7,841 matches
-
i.e., prin decret providențial) divizată în națiuni -, își găsește în această formulă a lui Urechia expresia cea mai directă. Mai mult decât atât, fiind produsul grației divine, de Dumnezeu făcut, statul-națiune român devine pe cale de consecință o realitatea sacră ce reclamă deferența și cultul subiecților săi constitutivi. Proiectul de unificare națională este moștenit și continuat de fiul natural al lui Ștefan, Petru Rareș, considerat de A.T. Puiu a fi un "apostol al Românismului" datorită faptului că "a luptat [...] spre a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
timp calendaristic a mai multor evenimente diferite. În loc să creeze repere spațiale ale memoriei colective sub formă de "locuri ale memoriei" încărcate cu semnificații împărtășite colective, concentrarea temporală generează repere în timp sub forma unor "zile memoriale". Odată instituite, acestea vor reclama comemorări, aniversări și ceremoniale prin care semnificațiile asociate evenimentelor celebrate vor fi actualizate în contemporaneitate și reafirmate public. Data de 10 mai este produsul unui astfel de proces de concentrație simbolică. Tripla conjuncție evenimențială în data de 10 mai îi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ținea cu dinții de necesitatea unui "sistem româno-centric" în predarea istoriei universale (Bogdan, 1904). În manualul său din 1902 de Istoria omeniei pentru clasa a II secundară, I. Găvănescul stăruie asupra necesității predării istoriei universale din perspectivă românescă, fapt ce reclamă deplasarea "centrul[ui] de gravitate și punctul[ui] din apus în răsărit". Înțelegerea universalului trebuie să pornească de la particularul românesc, motiv pentru care Găvănescul găsește de cuviință să organizeze istoria universală plecând de la istoria românilor (Nastasă, 1999, p. 103). Școala
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel puțin punerea intereselor personale în consonanță armonică cu cele ale națiunii. Din această mistică organicistă a putut să ia ființă idei precum cea a "spiritului poporului" (Volkgeist) născută de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalistă pe care a luat-o comunismul matur a ocolit totuși formula etnică a românismului. Programul... condamnă deopotrivă "naționalismul îngust", șovin, cât și "cosmopolitismul" antinațional, optând pentru formula națiunii proletare în detrimentul națiunii etnice. Noua concepție identitară promovată de autoritățile statale reclama o dublă loialitate din partea cetățenilor, atât față de idealul național, cât și față de cel socialist. În anii săi de maturitate politică, regimul comunist pretinde astfel o solidaritate duală, ipostaziată atât în identificarea cu aspirațiile naționale cât și în participarea la unitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al., 1991), în care clasificarea standard marxistă pe bază de orânduiri este complet eliminată, tot ceea ce rămâne fiind succesiunea epocilor veche-medie-modernă-contemporană. Dincolo de introducerea unui sistem dublu-mixt în periodizarea trecutului, care semnalează schimbarea macazului ideologic înspre comunismul național, alte două evoluții reclamă mențiuni suplimentare. În primul rând, dacă anterior manualele purtau titlul "Istoria românilor" sau "Istoria Românilor", manualele din perioada comunismului matur sunt intitulate în bloc "Istoria României" (Almaș et al., 1966; Daicoviciu et al., 1972; Daicoviciu et al., 1979; Dragne et
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a două idei forte, luate drept principii-călăuză ale postdecembrismului românesc: i) necesitatea tranziției de la societatea închisă la societatea deschisă (Popper, 2005), de la totalitarism la democrație, de la economia planificată la economia de piață etc., realizată prin intermediul ii) reformei sistemice. Ideile care reclamau necesitatea tranziției și imperativul reformei s-au răsfrânt, desigur, și în educația de stat, care în jumătatea de secol de socialism a fost transformată într-unul din stâlpii de susținere ai regimului. În ciuda conștiinței acute a necesității prefacerilor sistemice, marca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a regimului comunist" (p. 642). Orice disidență hermeneutică - exprimată prin devierea de la linia interpretativă a Raportului care condamnă nu doar crimele, ci întregul regim comunist ca "ilegitim și criminal" - devine astfel posibil de incriminat ca act apologetic și negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului regim ca ilegitim și criminal, trebuia să marcheze ruperea societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
