5,132 matches
-
din comunicația Apusului și totuși pretindeau de-a rămâne o nație strict deosebită. O asemenea atitudine însă stă în flagrantă contrazicere cu aspra necesitate a unității statului, încît a trebuit să provoace mereu lupte reînnoite: [... ] această imputare a lui Juvenal răsună în formele cele mai varii prin întrega istorie modernă. Astăzi nefasta luptă e la capăt, egalitatea civilă a evreilor e câștigată în toate statele civilizate și nu cunosc în Germania nici un politic cu minte care ar voi să răstoarne acest
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încît d. ministru de finance, d. Sturza însuși, oh, rușine!, a fost nevoit să-l întrerupă zicând aceste cuvinte: "Espunerea mea de motive nu e lege! Toata sala s-a scandalizat de acest cinism și un vuiet de indignare a răsunat în toată sala! În urma acestor dezbateri putem zice că opozițiunea din Senat și-a făcut datoria precum și-o făcuse opozițiunea din Cameră, precum și-o făcuse în general toată presa independentă! Putem zice asemenea că numai acei ce nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
doi se distingeau prin individualismul lor. Iar ultimul luase niște sedative pentru a atenua efectele coșmarurilor pentru care somnul era o abstracție superfluă. Bishop, comandantul secund, supraveghea cadranele și efectua reglajele. Lunga așteptare se apropia de sfârșit și o sirenă răsună în nava uriașă de transport militar. O mașinărie, până acum adormită și subalimentată pentru a realiza economii de energie, se trezea la viață. La fel ca oamenii din repaos, ale căror chesoane criogenice începură să se deschidă. Fericit să constate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
vânturi. Rafalele biciuiau sfărâmăturile de rocă care erau prea mari pentru a putea fi vânturate. O bucată de metal se legăna lovind neîncetat un perete din apropiere. Câteva tuburi de neon pâlpâiau și difuzau o lumină nesigură. Vocea lui Gorman răsună sec în receptoarele căștilor. ― Prima grupă, în linie. Hicks, oamenii tăi să formeze un cordon între intrarea în colonie și blindat. Supravegheați spatele. ― Eu ți-aș supraveghea ție spatele, zise Hudson lui Dietrich. Meditehul nici nu se obosi să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
căutând răspunsuri și negăsind decât întuneric. ― Înainte! Vasquez reluă progresia cu mișcări mai mecanice decât cele ale unui robot. Țeava criblorului se balansa ritmic, măturând toată lărgimea culoarului în câteva secunde. Femeia coborî ochii, urmărind monitorul detectorului armei. Zgomotele pașilor răsunau în jurul ei, dar înainte, mai departe, domnea liniștea. Gorman bătea cu degetele pe consolă, lângă un butoi roșu. ― Desfășurarea și explorarea locurilor în grupuri de doi. A doua echipă, intrați. Hicks ia nivelul superior. Utilizați detectoarele de mișcare. Cum vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
coborî privirea spre el, apoi scutură cu putere din cap.) Această zonă este sub control, declară Burke pe un ton care voia să pară încrezător. L-ai auzit pe Apone. Ea făcu un nou gest de refuz. Vocea lui Hudson răsună în receptoare. ― Locotenente, ordinatorul coloniei funcționează. ― Bună treabă, Hudson, făcu locotenentul. Cei care se găsesc la centrul de exploatare să ne aștepte. Venim. Le făcu semn cu capul însoțitorilor lui. ― Să mergem.. Când intrară, Hicks se uită la silueta singuratică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
era bine îmbrăcată și surâzătoare, cu părul curat și pieptănat, cu o panglică viu colorată în șuvițele blonde, haine imaculate și o piele roz. Sub solido, era scris cu litere aurii: First Grade Citizenship Award Rebecca Jorden Vocea lui Hicks răsună în conducta de aerisire: ― Ripley. Ripley?... E-n ordine acolo? ― Da. (Conștientă că poate nu o auzise, adăugă mai tare:) E-n ordine. Amândouă suntem bine. Ne întoarcem. Fetița nu se împotrivi când Ripley făcu drumul îndărăt, trăgând-o de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
semn lui Hicks și-și ocupă poziția care-i fusese indicată, în capul coloanei. Aerul era dens, saturat cu aburul volburos care aureola fascicolele lămpilor. Hudson avea impresia că înainta printr-o junglă de oțel și plastic. Glasul lui Gorman răsună în receptoare. ― Mișcări? Întrebarea părea să vină de departe. Comtehul știa totuși că locotenentul se găsea doar la două nivele mai sus, exact lângă intrarea în stația de epurare. Nu-și lua ochii de la detector. ― Aici Hudson, locotenente. Tot nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
