7,442 matches
-
batalion la Bender (Tighina), cu companiile de jandarmi la Bender și Cahul. Regimentul 6 jandarmi Chișinău, avea un batalion de jandarmi la Orhei, care, la rândul său, era compus din companiile repartizate la Orhei și Chișinău. Al doilea batalion al Regimentului 6 Jandarmi își avea reședința la Bălți, cu companiile dislocate la Soroca și Bălți. Jandarmeria de la începutul războiului și până în august 1918 a pierdut 3 ofițeri, dintre care un colonel și doi căpitani, 10 plutonieri, 36 de sergenți majori, 16
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
realizată cu ajutorul Centrele de Instrucție 3, 4, 5 și 9 Jandarmi, care au organizat câte un batalion, format, la rândul său, din 4 companii infanterie și 1 companie mitraliere. Împreună cu cele 6 companii de infanterie și 2 plutoane mitralieră ale Regimentului de Jandarmi Pedeștri, subunitățile s-au deplasat în zonă. Odată ajunși în zonele stabilite, jandarmii au început să-i preia pe toți refugiații polonezi care intrau în țară. Din acest motiv, Marele Stat Major a revenit cu un nou ordin
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Tecuci, Putna și Covurlui tocmai pentru a-i împiedica pe refugiații polonezi să ajungă în mod dezorganizat în Muntenia și Transilvania. Subunitățile de jandarmi care au realizat acest baraj format din posturi fixe, patrule mobile și filtre făceau parte din Regimentul 4 Jandarmi (Prut), Regimentul 3 Jandarmi (Dunărea) și Legiunea de Voluntari Jandarmi București. După numai o săptămână, Marele Stat Major (M.S.M.) al armatei a desființat pentru refugiații militari polonezi vechile locații de internare, stabilind altele noi, astfel: pentru refugiații militari
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
tocmai pentru a-i împiedica pe refugiații polonezi să ajungă în mod dezorganizat în Muntenia și Transilvania. Subunitățile de jandarmi care au realizat acest baraj format din posturi fixe, patrule mobile și filtre făceau parte din Regimentul 4 Jandarmi (Prut), Regimentul 3 Jandarmi (Dunărea) și Legiunea de Voluntari Jandarmi București. După numai o săptămână, Marele Stat Major (M.S.M.) al armatei a desființat pentru refugiații militari polonezi vechile locații de internare, stabilind altele noi, astfel: pentru refugiații militari polonezi cu grade inferioare
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
demnitar polonez. Constatându-se faptul că o parte din ofițerii superiori polonezi cantonați la Herculane au fugit din această locație, C.C.J. a destinat pentru paza acestora, în data de 5 octombrie 1939, 2 subofițeri și 13 jandarmi în termen, iar Regimentele 1 și 2 Jandarmi au primit ordin să organizeze paza permanentă pe căile de comunicații cu accent deosebit în gările din apropierea cantonamentului de internare. Cu toate măsurile de pază instituite de Jandarmerie, generalul Stachiewicz și suita sa au fugit din
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Chișinău-pârâul Valea Seacă-Berezina-râul Cogâlnic-Tătar Bunar; Etapa a IV-a - până la 1 iulie 1940, orele 12.00, se evacuează și se predau autorităților sovietice restul teritoriilor din Basarabia până la Prut. În vederea executării evacuării, formațiunile Jandarmeriei din Bucovina, Basarabia și Herța respectiv Regimentele 3, 4, 6 și 10 Jandarmi, Centrele de Instrucție 3 și 4 Jandarmi, Batalioanele 3, 4 și 10 Jandarmi, au trecut sub comanda marilor unități pe teritoriul cărora se aflau. Evacuarea Nordului Bucovinei, Basarabiei și a Herței de către Jandarmerie s-
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
ordinul lui Ion Antonescu, Conducătorul Statului și Președintele Consiliului de Miniștri, la 12 septembrie 1940 s-a repus în vigoare „Legea de organizare a Jandarmeriei Rurale” din 1929. Corpul de Jandarmi a luat denumirea de Inspectoratul General al Jandarmeriei, iar regimentele de jandarmi au fost numite ulterior inspectorate. Tot la aceeași dată, a fost numit Inspector General al Jandarmeriei generalul de divizie în rezervă Constantin Zeno Vasiliu în locul generalului de brigadă Ioan Topor. La puțin timp de la instalarea la guvernare, legionarii
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
materiale și de armament capturate de la sovietici, asanarea câmpurilor de luptă, strângerea și paza prizonierilor de război, prinderea sau nimicirea grupurilor de partizani lăsate de trupele sovietice în spatele frontului ș.a. Primul jandarm decorat în război a fost sublocotenentul Luchian Teodor (Regimentul de Jandarmi Pedeștri din București), la 30 iunie 1941, "pentru faptele de vitejie săvârșite sub focul artileriei inamice pe timpul forțării trecerii Prutului", fiind decorat cu Ordinul „Coroana României” în grad de cavaler și panglică de Virtute Militară. La 7 iulie
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
de marmură din Capela Militară Chișinău, renovată de Inspectoratul General al Jandarmeriei, care fuseseră aruncată în aer de trupele sovietice. La 9 august 1941, o coloană de 600 de militari sovietici a fost făcută prizonieră de sergentul jandarm Giurcan Radu (Regimentul de Jandarmi Pedeștri). "Pentru curajul excepțional, pentru bravura și energia de care a dat dovadă" comandantul Corpului de Cavalerie, generalul de divizie Mihail Racoviță la decorat cu „Virtutea Militară de război”, clasa a II-a. În septembrie 1941, Jandarmeria în
