21,673 matches
-
unii teologi catolici (sic!), dar aceeași ființă divină comunică prin intermediul energiilor cu creaturile, potrivit capacităților acestor creaturi, restrânse În structurile și potențialitatea lor. FINAL PASAJ RETRAS Acest compromis va fi de scurtă durată, fiindcă În prefața pe care o va redacta pentru cea de-a doua ediție a monografiei despre Palamas (1993), Stăniloae revine la poziția sa intransigentă față de teologia catolică, socotită ca fiind purtătoare a germenilor raționalismului ateu și a unei viziuni maniheiste, ba chiar păgâne, a lumii. III Așa cum
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mult noroc, nu vor uita lecția profesorului. „Sources” (așa se numea, la origine, colecția) se dorește un fel de „Budé” creștină, altfel spus, o colecție de „Înaltă vulgarizare”. Ce argumente justifică Întemierea unei asemenea colecții? Le regăsim În primul proiect, redactat de Fontoynont: Părinții „ne oferă exemplul unic al unor spirite remarcabile care doresc să câștige la credința lor o lume cu totul păgână”. De ce istoria nu s-ar repeta și acum? Biserica actuală, În luptă cu neopăgânismul ambiental, găsește În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
documente deocamdată nepublicate, ce răstoarnă tot eșafodajul de până acum. Ce poți să ne dezvălui? CB: Sunt rezultatele cercetărilor unui grup de specialiști, coptizanți și istorici ai gnosticismului de la universitatea Laval, din Canada. Profesorul Louis Painchaud, coordonatorul acestui grup, a redactat două studii capitale despre Evanghelia lui Iuda, care vor fi publicate, sper, curând. Vulgata de până acum, susținută și de specialiști, din păcate, poate fi rezumată astfel: Evanghelia lui Iuda ni-l prezintă pe discipolul trădător Într-o lumină extrem de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Greek New Testament, ediția 4, Roma, 1993; M. Carrez, F. Morel, Dictionnaire grec-français du Nouveau Testament, ediția 4, Paris, 1995. Traducerile din Noul Testament Îmi aparțin. Foarte interesantă este o notiță din Cartea Învierii lui Isus Cristos de către Apostolul Bartomoleu, apocrifă redactată În coptă și datând, probabil, din secolul al V-lea. În capitolul 8, autorul citează numele femeilor mironosițe care vin la mormântul lui Isus. El combină listele lui Marcu și Matei cu lista din Luca 8 (femeile galileene care-l
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
E. Duperray (ed.), pp. 369-382. Titlul exact al romanului este Ultima ispitire. Pentru acest studiu am folosit În special următoarele monografii: W. Klassen, Judas. Betrayer or Friend of Jesus, Minneapolis, 1996 (cu tendință apologetică, de reabilitare a personajului); Klassen a redactat și articolul despre Iuda pentru celebrul The Anchor Bible Dictionary, vol. 3, 1992, pp. 1091-1096; K. Paffenroth, Judas. Images of the Lost Disciple, Louisville/Londra, 2001 (sistematică și bogată trecere În revistă a metamorfozelor lui Iuda În teologie, istorie, literatură
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
reactivă a crizelor: Uniunea Europeană În Balcanii de Vest” (Stefan Wolff și Annemarie Peen Rodt) a fost tradus din limba engleză de Luciana Alexandra Ghica. Capitolul „Gestionarea crizelor și a conflictelor internaționale” (Diego Checa Hidalgo și Luciana Alexandra Ghica) a fost redactat inițial În limbile engleză și spaniolă și apoi a fost tradus și adaptat În limba română. Citatele din publicații apărute În alte limbi decât limba română care au fost incluse În textele unor capitole din volumul de față au fost
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
promovează ideea securizării problemelor și cercetează cum anumite chestiuni pot deveni o problemă de securitate sau pot fi excluse din această categorie (Buzan et al., 1998). O notă interesantă adusă acestei perspective este scrisă de Mathias Albert Într-un articol redactat pe tema securității sociale. Subliniind cât de dificil este de stabilit ceea ce ar putea constitui un pericol pentru identitatea unei societăți (nu În ultimul rând pentru că este dificil a defini o societate), autorul sugerează că procesul de securizare poate fi
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
dacă nu se conformează agendei guvernamentale, ea nu mai este necesară. Cu toate că este important ca informația să fie „croită” după necesitățile decidenților politici, este totodată important ca ea să nu fie politizată, În sensul că rapoartele informative să nu fie redactate astfel Încât să Întărească decizii deja luate de administrația la putere sau, mai rău, ca informațiile să fie folosite Împotriva oponenților politici. Se poate considera că serviciile de informații sunt politizate dacă: - deservesc politicienii, și nu politicile publice (de exemplu, dacă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