arcuri de foc țâșniră din cribloare. Păreau doi sudori care asamblau coca unei nave spațiale. În această sală închisă, rafalele erau asurzitoare. Pentru cei doi operatori de criblor, acest vuiet era comparabil cu o fugă de Bach. Vocea lui Gorman răsuna în receptoarele lor, abia sesizabilă din cauza tumultului. ― Cine trage? Am interzis folosirea armelor grele, ce dracu'! Vasquez ridică mâna pentru a-și smulge casca fără a pierde din vedere ecranul de ochire al armei. Mâinile, ochii și corpul întreg deveniră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
lăsând să se vadă un sistem maxilar asemenea unui piston și înarmat cu colți tăioși! Când dinții șiroind de umoare vâscoasă înaintară spre el, Hicks băgă țeava flintei în botul monstrului și apăsă pe trăgaci. Detonația vechii arme de foc răsună în interiorul blindatului și capul spart căzu pe spate într-o jerbă de sânge-acid care ataca instantaneu ușa și planșeul vehicolului. Hicks și Vasquez se aruncară, dar câteva picături atinseră brațul lui Hudson... Fumul se ridică numaidecât din carnea care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
te-am dezamăgit. Ea se răsuci pe călcâie și părăsi sala. Ușa se închise după ea. Burke încerca să facă o triere a posibilităților care i se buluceau în cap. Ripley o luase pe drumul spre centrul de exploatare, când răsună un semnal de alarmă. Uitând pe loc de cearta cu Burke, ea o luă la fugă. 11 Hudson instalase consola tactică portabilă lângă terminalul ordinatorului central. Cele două aparate erau conectate prin două cabluri, o încălceală de branșamente care ofereau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
fi considerat unul de ai lor, cum părea să se întâmple uneori. Se uită la ceas. Trebuia să se târască mai repede dacă voia să ajungă la timp. Roboții-santinelă, de gardă la intrarea în centrul de exploatare, deschiseră focul și răsună prin coridoare zăngănit de arme. Ripley își luă aruncătorul de flăcări și merse la consola ordinatorului central. Vasquez termină de sudat placa izolând pasajul pe care plecase Bishop, lăsă aparatul de sudură și își urmă colega. Hicks studia consola tactică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
oameni. De fapt, nava efectua aceste operații mai eficient de una singură. Oamenii erau niște încurcă-lume și încetineau procesul. Sasurile se deschiseră și se închiseră la loc. Ordinatorul lui Sulaco și cel din navetă schimbară câteva date. Un avertisment înregistrat răsună în vastul buncăr. Așa cerea regulamentul, deși n-avea cine să-l audă. ― Atenție, atenție. Începutul operațiilor de alimentare cu carburant. Vă rugăm stingeți țigările. Bishop nu a fost martorul acestei activități febrile, n-a văzut girofarurile învârtindu-se, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Cu ajutorul unei benzi adezive, Ripley fixase și localizatorul lui Hicks pe aruncătorul de flăcări și privea cadranul ori de câte ori îndrăznea să-și coboare privirea. Aparatul funcționa mereu și o ghida spre emițătorul reglat pe frecvența sa. O voce echilibrată și artificială răsună în culoar, făcând-o să tresară. ― Atențiune! Alarmă roșie. Evacuare imediată. Personalul dispune de paisprezece minute pentru a ajunge în perimetrul de securitate. Diodele localizatorului îi indicau în continuare o direcție și o distanță. Ripley reluă înaintarea. Clipea mereu din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
se simțea o persoană foarte diferită. Doi bărbați maturi, aceeași persoană dar, într-un fel, diferiți. Și gândul său intim reveni: "Are să fie interesant de văzut cum va fi realizabilă similarizarea". "Va fi sigur realizabilă". Răspunsul de la Gosseyn Doi îi răsună în minte ca și cum ar fi fost propriul lui gând. În timp ce se spăla pe față și-și pieptăna părul, Gosseyn Doi realiză că Pământul poate fi periculos pentru el. Cel puțin, această partea a Pământului, în care venise. Trăiau aici oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Stai liniștit! Ține-ți gândurile în neutralitate!" Să stea liniștit, însemna să taie contactul cu super-creierul său. Pe când făcea aceasta, auzi un zgomot ușor. Gosseyn Trei, care ținea ochii închiși auzi o ușă deschizându-se; apoi vocea lui Leej, care răsuna de parcă ea n-ar fi fost în cameră. - E-n ordine, spuse ea. Nu văd nici o problemă, cel puțin pentru următoarele cincisprezece minute. Gosseyn deschise ochii și văzu că bărbatul care sosise stătea cu spatele. Era îmbrăcat din cap până-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