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Secretariatului General pentru Trupe nr. 12100, formațiunile sale din mediul rural fiind transferate către noua instituție creată "Direcția Generală a Miliției". La numai o lună, prin Decretul nr. 167 au fost înființate "Trupele de Securitate" prin preluarea de la Jandarmerie a Regimentului de Jandarmi Pedeștri, batalioanele teritoriale, centrele de instrucție și unele subunități logistice. Unitățile care au intrat în subordinea Comandamentului Trupelor de Securitate (C.T.S.) au fost: Regimentul de Securitate București, Batalionul de Securitate Gărzi Capitală, Batalionul 1 Securitate Giurgiu, Batalionul 2
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Decretul nr. 167 au fost înființate "Trupele de Securitate" prin preluarea de la Jandarmerie a Regimentului de Jandarmi Pedeștri, batalioanele teritoriale, centrele de instrucție și unele subunități logistice. Unitățile care au intrat în subordinea Comandamentului Trupelor de Securitate (C.T.S.) au fost: Regimentul de Securitate București, Batalionul de Securitate Gărzi Capitală, Batalionul 1 Securitate Giurgiu, Batalionul 2 Securitate Târgul-Ocna, Batalionul 3 Securitate Iași, Batalionul 4 Securitate Drăgășani, Batalionul 5 Securitate Oradea, Batalionul 6 Securitate Orăștie, Batalionul 7 Securitate Florești, Batalionul 8 Securitate Timișoara
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
cu drapelul de luptă, prin Înaltele decrete și au fost stabilite jaloane pentru fiecare corp de infanterie, precum și modelul fanioanelor de batalion. Acestea din urmă țineau locul drapelului de luptă, acolo unde era necesar (exista un singur drapel la fiecare regiment), și reprezentau tricolorul cu benzi verticale, potrivit legilor din 1867 și 1872 privitoare la armele României. Un drapel a fost instituit și pentru paza de coastă a României. Potrivit ediției amintite a revistei „National Geographic”, acesta era identic drapelului românesc
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de argint. Tot în această perioadă s-au creat legi și regulamente care să abordeze modalitățile de manipulare, pază și salut ale drapelului de luptă. Astfel, prin Înaltul decret se hotăra ca drapelul să fie purtat de către adjutantul subofițer al regimentului, el fiind asistat de către ofițerul port-drapel. De asemenea, se reglementa componența gărzii drapelului la infanterie. Aceasta era alcătuită din cinci sergenți, dintre care doi în primul șir, flancând adjutantul subofițer și având în dreapta pe ofițerul asistent, și trei în al
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
subofițer și având în dreapta pe ofițerul asistent, și trei în al doilea șir, în spatele celor dintâi. „Regulamentul asupra exercițiului și manevrelor de infanterie” prevedea ca în timpul manevrelor militare drapelul (ori fanionul) să se afle în centrul batalionului al doilea dacă regimentul era compus din trei batalioane sau în centrul primului batalion dacă regimentul avea numai două. Portdrapelul, ales de către colonel, nu era integrat nici unei subdivizi a batalionului. Același regulament prevedea în cuprinsul său onorurile cuvenite drapelului, precum și modalitatea de salut cu
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
șir, în spatele celor dintâi. „Regulamentul asupra exercițiului și manevrelor de infanterie” prevedea ca în timpul manevrelor militare drapelul (ori fanionul) să se afle în centrul batalionului al doilea dacă regimentul era compus din trei batalioane sau în centrul primului batalion dacă regimentul avea numai două. Portdrapelul, ales de către colonel, nu era integrat nici unei subdivizi a batalionului. Același regulament prevedea în cuprinsul său onorurile cuvenite drapelului, precum și modalitatea de salut cu drapelul, cu precizarea că era destinat doar familiei domnitoare. În 1918, în
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
peste galben și roșu. Drapelele de luptă ale republicii au fost confecționate „cu câteva săptămâni înainte de 6 decembrie [1917], când s-a făcut parada ostașilor moldoveni din Basarabia”. Acestea erau tot tricolore, având scris pe o parte, cu fir argintiu, regimentul, iar pe cealaltă, pe toată întinderea steagului, literele „R M”. În Transilvania, multe drapele românești au fost confecționate în perspectiva Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Drapelele românilor din Transilvania reprezentau tricolorul albastru-roșu-galben dispus orizontal. Imaginile surprinse atunci pe sticlă
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
operațiunilor de restaurare. În timpul Războiului de Independență din 1877-78, eroismul ostașilor români a fost stimulat permanent de drapelul românesc. În atacul din 30 august 1877, căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu a căzut la datorie în timp ce înfigea pe parapetul redutei Grivița drapelul Regimentului 8 linie. Ostașii Regimentului 3 călărași au pătruns între primii în Plevna, trecând înot apa Vidului, cu drapelul în frunte. În urma faptelor de vitejie, într-o ceremonie solemnă desfășurată la 8 octombrie 1878 au fost decorate drapelele de luptă. Unitățile