iniția investigații critice și de a contesta puterea executivă. Ancheta inițiată de către comisia bicamerală a SUA, cu privire la evenimentele din 11 septembrie 2001xe "11 septembrie 2001", demonstrează că după ce raportul, a fost Înaintat Executivului, recomandările sale ar trebui implementate rapid. În timp ce redactau acest raport, Thomas Kean și Lee Hamilton, președintele și vice-președintele comisiei „9/11”, l-au avertizat pe președintele SUA, George W. Bush, să nu ignore propunerile lor privind nominalizarea unui director al serviciilor naționale de informații (Stout, 2004). Anchetele trebuie
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fruntași din București. Pe la 1862, fusese ales deputat de Gorj în Camera Legislativă. Ca om politic, a fost încă din anii 1854-1855 un unionist militant. Spre sfârșitul deceniului 1850-1860, convingerile sale politice îl aduc în rândurile așa-zișilor conservatori. A redactat gazetele „Timpul”, „Secolul”, „Unirea” și, probabil, „Conservatorul progresist”. Călătorea mult în străinătate și, în 1855, a publicat impresii de călătorie din Italia, iar câțiva ani mai târziu, alte „suvenire de voiaj” din Franța. Interesul pentru literatură l-a făcut să
BOSSUECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]
-
străinătate și, în 1855, a publicat impresii de călătorie din Italia, iar câțiva ani mai târziu, alte „suvenire de voiaj” din Franța. Interesul pentru literatură l-a făcut să rezerve o bună parte din paginile publicațiilor pe care le-a redactat foiletoanelor beletristice sau de critică literară. A editat, de asemenea, un supliment al foilor politice, intitulat „Albumul literar”. B. nu a fost un poet original. El recunoaște influența pe care C. Bolliac a exercitat-o asupra sa. Poeziile din volumul
BOSSUECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]
-
1909). A debutat la „Sămănătorul” (1905) și a mai colaborat la „Ramuri”, „Neamul românesc”, „Universul literar” ș.a. Între 1907 și 1908, apoi pentru câteva luni în 1916, a scos la Câmpulung și București revista literară „Muscelul”, iar la București a redactat periodicul „Căminul nostru” (1910-1911). Primele două volume - Casa din Muscel (1907) și Din satul nostru (1908) - conțin și povestiri care au determinat încadrarea în sămănătorism. Formula e a prozei descriptive, având în centru satul muscelean, cu personaje și obiceiuri specifice
BOTENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285829_a_287158]
-
Jaleș, aceștia din urmă fiind, și ei, mari admiratori ai folclorului. În Rândurile de început, marcând cea de-a doua serie, revista își stabilește singură locul, așezându-se alături de „Șezătoarea” lui Artur Gorovei, „Tudor Pamfile” a lui D. Furtună, „Izvorașul”, redactată de Gheorghe N. Dumitrescu-Bistrița, „Vestitorul satelor” din Boroaia Fălticenilor, „Ion Creangă”, „Doina” ș.a. M.W.
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
timp și administrator al gazetei; versuri scriu Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, precum și Gh. Tăutu, G. Baronzi, M. Zamphirescu, Al. Depărățeanu; lui V. Alecsandri i se republică, sub pseudonimul Vlad Moraru, fabula Moara de vânt. Din octombrie 1864, o cronică muzicală redactată de N. Filimon se ocupă de spectacolele operei italiene din București. Filimon este și autorul studiului de folclor Lăutarii și compozițiunile lor. Ziarul conține, număr de număr, note, recenzii, știri privind viața intelectuală din Principate, mai toate redactate de C.
BUCIUMUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285890_a_287219]
-
cronică muzicală redactată de N. Filimon se ocupă de spectacolele operei italiene din București. Filimon este și autorul studiului de folclor Lăutarii și compozițiunile lor. Ziarul conține, număr de număr, note, recenzii, știri privind viața intelectuală din Principate, mai toate redactate de C. Bolliac, observator obiectiv și competent, preocupat de condițiile de trai ale scriitorilor (articolele în legătură cu pensiile lui I. Heliade-Rădulescu sau J. A. Vaillant), de cărțile și revistele apărute (editarea operelor lui D. Bolintineanu, cronica dedicată romanului Ciocoii vechi și
BUCIUMUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285890_a_287219]
-
relicve aduse de prin alte părți (ca și moaștele acelui Ioan cel Nou). Persistența, transformată în consecvență, a unui mod de a recepta și de a crea capătă, pentru această fază a literaturii noastre - când Mucenicia Sfântului Ioan cel Nou, redactată la noi, are cam același statut, în codul epocii, cu Viața și traiul precuvioasei maicii noastre Filotheea, text cu două versiuni succesive, una aparținând lui Eftimie al Târnovei și cealaltă lui Ioasaf al Vidinului, sau cu Viața Sfântului Grigorie Decapolitul
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
tânărul ofițer fiind integrat aici în rândul dascălilor. Elev, face întâii pași în publicistică, între 1913 și 1915, încurajat de gazetele locale „Curierul Olteniei”, „Apărarea națională”, și tot acum apare cu prima recoltă de versuri, juvenile, în „Viața literară” (revistă redactată cu Al. Iacobescu și Marcel Romanescu, între 1914 și 1916). Până la încetarea primului război, e regăsit colaborând la „România viitoare”, „Gazeta Transilvaniei”, „Foaia interesantă”, „Crai nou”, „Florile dalbe”, „Dacia”, „Sfatul țării” (curent și sub iscălitura Șt. Ionescu-Bălcești), iar din 1920