specifică a transformării sociale". Apariția stării incipiente nu epuizează toate formele transformării sociale, societatea se poate transfor-ma prin decizii organizatorice, prin activitatea pieței sau ca urmare a proceselor colective de asociere. Dar există o modalitate specifică de transformare socială ce reclamă o tranziție reprezentată chiar de starea incipientă" [1981, 36]. Cine impulsionează mișcarea Analiza lui Alberoni continuă, specificînd cînd apar mișcările colective, cine face parte din ele, cum (adică despre ce tip de experiență e vorba) și, în fine, de ce (adică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pure ale degenerării totale sînt rare. O varietate de comportamente transformiste, consociative și de adunare apar, însă, frecvent, acestea fiind destul de răspîndite. Nepăsători față de posibilele degenerări parlamentare, nu puțini cercetători și comentatori politici, obsedați de eventualitatea superiorității puterii executive, au reclamat mai ales presupusul declin al parlamentelor contemporane. Orice discuție în jurul unui eventual declin trebuie să să se axeze pe probleme relativ precise, care să specifice prin ce funcții și parametri se poate observa și evalua pierderea puterii, a rolului și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cam duplicitar, bârfitor. Se spunea că el a stat la originea debarcării lui Bujor de la CJ al PCR, printr-o scrisoare semnată "în numele unui grup de intelectuali ieșeni" trimisă la Elena Ceaușescu, fiind încurajat de Floareș. Atunci Bujor a fost reclamat că ar fi intelectualist, deviaționist de la linia partidului și a fost debarcat din sistem de către Floareș, cu interdicția de a lua contact cu publicul. L-a salvat Petru Enache, după o vizită la Iași, când fratele său, Gică Enache (care
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
îl avem pe Viorel Barbu. D. T.: Un om care și-a văzut de treabă. În timpul mandatului lui Gafițeanu, am avut niște contre cu unii de la Politehnică, nu cu dumnealui direct, cu niște directori educativi din cămine, care au fost reclamați de studenții din comitetele de cămine și de ASC de tot felul de malversațiuni. Și am inițiat o anchetă la recomandarea Primului secretar de partid, Leonard Constantin, care mi-a spus: Fă tu ancheta, Tompea, că dacă nu, se bagă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Negru". Dar ce a făcut? A bătut-o? D.T.: A înjurat-o și a vrut s-o bată pe Maria Zamă pentru problema cu casa, că erau în condominium. El era beat și a înjurat-o, iar ea l-a reclamat la partid și l-a pus să-și ceară scuze. Nu și-a cerut scuze, apoi a venit la altă ședință și a făcut mișto de ei zicând: "N-am încă alcoolemia necesară să îmi cer scuze. Mă duc până la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Așa era orarul facultății. Oricum, cel mai afectat era programul nostru de studiu individual, la BCU și la Biblioteca de Științe Sociale de lângă complexul Pușkin. S. B.: În ședința biroului Comitetului județean de partid din 8 aprilie 1975, Matei Ion reclamă faptul că introducerea științelor sociale a creat probleme: "la institutele mai mici s-au făcut niște catedre prea eterogene care creează dificultăți muncii de conținut. Nu știu cum s-ar putea rezolva această problemă, pentru că organele locale nu poartă nicio vină. La
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Institutul Agronomic suntem la un loc cu genetica și alimentația animalelor. Imaginați-vă că se discută problemele, așa cum s-a arătat și în material, la general, ceea ce pe mine mă revoltă și ar trebui găsită o formulă mai rațională". El reclamă faptul că în catedrele de științe sociale "au fost plasați oameni pentru că trebuiau plasați" 5. D. T.: Problema acolo a fost următoarea: catedrele trebuiau să aibă minim 15-20 de membri. Și, într-adevăr, nu erau 20 de oameni la disciplinele
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2 să se cazeze 3 studenți. Încărcătura era mai mare la fetele de la Politehnică (2/loc). Deci, chiar cu construirea a încă patru cămine, situația spațiului de cazare rămânea tot nerezolvată. Erau probleme cu apa caldă, cu furnizarea curentului electric (reclamată de străini), cu lipsa condițiilor pentru prepararea hranei în căminele de familiști și cu absența telefonului public în Complexul "1 Mai". Erau foarte multe cereri de cazare din partea studenților familiști la căminele din "30 decembrie" de la IMF. D.T.: Vă dați