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Războiului de Independență din 1877-78, eroismul ostașilor români a fost stimulat permanent de drapelul românesc. În atacul din 30 august 1877, căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu a căzut la datorie în timp ce înfigea pe parapetul redutei Grivița drapelul Regimentului 8 linie. Ostașii Regimentului 3 călărași au pătruns între primii în Plevna, trecând înot apa Vidului, cu drapelul în frunte. În urma faptelor de vitejie, într-o ceremonie solemnă desfășurată la 8 octombrie 1878 au fost decorate drapelele de luptă. Unitățile participante la asediul Griviței
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
3 călărași au pătruns între primii în Plevna, trecând înot apa Vidului, cu drapelul în frunte. În urma faptelor de vitejie, într-o ceremonie solemnă desfășurată la 8 octombrie 1878 au fost decorate drapelele de luptă. Unitățile participante la asediul Griviței (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6, 10, 13 și 14 dorobanți), care au luptat la Plevna (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6 și 14 dorobanți, Batalionul 2 și 4 vânători, Regimentele 3 și 7 călărași), la Smârdan și Vidin
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
primii în Plevna, trecând înot apa Vidului, cu drapelul în frunte. În urma faptelor de vitejie, într-o ceremonie solemnă desfășurată la 8 octombrie 1878 au fost decorate drapelele de luptă. Unitățile participante la asediul Griviței (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6, 10, 13 și 14 dorobanți), care au luptat la Plevna (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6 și 14 dorobanți, Batalionul 2 și 4 vânători, Regimentele 3 și 7 călărași), la Smârdan și Vidin (Regimentul 6 infanterie de linie
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
faptelor de vitejie, într-o ceremonie solemnă desfășurată la 8 octombrie 1878 au fost decorate drapelele de luptă. Unitățile participante la asediul Griviței (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6, 10, 13 și 14 dorobanți), care au luptat la Plevna (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6 și 14 dorobanți, Batalionul 2 și 4 vânători, Regimentele 3 și 7 călărași), la Smârdan și Vidin (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentul 3 artilerie) au primit Crucea Trecerii Dunării. Regimentul 13 dorobanți a
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ceremonie solemnă desfășurată la 8 octombrie 1878 au fost decorate drapelele de luptă. Unitățile participante la asediul Griviței (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6, 10, 13 și 14 dorobanți), care au luptat la Plevna (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6 și 14 dorobanți, Batalionul 2 și 4 vânători, Regimentele 3 și 7 călărași), la Smârdan și Vidin (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentul 3 artilerie) au primit Crucea Trecerii Dunării. Regimentul 13 dorobanți a mai primit ordinul Steaua României
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
drapelele de luptă. Unitățile participante la asediul Griviței (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6, 10, 13 și 14 dorobanți), care au luptat la Plevna (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6 și 14 dorobanți, Batalionul 2 și 4 vânători, Regimentele 3 și 7 călărași), la Smârdan și Vidin (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentul 3 artilerie) au primit Crucea Trecerii Dunării. Regimentul 13 dorobanți a mai primit ordinul Steaua României, alături de alte 3 Regimente, iar Batalionului 2 vânători a primit
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
6 infanterie de linie, Regimentele 6, 10, 13 și 14 dorobanți), care au luptat la Plevna (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6 și 14 dorobanți, Batalionul 2 și 4 vânători, Regimentele 3 și 7 călărași), la Smârdan și Vidin (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentul 3 artilerie) au primit Crucea Trecerii Dunării. Regimentul 13 dorobanți a mai primit ordinul Steaua României, alături de alte 3 Regimente, iar Batalionului 2 vânători a primit Marea Cruce a ordinului Steaua României. Au mai fost
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
6, 10, 13 și 14 dorobanți), care au luptat la Plevna (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentele 6 și 14 dorobanți, Batalionul 2 și 4 vânători, Regimentele 3 și 7 călărași), la Smârdan și Vidin (Regimentul 6 infanterie de linie, Regimentul 3 artilerie) au primit Crucea Trecerii Dunării. Regimentul 13 dorobanți a mai primit ordinul Steaua României, alături de alte 3 Regimente, iar Batalionului 2 vânători a primit Marea Cruce a ordinului Steaua României. Au mai fost decorate, între altele, Regimentului 9
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]