transmise în procesul educațional, N = 5.861 / 384 Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N = 5.861 / 385 Introducere Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul Memoria stă în însăși miezul religiei. Zakhor, imperativul moral de a-ți aduce aminte, răsună reverberant în paginile Scripturii evreiești. De nu mai puțin de o sută șaizeci și nouă de ori se face auzită porunca în Biblia ebraică, amintind poporului ales să nu își uite angajamentele luate față de Dumnezeul său (Yerushalmi, 1982, p. 5
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 7), nici nu e esențializată în limbă. Din celebrul discurs al lui Ernest Renan (1990) [1882] în care cărturarul francez adresează întrebarea " Ce este o națiune?", la care Delavrancea lasă să se creadă că l-a auzit pe viu răsunând în amfiteatrul Sorbonei, literatul român nu reține decât eronat indicarea limbii ca factor determinant al națiunii. Trecute cu vederea sunt ideile percutante care i-au impresionat puternic pe contemporani și continuă să îi intrige pe analiștii actuali ai naționalismului, ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Viteazul în Țara Românească, Ștefan cel Mare în Moldova, respectiv Iancu de Hunedoara în Transilvania. O altă consecință a Unirii principatelor din 1859, corelativă unificării istoriografice, a constat în construirea unui panteon național unitar, în care "Mihai, Ștefan, Corvine", după cum răsună versul imnului național compus de Andrei Mureșanu în zorii revoluției din 1848, au fost aduși în același cadru de referință istoric. Asistăm în această perioadă la un proces de naționalizare a panteonului românesc. Apartenențele și identitățile anterioare sunt topite și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Blaga (cu atât mai mult despre scriitura lui Blaga), când ești inundat de conștiința sufocantă a faptului că, cel mai probabil, orice construcție lexicală pe care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale noului regim, prin care se urmărea socializarea societății românești prin impunerea modelului sovietic. Campania de socializare a debutat prin naționalizarea industriei și planificarea centralizată a economiei (instituirea economiei de comandă). Partitura politică era scrisă. În economia românească urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii Populare Române (1948), prin care s-au fixat jaloanele juridice ale noii orânduiri sociale. Procesul a continuat prin reforma învățământului din același an, urmată în 1949 de lansarea programului de colectivizare a agriculturii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Prințul își rostise cele câteva fraze cu voce neliniștită, oprindu-se des și trăgându-și sufletul. Toată ființa lui exprima o emoție extremă. Nastasia Filippovna îl privea curioasă, dar nu mai râdea. În acest moment încă o voce sonoră, care răsuna dindărătul celor care-i înconjuraseră pe prinț și pe Nastasia Filippovna, deplasă, ca să zicem așa, mulțimea și o despică în două. În fața Nastasiei Filippovna își făcu apariția capul familiei, generalul Ivolghin în persoană. Era în frac, cu un plastron curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Xtc "X" Antreul deveni brusc extrem de zgomotos și de aglomerat; celor din salon li se părea că intraseră din curte câțiva oameni și că alții continuă încă să intre. Câteva glasuri vorbeau și exclamau simultan; rumoare de voci și strigăte răsunau și pe casa scării, semn că ușa de la intrare nu fusese închisă. Vizita se dovedea a fi din cale-afară de ciudată. Toți se uitau unii la alții; Ganea se repezi în sală, dar acolo apucaseră să intre câțiva inși. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
atâta lucru!), v-a dus de nas pe toți și v-a implicat într-un caz de escrocherie, pentru că asta, la drept vorbind, e o potlogărie, o escrocherie! — Care escrocherie?... Cum să nu fie „fiul lui Pavlișcev“? Cum se poate!... răsunară exclamații. Toată ceata lui Burdovski era într-o derută imposibil de descris. Sigur că-i o escrocherie! Dacă se dovedește că domnul Burdovski nu este „fiul lui Pavlișcev“, în acest caz pretenția domnului Burdovski apare ca escrocherie pe față (adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se pare, o făcea fără să-și dea seama. — Cred că putem bea; numai de te-ai potoli, Ippolit, ce zici? — O țineți una și bună cu dormitul; prințe, îmi sunteți dădacă! De cum se arată soarele și-o să înceapă să „răsune“ pe cer (cine o fi spus în versuri: „Pe cer soarele a început să răsune“55? N-are sens, dar e frumos!), ne ducem și noi la culcare. Lebedev! Nu-i așa că soarele-i izvorul vieții? Ce înseamnă „izvoarele vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]