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Aveam o mulțime de sesizări. Scoteau carne pe sub haine. Am instituit controale, cu percheziții. Iar din când în când am ajuns să chemăm Miliția. Comitetele de cantină formate din studenți aveau și ele complicitățile lor cu cei de la cantină. Studenții reclamau această stare de lucruri. S.B.: Celor din comitete li se dădea și lor hrană fără cartelă. D.T.: Da. Nefiind mâncarea pe placul lor, studentele își găteau pe reșouri în cămineși rămânea mâncare în cazane. S.B.: Dar apărea problema consumului de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era sintagma folosită, de servire a mesei în toate cantinele în care erau studenți străini. Apoi să facă meniuri speciale solicitate de studenți. S.B.: Am găsit în arhivă multe plângeri făcute de studenții străini, mai ales de către cei musulmani, care reclamau că li se dădea carne de porc la masă. D.T.: A fost o teroare pentru mine, pentru Popescu Cristian, Badea Nicolae, Anghel Stanciu și pentru toți cei implicați, responsabili de acest capitol să aprovizionăm cantinele. S.B.: Într-o informare pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
restituit garanția de 80 de lei. De asemenea, s-a pierdut caietul cu evidența fondului de 3 150 de lei și nu s-au făcut abonamente la presa studențească, deși banii s-au strâns.Vicepreședintele comitetului de cămin, Chirilă Ilie, reclamă lipsa de sprijin din partea directorului educativ. În ancheta jurnalistică se mai arăta că la conferința de dare de seamă și alegeri a comitetului pe complexs-au cheltuit 2 500 de lei "pentru protocol". Din comisia de control au făcut parte: Gheorghe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și profesorii mei tineri, dar Doru n-are probleme." "Bă, problema asta am bifat-o acuma, da?" Și a pus telefonul jos. Când m-am întors la Iași, Nagâț zice: "Băi, Doru, dă-o încolo, te-ai dus să mă reclami la Nicu?". S. B.: Și așa ați rezolvat două mari probleme, pe finalul domniei lui Nicu. D. T.: Nu chiar. Vin la Iași, vine Revoluția. În ianuarie se adună sindicatul la Politehnică și se reiau listele. Blocurile erau cam gata
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pentru stabilirea de legături oficiale; în special problema inițierii schimburilor comerciale și cea a încheierii unui Tratat de prietenie și comerț erau readuse, mereu, în actualitate. 3. În Primul Război Mondial, Japonia s-a situat de partea Antantei. Conflagrația mondială reclama sacrificii relativ mici și aducea, în schimb, avantaje politice, militare și economice mari Imperiului nipon, care, în decurs de câteva luni, a luat în posesie toate teritoriile și concesiunile ce făceau parte din sistemul colonial german din Extremul Orient și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
oricărei ființări este non-ființarea. Însă acest Nimic ființează în mod esențial în calitate de ființă." Heidegger, "Postfață la 'Ce este metafizica?' ", în vol. Repere pe drumul gândirii, p. 283-284; Cum se explică faptul că ființarea se află pretutindeni în prim plan și reclamă pentru sine orice 'este', pe când ceea ce nu este de ordinul ființării adică Nimicul înțeles ca ființa însăși rămâne dat uitării?" Idem, "Introducere la ' Ce este metafizica?' ", în vol. Repere pe drumul gândirii, p. 364. 179 Introducere la "Ce este metafizica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Clujul plecând la Oradea amărât și deprimat. Colegii mei, care erau membri de partid, în frunte cu Laurențiu Pop, mi-au promis la despărțire că se vor duce cu toții ca delegație de protest la Ministerul Învățământului din capitală și vor reclama anularea hotărârii împotriva mea și readmiterea mea la facultatea din București. Nu se poate" zicea Laurențiu "ca tocmai cel mai bun student din anul nostru să fie îndepărtat din facultate!". Angajament frumos, nici vorbă, mare încredere în eficacitatea gestului însă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
vădită întipărită pe fețe și cu privirile triste, dar de astă dată, spre deosebire de angajamentul luat cu un an înainte la Cluj, nu s-au declarat spontan hotărâți să se organizeze ca delegație ce se va duce la Ministerul Învățământului să reclame anularea deciziei de a mă izgoni din facultate. Se vede că valurile de epurări care au bântuit în ultimele luni ale anului trecut răvășind spiritele martorilor pasivi obligați să asiste la bacanala vânătorilor de capete inocente și a căror victimă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
mai salut vecinii și să mai "stau de vorbă" cu cîinii. Dintr-o curte iese o doamnă, vădit pusă pe "stat de vorbă". Avea o gentuță de încasatoare la Salubris și, văzînd dorința de a mă aborda, am crezut că reclamă vreun neajuns. Gura ei imita un zîmbet care, prost dirijat, se transformase într-un rînjet de răutate. Demult doream să vă zic ceva, înainte de a muri. Aveți prilejul acum, răspund amabil (gîndindu-mă că se referea la moartea domniei sale). În casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]