebi printre soldații armatei romane. Figura centrală a acestui cult este zeul persan al luminii, Mithra, care răpește un taur aflat sub puterea lunii și din porunca lui Apollo îl ucide; descrierea acestui fapt este motivul central al imaginii de cult a lui Mithra și era reprezentată în toate mithreele. Sângele taurului era stropit asupra acoliților lui Mithra
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Dumnezeule!“. Guvernatorul credea că martirul lui Cristos vorbea despre această viață și despre izbăvirea trupului, și, crezând că ar fi disponibil să aducă sacrificii, se bucura foarte mult. Pentru aceasta, s-a apropiat de el împreună cu secretarul său. Nicandros însă, răpit în duh a început să aducă mulțumiri lui Dumnezeu și cu o voce foarte clară, cerea să fie eliberat de păcat și de ispitirea acestei lumi. Auzindu-l, Maximus l-a întrebat: „Dar cum, puțin mai înainte ai spus că
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
unde se manifestă din plin ambiguitatea supravegherii. Pe platoul de joc, de îndată ce intervine supravegherea, culisele, aidoma pragurilor, își pierd orice putere de protecție și, împânzite de capcane sau de puncte de observație, expun scena unei priviri exterioare camuflate care îi răpește orice capacitate de rezistență. Strategia supravegherii prevede atacarea centrului dinspre margini... căci dacă marginile, luate cu asalt, cedează sub presiunea bănuielilor, cum ar mai putea rezista centrul? Centrul devine vulnerabil tocmai din pricina acestei permeabilități a frontierelor, a meterezelor. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de înțelegere este semnificativă, tinerețea fiindu-mi caracterizată de o cruntă naivitate dublată de continui încercări de trasare a caracterului. Însă asta nu constituie o garanție că și pentru ei va fi la fel. În rest, aș risca să le răpesc iluzia eternității care le hrănește elanurile. * Apropierea morții odată cu vârsta aduce cu sine pasiunea pentru contabilizarea celor care mor ori doar se îmbolnăvesc din comunitate. Atenția este cu atât mai mare cu cât cel atins de adierea Doamnei în negru
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nucleul central este reprezentat prin suferința umană. În sensul acesta, durerea este resimțită În mod diferit, raportată la suferință, după cum urmează: aă Durerea mea, ca suferință personală, este trăită ca o experiență existențială proprie, incomprehensibilă pentru ceilalți, care mă Închide, răpindu-mi libertatea și reprezentând pentru mine o amenințare vitală. bă Durerea celor apropiați mie este cea pe care eu o resimt, la care particip, sufăr alături de ei, mai mult chiar, căutând să-i ajut, preiau asupra mea suferința lor. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Eu o Înlocuiesc, În acest caz, cu amintirea, Întrucât memoria este o funcție a reprezentificării, a readucerii trecutului În prezent. Spațiul uman este un spațiu al privirii. Privirea umple lumea În mod continuu. Retragerea sau ieșirea mea din lume Îmi răpește spațiul uman prin absența celuilalt sau a celorlalți. Din acest motiv, trebuie să ne Întrebăm care este natura privirii? J.P. Sartre afirmă că „În orice privire este realizată apariția celuilalt ca obiect, ca prezență concretă și, probabil, prin atitudinile acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]