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
extremă, considerând că: „Normalitatea este capacitatea de a trăi fără teamă, vinovăție, obsesia păcatului, fără angoase și în deplină responsabilitate a asumării propriilor acte și consecințe” (Fromm, 1978, p. 217). În privința sintagmei de tulburare mentală impusă de către D.S.M.IV TM, redactat sub auspiciile Asociației Psihiatrilor Americani, aceasta, pe lângă faptul că introduce multe clarificări de natură clinică și îndeosebi la nivelul relației dintre terapeut și client, ascunde în construcția sa multe ambiguități, mai ales în delimitarea acesteia de tulburarea somatică. O analiză
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
astfel de tehnică, protocolul studiului de caz modalitatea de realizare a studiului de caz - pilot, cele trei principii și cele șase surse de dovezi necesare colectării datelor, tehnicile specifice în vederea realizării unei analize calitative, procedurile care trebuie respectate atunci când se redactează un raport de studiu. În scopul unei înțelegeri cât mai facile a etapelor incluse de această tehnică, autorul apelează în fiecare capitol al lucrării la un rezumat în care sunt surprinse ideile principale. În același timp, autorul a introdus o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a tipărit un prim volum în 1999 (L’Oeuvre, le texte et șes ailleurs), unde receptarea lui Rousseau că ideolog, pedagog, personaj literar, subiect de anecdotica ș.a.m.d. slujește deopotrivă istoriei literare, sociologiei și evoluției comparative a mentalităților. A redactat cursuri universitare (Literatura secolului al XVIII-lea), a tradus în română din Barbey d’Aurevilly (Diabolicele), Gérard de Nerval (Aurelia), Eugen Ionescu (Jurnal în fărâme) ș.a., dar și în franceză, din V. Voiculescu (Povestiri). SCRIERI: La Littérature française dans l
BADESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285536_a_286865]
-
îngăduie intervenții, completări, parafrazări ori colaționări între mai multe izvoare, iar apoi, așezarea în succesiune a unor scrieri întregi, cu rare situații în care se mai pot constata amestecuri. După moartea lui N. Costin (1712) este desemnat de domnitor să redacteze cronica oficială a Moldovei - De a doua domnia lui Nicolae Alexandru Vodă, văleat 7720. Izvoarele lui A.U. au fost Letopisețul anonim al Țării Moldovei (1661-1709), letopisețul lui N. Costin, însemnările și corespondența domnitorului, mărturiile unor boieri, știri din actele
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
Caragiale și I. Slavici, și la „Țara de Sus”. Între 1881 și 1884, a fost revizor școlar în județele Neamț, Suceava, Botoșani și Dorohoi. Scurt timp director al Școlii Normale din Galați, revine în Botoșani, unde, stabilit definitiv din 1886, redactează ziarul „Curierul român” (1886-1904). Preocupările politice ale lui B. au început încă de pe băncile liceului. Volumul de debut, Poezii (1868), însumează versuri scrise pe parcursul a patru ani. Aflat sub influența lui D. Bolintineanu, el a preluat numai elementele manieriste, pe
BADESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
VIII.1963, București), poet, gazetar și traducător. A. face studii liceale la Bârlad. Elev, începe a colabora la gazetele locale („Paloda”, 1896-1899, „Vocea Tutovei”, 1898), folosind pseudonime ca Sorin, A. (și Alecu) De la Tutova sau Delatutova. E printre cei ce redactau aici, în 1898, săptămânalul „Aurora zionistă”. În preajma lui 1900, obține atestatul de institutor de limba română pentru școlile israelite; predă la Huși, scurt timp, apoi în urbea de origine, spre a se stabili ulterior la București. În capitală, a funcționat
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
, cronicar. Cu A. avea să se încheie, în Moldova, șirul de istoriografi-monahi ce izvodesc anale în slavonă. Ucenicește la Roman și Suceava până să ajungă la mănăstirea Golia din Iași, unde se poate să fi devenit egumen. Își redactează cronica la cererea domnitorului Petru Șchiopul, recomandat acestuia, probabil, pentru instrucția și elocința sa aleasă, deopotrivă de mitropolitul Anastasie, ca și de logofătul Ioan Golăi, ochii ce supraveghează apoi din umbră relatarea. A scris în continuarea versiunii integrale a textului
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
romanul, rămas în manuscris, Volnicii norodului, care cunoaște două faze intermediare: Flamura cernită (1945) și, mai târziu, Paloșul cel cumplit (1959). Altă nuvelă, Înscăunarea lui Ștefan (1957), apare în „Iașul literar”. Au rămas în manuscris Istoria orașului Iași, din care redactase câteva sute de pagini, nuvela Romanța Moldovei și piesa de teatru Bonete albe. Proza lui B., cu subiecte pseudoistorice, inspirate de studierea documentelor vechi, își îngăduie o tratare destul de dezinhibată a sursei originare. Informația de arhivă se regăsește îndeosebi în
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]